34,654 matches
-
și la populația din grupul martor, dar În condițiile mediului dur din penitenciare aceasta se accentuează și devine o normalitate pentru o mai bună adaptare la mediul respectiv. Această conduită violentă a lotului studiat va rămâne activă și după părăsirea penitenciarului. Mediul carceral nu oferă condiții pentru dezvoltarea capacității de autocontrol a pornirilor violente, a sentimentelor de ură și de răzbunare. Deținuții ,,luptă” pentru a se adapta la acest mediu, pentru a câștiga un renume și un loc care să ofere
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
a funcționat a fost mai ales pericolul foamei. Absența victimelor este pozitivă, dar ea nu diminua dificultatea procurării alimentelor, nici frica subiacentă. În ceea ce privește frigul, prezența sa a fost mai puțin teoretizată de către istorici 9. Era însă o constantă în universul penitenciar comunist, așa cum putem desprinde din numeroasele mărturii ale unor foști deținuți politici. Acest detaliu a permis avansarea ipotezei că între domeniul lagărelor de concentrare și cel al societății libere diferența, deși considerabilă, nu era așa de mare10. Impresia de familiaritate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
traducere din limba engleză). Flament, C. (1997), „Structura, dinamica și transformarea reprezentărilor sociale” („La structure, la dynamique et la transformation des représentations sociales”), în A.Neculau (ed.), Reprezentările sociale, Polirom, Iași. Giurescu, C. (1994), Cinci ani și două luni în penitenciarul de la Sighet (Cinq ans et deux mois dans le pénitencier de Sighet), Editura Fundatiei Culturale Romane, București. Hampson, S. (1982), The construction of personality: An Introduction, Routledge and Kegan Paul, Londra. Hampson, S. (1984), „The Social Construction of Personality”, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Procesul devenise doar o formalitate menită să ofere o aparență de legitimitate acestui mecanism. Astfel, orice speranță a deținuților că la proces li s-ar putea face dreptate devenea iluzorie. Închisorile politice Regimul închisorilor politice era diferit de cel al penitenciarului de drept comun. Universul concentraționar nu se limita la privarea de libertate. Unii dintre foștii deținuți vorbesc de existența a trei închisori: cea mare, cea mică și cea interioară. Închisoarea „mare” era reprezentată de perimetrul închisorii. Orice încercare de evadare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
O a doua închisoare, cea „mică”, era constituită de celulă. Ea poate fi considerată astfel deoarece uneori era interzisă până și ieșirea în curte, astfel că celula a fost singurul lor univers pentru ani de zile. Un al treilea cerc penitenciar era cel interior, determinat de frica de a-ți exprima gândurile, numit și „închisoarea sufletului”. Existența ei se datora informatorilor din celulă, recrutați dintre deținuți, dar și agenților de Securitate infiltrați în celulă. De asemenea, în unele închisori, tortura, umilințele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amintită frecvent în interviuri. Porția zilnică de mâncare era, în cele mai multe dintre închisori, de 600-700 de calorii pe zi, mai mult decât insuficientă. Unii dintre foștii deținuți își amintesc că se culcau și se trezeau cu senzația de foame. Regimul penitenciarului politic a dus însă la apariția unor modalități specifice de adaptare. O modalitate de a crea iluzia unei o mese mai bogate era fărâmițarea sfertului de pâine. Acesta era pus pe o batistă, pe genunchi, și se rupea din el
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau la locul de proveniență”. Acel univers concentraționar necesita un anumit mod de adaptare; imaginându-și mereu cât de bine ar putea fi acasă, se crea diferența între „ce ar putea fi” și realitatea concretă în care se aflau, regimul penitenciarului politic. Cele mai multe mărturii concordă asupra faptului că trecerea timpului și izolarea au fost cel mai greu de suportat pentru cea mai mare parte a deținuților. Trecerea timpului a fost una dintre problemele majore ale detenției. Supraviețuitorii închisorilor își amintesc că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lume zdruncinată nu se poate regenera”; • se consideră ca fiind capabili de a găsi modalități de adaptare într-o lume potrivnică. Conform concepției lui Lazarus, individul își eliberează în permanență energiile încercând o adaptare la situație. Spre exemplu, în condițiile penitenciarului politic, au apărut și metode specifice de adaptare. Astfel, ca răspuns la lipsa cronică a activității, „unii își desfăceau pantalonii și îi coseau la loc, alții învățau limbi străine, iar câțiva se rugau zi și noapte. Fărâmițarea sfertului de pâine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
All, București. Schiopu, U. (1997), Dicționar enciclopedic de psihologie, Babel, București. Selye, H., Goupil, G. (1999), Înțelepciunea stresului, Coresi, București. Sillamy, N. (1996), Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, București. Stora, J.B. (1999), Stresul, Meridiane, București. Uricaru, E. (1999), „Universul nostru penitenciar”, Memoria, nr. 26. *** (1994), Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a IV-a, American Psychiatric Association, Washington. Istoria unei vieți - interviu cu domnul dr. Nicu Ioniță, realizat de Adrian Neculautc " Istoria unei vieți - interviu cu domnul dr. Nicu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Petru Rareș” din Piatra Neamț (1965-1970). După absolvire lucrează câțiva ani ca muncitor agricol, apoi ca operator meteo. Între 1975 și 1979 urmează Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, devenind licențiat în psihologie. Este angajat psiholog la Penitenciarul din Iași, iar din 1989 la Societatea Electrica din același oraș. Are o susținută activitate de cercetare psihologică aplicată, cu rezultate incluse în volume colective de studii și în reviste de specialitate sau comunicări în cadrul unor reuniuni științifice. Debutează cu
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
despre caracterul de clasă al literaturii, purtată de Clara Zetkin cu Lenin, precum și articolul Închisorile rusești, în care un avocat francez, după o vizită în URSS, în timpul căreia ar fi stat de vorbă cu prizonieri politici, declară că acolo „regimul penitenciar e uman și acceptabil”. Se mai publică diferite materiale despre revoluția din octombrie, un articol despre originea și istoricul Internaționalei, o declarație de adeziune a lui Romain Rolland la revoluția sovietică, epigrame și aforisme. A.P.
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
înscris la Facultatea de Drept a Universității bucureștene, pe care a absolvit-o în 1909. Intrat în magistatură, va peregrina prin Piatra Neamț, Iași, Caliacra, Muscel, Brăila, Sibiu, Odorhei, Târgu Mureș, Deva, Chișinău ș.a. În 1937 este numit director general al penitenciarelor, iar anul următor - membru în Consiliul Legislativ, post pe care îl deține până la pensionare, în 1945. Încă de pe băncile școlii frecventează cercul lui Al. Macedonski, care îi publică în 1902 primele versuri, apoi și proză, în „Forța morală”. Ulterior, deși
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
ar fi frecventat redacția ziarului „Epoca”, legând prietenie cu Al. Antemireanu, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti. Întors în țară, e avocat și profesor de filosofie la Focșani, iar în 1906, voind să aprofundeze criminologia, acceptă postul de director al penitenciarului de la Ocnele Mari. Își reluase și activitatea publicistică, dând ziarului „Adevărul” câteva recenzii și un fel de reportaj din viața ocnașilor. În 1907 trimitea manuscrisul romanului Cântec barbar mai întâi lui G. Ibrăileanu, apoi lui C. Rădulescu-Motru și lui C.
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
cu Elisa Pătrășcanu, fiica scriitorului D. D. Patrașcanu), a tras - după arestarea și asasinarea lui Lucrețiu Pătrășcanu - toate ponoasele. A fost închis în două rânduri (1948-1952 și 1958-1964), însumând 3685 de zile și nopți de detenție. A trecut prin paisprezece penitenciare (București, Jilava, Ocnele Mari, Aiud, Craiova, Pitești ș.a.). Nu i s-a găsit, niciodată, o vină precisă. În închisoare nu a stat degeaba: a ținut conferințe, a dat consultații, a înființat „Universitatea de sub Pământ”. A ieșit din detenție în 1964
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
1982; Memoriile mandarinului valah, București, 2000; Reeducarea la Aiud, îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Barbu Brezianu, București, 2000; Helvetizarea României (Jurnal intim 1947), îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Florin Constantiniu, București, 2001; Garda de Fier (Jurnal de filosofie politică. Memorii penitenciare), îngr. Nadia Marcu Pandrea, București, 2001; Crugul mandarinului (Jurnal intim 1952-1958), îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Ștefan Dimitriu, București, 2002; Călugărul alb, îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Victoria Dragu-Dimitriu, București, 2003. Traduceri: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, pref. C.I. Gulian, București
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
acuzația că ar fi negat valoarea unei cărți a lui Zaharia Stancu, Rădăcinile sunt amare, că vădește „ploconire” față de literatura occidentală reacționară, în fine că ar fi participat la un complot studențesc contrarevoluționar. De la Uranus, Jilava, Salcia, Strâmba, Grindu până la penitenciarul Gherla acest element „dușmănos”, „ostil”, „descompus”, „complotist”, cum este etichetat de anchetatori și torționari, cunoaște toate formele de umilire, toată panoplia de „metode” folosite de aceștia. „Împărțitorii de dreptate” sunt abjecți, poltroni, cupizi, gardienii au o inepuizabilă fantezie în terorizarea
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
să și-o însușească, gardă națională, adunare legislativă formată din reprezentanți ai tuturor straturilor societății, domnitor ales pe cinci ani, reducerea listei civile a acestuia, responsabilizarea miniștrilor, libertatea absolută a presei, abolirea pedepsei cu moartea, interzicerea bătăii, instituirea unui regim penitenciar civilizat, desființarea titlurilor nejustificate de funcții. În Transilvania obiectivul major al luptei revoluționare este conservarea ființei naționale. În vederea realizării lui se impune obținerea pentru români a egalității în drepturi cu așa-zisele „națiuni politice”: ungurii, secuii și sașii. Obstacolul major
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
30 decembrie 1960 e arestat din nou, iar în luna septembrie a anului următor este judecat și condamnat la opt ani de închisoare, pentru că ar fi deținut și vândut cărți socotite dăunătoare statului socialist. Din pedeapsă execută patru ani la penitenciarul din Gherla. Este eliberat în 1964, în urma unui decret de grațiere colectivă. A fost reabilitat juridic postum în anul 1995. Devine membru al Uniunii Scriitorilor în ultimele sale zile de viață. Într-un credo - De ce scriu, apărut în „Facla” (1935
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
a crea niște „colonii educaționale” (Erziehungskolonien). Spre deosebire de Pestalozzi, care sublinia rolul familiei, Fichte propunea soluția utopică tradițională, prin care familia era înlocuită de stat. A.S. Makarenko a mers exact pe acest drum, întemeind sistemul de educație comunist pe modelul coloniei (penitenciare). Deloc surprinzător, paradigma educațională a „instituției totale” (Erving Goffman) a lui Makarenko avea să devină doctrina pedagogică oficială a stalinismului (exceptând ultimii ani ai lui Stalin) și avea să fie exportată pretutindeni unde s-a instalat comunismul de stat. 11
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Pitești: cronica unei sinucideri asistate Cuprinstc " Cuprins" Lecția de anatomie (Ruxandra Cesereanu) 11 Cuvânt înainte 13 Introducere 17 Capitolul I - Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii 21 1. Suceava 21 Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici 21 O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici - Țurcanu 24 2. Târgșor 27 Protagoniștii și condițiile din închisoare 27 Încercările grupului de la Suceava 30 Evadarea. Evacuarea penitenciarului 34 3. Pitești 35
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Capitolul I - Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii 21 1. Suceava 21 Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici 21 O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici - Țurcanu 24 2. Târgșor 27 Protagoniștii și condițiile din închisoare 27 Încercările grupului de la Suceava 30 Evadarea. Evacuarea penitenciarului 34 3. Pitești 35 Pregătirea terenului: mutări, convorbiri secrete, primele încercări 35 Etapele sistemului 42 Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori 49 4. Brașov 57 Contactele cu administrația 57 Încercări nereușite 59 5. Târgu Ocna 60 Iunie 1950: prima tentativă 60
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fel de responsabilitate pentru crimele săvârșite, când ne referim la acțiunea de la Pitești dintre 1949 și 1951, există numeroase voci, chiar dintre victime, care susțin că s-a vorbit și s-a scris prea mult despre evenimentele macabre desfășurate în penitenciarul mai sus menționat. Desigur, întâmplări atât de traumatizante asemenea celor de la Pitești sunt greu de acceptat ca lectură și încă și mai greu de rememorat de către victime. Dacă suntem de acord că s-a vorbit destul de mult despre acțiune (cu toate că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
private. În ciuda eforturilor unor persoane din cadrul filialei județene a Fundației Culturale „Memoria”, sprijinite de Muzeul Județean Argeș și AFDPR Argeș (precum și, mai recent, de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România), starea de fapt este deplorabilă: o parte a penitenciarului (cea care cuprindea camera 4-Spital) a fost demolată, o alta renovată, iar planurile de viitor ale actualilor proprietari par să urmărească distrugerea ultimelor rămășițe. Dincolo de aberația privatizării unei foste închisori, fapt demult consumat, considerăm că atât statul român, cât și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 4-Spital) a fost demolată, o alta renovată, iar planurile de viitor ale actualilor proprietari par să urmărească distrugerea ultimelor rămășițe. Dincolo de aberația privatizării unei foste închisori, fapt demult consumat, considerăm că atât statul român, cât și actualii proprietari ai penitenciarului au obligația morală de a conlucra pentru transformarea acestuia într-un muzeu memorial a ceea ce Soljenițîn numea „cea mai cumplită barbarie umană a secolului XX”. Nu putem să nu ne exprimăm recunoștința și mulțumirile la adresa doamnei Ruxandra Cesereanu și a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din faza anchetării, condamnările lor erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul Itc "Capitolul I" Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și coloniitc "Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii" 1. Suceavatc "1. Suceava" Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovicitc "Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici" În noaptea de 14 spre 15 mai 1948 s-a desfășurat o acțiune de proporții, în urma căreia au fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]