13,371 matches
-
Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
5-10% din capilare sunt deschise în mușchiul scheletic în repaus. In general, în comparație cu arterele, curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nivel, date de modificările posturale. In mica circulație presiunea scade de la 6-8 mm Hg în capilarele pulmonare până la 4-5 mm Hg în atriul stâng. Presiunea venoasă poate fi determinată (măsurată și înregistrată) direct, atât la nivelul venelor superficiale (presiune venoasă periferică, 4 12 cm apă), cât și în venele intratoracice (presiune venoasă centrală, 6-16 cm apă). Determinarea directă necesită punerea în contact a lumenului venei cu un dispozitiv manometric sau cu un traductor de presiune; flebomanometria prin metoda sângerândă folosește manometrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va scade când volumul pulmonar devine mic și aceasta este unul din motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
-ului în sângele arterial prin mecanism compensator renal, proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
arterial prin mecanism compensator renal, proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat de fapt activarea inițială a acestui mecanism. Chemoreceptorii periferici răspund la scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din venele sistemice, care față de cel “arterial’ conține puțin O2 și mult CO2). Răspunsul acestor receptori poate fi foarte rapid, rata lor de descărcare putând urmări chiar și micile modificări ale gazelor respiratorii din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a ventilației atunci când crește pCO2 vine de la chemoreceptorii centrali, care răspund la concentrația de H+ crescută din LCR. Chemoreceptorii centrali cresc ventilația pentru a menține pCO2 arterială constantă printr-un puternic feedback negativ, dar un semnal suplimentar vine de la chemoreceptoriii periferici, atât în cazul creșterii pCO2 arterial cât și al scăderii pH-ului. Reducerea pH-ului din sângele arterial stimulează ventilația. In practică este adesea dificil de a separa răspunsul ventilator care provine din scăderea pH-ului de cel produs de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
importantă. La acești pacienți cu retenție cronică de bioxid de carbon, pH-ul LCR are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația crește prompt, iar în timpul efortului susținut poate ajunge la nivele foarte înalte. O persoană sănătoasă normoponderală, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este un reflex cu receptori localizați la nivelul articulațiilor sau mușchilor, receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care nivelul mediu rămâne neschimbat. Aceste fluctuații sunt produse de natura periodică a ventilației și cresc dacă volumul curent crește, ca în cursul efortului. Creșterea temperaturii corpului în efort stimulează ventilația. In ultimă instanță “bombardarea” centrilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
are loc în acord cu echilibrul Gibbs-Donnan. Unii din ionii de H+ care sunt eliberați sunt legați de Hb: Această reacție are loc deoarece hemoglobina redusă este mai bun acceptor de protoni în comparație cu HbO2. Astfel, prezența hemoglobinei reduse în sângele periferic ajută la încărcarea cu bioxid de carbon, iar oxigenarea care are loc în capilarele pulmonare participă la eliberarea bioxidului de carbon. De fapt, de-oxigenarea sângelui crește capacitatea sa de a transporta bioxid de carbon (efect Haldane). Aceste evenimente asociate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
poate fi reprezentată astfel : Reacția are loc foarte repede fără prezența unei enzime; cea mai mare parte din acidul carbamilic este sub formă ionizată. Hb ne oxigenată (redusă) poate lega mai mult CO2 decât HbO2. Astfel, descărcarea O2 în capilarele periferice crește încărcarea cu CO2, iar legarea O2 crește descărcarea CO2 la nivel pulmonar (efect Haldane, fig. 87). Efectul Haldane poate fi explicat printr-o mai bună capacitate a hemoglobinei reduse de a prelua ionii de H+ produși atunci când acidul carbonic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se deplasează între sângele capilar și țesuturi prin difuziune din regiunile cu presiuni mari în zonele cu presiuni mici (tab. 12). Principiul care guvernează difuziunea este legea Fick; trebuie subliniat că distanța care va fi acoperită prin difuziune în țesuturile periferice este considerabil mai mare decât în plămân. De exemplu, distanța între capilarele deschise în mușchiul în repaus este de 50 μm, pe când grosimea barierei sânge-gaz în plămân este numai de 1/100 din aceasta. Pe de altă parte, în timpul efortului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
datorită creșterii secreției de aldosteron, controlată de un sistem de feedback activat de scăderea presiunii arteriale medii, ce implică și sistemul renină-angiotensină. Pe lângă efectul pe care-l are asupra reabsorbției apei, creșterea importantă a concentrației ADH-ului produce și vasoconstricție periferică, prin acțiunea asupra unor receptori specifici de la nivelul musculaturii netede arteriale. Această vasoconstricție este îndreptată către restaurarea presiunii arteriale și a restabilirii GFR. Setea și apetitul pentru sare sunt mecanismele prin care sistemele de reglare ale volemiei și osmolarității controlează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT. Acest receptor poate fi de asemeni găsit și pe un mare număr de alte tipuri celulare, ce includ celule medulare, limfocite, neuroni periferici și centrali. Eritropoetina ajută la proliferarea și supraviețuirea unui mare număr de celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de ori mai reduse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de 1 ml/s cu o cădere de presiune de 1 mm Hg. Pentru adultul normal rezistența periferică totală este ~1 URP (0,2 4 URP), în timp ce rezistența pulmonară este mult mai mică, de numai ~0
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]