5,484 matches
-
ce înșelăciunea lui Veliar ai zdrobit; Bucură-te, cel ce iubirii lui Hristos ți-ai deschis ușa sufletului; Bucură-te, cel în care a înflorit săvârșirea binelui; Bucură-te, sprijinul cel tare al celor credincioși; Bucură-te, săgeată de mult plâns pentru cei dușmănoși; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac 4: Având în tine râvna cea dumnezeiască a Cuvioșilor Părinți, fără încetare ți-ai dorit viața cea îngerească. De aceea, în Hios, cu bucurie ai intrat în
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
în vis sau în chip tainic te arăți tuturor; Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăști; Bucură-te, liman al bucuriei sufletești; Bucură-te, că de îngrozitorul cancer pe mulți i-ai vindecat; Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat; Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat; Bucură-te, că în chip minunat pe credincioși i-ai ajutat; Bucură-te, podoaba de mult preț a ierarhilor; Bucură-te, cel ce luminezi mintea neștiutorilor; Bucură-te
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
meargă pe acelaș drum. Maris liniștit pornește,dar Alutus zvăpăiat, Fuge și nesocotește,porunca ce i s-a dat., Văzându-i însă regina,că s-au despărțit pe drum, Și neștiind care-i pricina,ce i-a separat acum, Repede plânsul o-neacă,lacrimile-i curg șiroi, Și ele se formează,cele două râuri noi. Ele-s Mureșul și Oltul,ce din lacrimi s-au ivit, Cum spune vechea legendă,ce eu azi v-am povestit. Din Hașmaș pornit-au frații
MUREȘUL ȘI OLTUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379363_a_380692]
-
Din mantia de argint a Lunii se picurau anii mulți și grei de închisoare, atât de generoși dați. Păstorii nu mai erau, iar turma sta încremenită în sârmele cocoțate pe trei rânduri ghimpate. Viața creștină mai gâlgâia pe undeva, pe sub plânsul înăbușit al Gliei înroșite. Surâsul încremenea și el prăvălit peste lanțurile care mușcau hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi se ridica tămâie de pe trupurile frânte ale celor
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
lăsând întristarea să-ți schimbe surusu-n oftat, iată că furtuna ce bântuie ungherele cele mai ascunse ale spiritului uman începe să se liniștească: O simfonie ciudată te mângâie, când piatra lovește; / Sunetul ei te face să afli odihnă și-n plâns! Volumul de poezii, E(c)lipsă, cuprinde o diversitate de teme, iar poemele cuprind o sferă largă a vieții reale dar și spirituale. De aceea în multe pagini ale acestui volum se întâlnește genul de poezie religioasă, dar nu o
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului La umbra ta, m-aplec, pădure, Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie, La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă. Nu mai sunt copilița alintată, Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitată A unui drum ce duce către seară. Pe fruntea rece, mi se-așează Toamna, Cu norii coborâți peste pământ; Mă doare-nsingurarea și regretul, Mă doare orice vorbă, orice gând. Aud cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379492_a_380821]
-
pleca în depărtări/ Chemată într-o stea/ Din necuprinse zări// Să nu mă plângi, fetița mea,/ Că las în urmă manuscrise/ Și cu speranțe și cu vise/ De-acolo eu te voi veghea// Să nu mă plângi, fetița mea./ Că plânsul tău m-o întrista.” (Să nu mă plângi) Autoarea își amintește cu recunoștință și dragoste filiale de mama ei: „Din ochii tăi, mamă, ochi de mângâiere/ Cresc flori, înfloriră stele.// Din mâini/ Crescură pâini/ Iar din tălpi cu călcâiul crăpat
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
șuvoaie. Și mă revărs... zâmbind în poezie! Umplând o partitură de culori Căci sufletul mi-o-ntreagă simfonie Cu note dulci ce nasc în zbor fiori! Și te iubesc în Re, și-n Si bemol, În Fa diez și-n plânsul de vioară, Când treci prin gând, cu pasul tău domol În mine cerul îngerii-și coboară! * Cine sunt? Se deschid în mine șapte universuri Când pogori din ceruri gândul de-nceput Și renasc lumină risipită-n visuri Ce-ntr-un
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
Autorului LA FEREASTRA DE LÂNGĂ NOAPTE Sub ploaie sunt aripile tale, ce sfâșie ceața matinală într-un sincron perfect. La fereastra de lângă noapte, vara chipului tău plânge sonor târziul aniversat în ritm de melodie: înlăcrămarea de pe urmă este... Vocala vocii adună plânsul de la fereastra de lângă noapte, legănând în vers floarea mică de maya. *22 martie 2017* ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: LA FEREASTRA DE LÂNGĂ NOAPTE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
LA FEREASTRA DE LÂNGĂ NOAPTE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381074_a_382403]
-
divină în Sânul neamului și dăruite prin jertfe curate Bunului Dumnezeu, sub chipul Eroilor, Martirilor, Cuvioșilor, Mărturisitorilor și Sfinților: „ ...Lumină lină lin lumini/ înstrăinându-i pe străini/ Lumină lină, nuntă, leac/ Tămăduind veac după veac,/ Cel întristat și sărăcit, Cel plâns și cel nedreptățit/ Și pelerinul însetat/ În vatra ta au înnoptat.// Lumină lină leac divin/ Încununându-l pe străin/ Deasupra stinsului pământ/ Lumină lină Logos sfânt.” (Ioan Alexandru, Lumină lină-Imne 1964-1973, Ed. Eminescu, București, 1975) Lacrimile Prigoanelor sunt Cununi de
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
de cărbune/ paharul plin ne-am învățat să-l bem/ dar gura știe bine-o rugăciune/ și-o geme printre dinți-căci nu tăcem.// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular/ se-ntoarce din adâncuri să cuprindă/ tot plânsul țării într-un nou stejar?// Noi nu tăcem, căci urlă de pe roată/ în trupul nostru oase ce s-au frânt/ și strigă morții ce-au tăcut odată/ cu gura caldă plină de pământ.// De s-ar surpa în ceasul neființei
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
line, Fără de preț mărgeane. Între mine și tine Cuvinte tălmăcite, Cu gust fin de afine, Pe gura ta strivite. Între mine și tine Dorințe câte fire De iarbă, să aline Dorul de fericire. Între mine și tine Niciodată -și-așază, Pe plâns de violine, Jilțul. Și se-ntronează. Referință Bibliografică: Între mine și tine / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎNTRE MINE ŞI TINE de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381123_a_382452]
-
dă viață de după viață! „După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
cu izvoarele vieții. Ființă încă netulburată de erorile intelectualismului, ea are mai adânc simțul just al fiecărei situații sau lucru, are mai sigură intuiția lucrurilor neschimbătoare. Cum astfel s-ar explica plinătatea și focul rugăciunilor sale? Cum s-ar explica plânsul luminat de razele bucuriei ce-i străbat adesea chipul?” (Ernest Bernea, Îndem la simplitate. Ed. Vremea, București, 2006, p. 97) Cele mai alese FEMEI devin slujiri rituale pentru oamenii de cult. Devin oglinzi tandre ce reflectă fascinație asupra privitorului artist
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
dă viață de după viață! „După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
dă viață de după viață!„După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”(Poveste indiană)Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Toate Articolele Autorului Mă sfârșesc câte-un pic, de fiecare dată, când, mă-ndepărtez de tine, încercând, să mă agat, de ceva, de-un gând ce-mi aparține, stăpânindu-mi lacrima, ce dă, să iasă, sfioasa, anunțând un hohot, de plâns, ce față mi-a spălat-o, toata, de parcă, în apa mării, m-am cufundat, deodată, simțindu-i gustul sărat, înmiit mai dulce-i al tau sărut, de azi, de altădat`, ce l-aș lua cu mine, pește țări și mari
ÎNDEPĂRTATE TRISTEȚI de COSTI POP în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381340_a_382669]
-
Autorului Viața - strop din paharul eternității Ce se evaporă în cavalcada cerului Respir-o, mergi pe cărărea dimineții Ignoră-n orizont cenușiul norului! Dansează cu durerea și îmbrățișeaz-o Învață să fii altul , ia totul așa cum e Mușcă-ți buzele, când plânsul te-onorează Urlă-n tine și pulverizează zâmbete. Coșmarurile tale ... aruncă-le spre lună Vin alte zile pline de sălbatice hățișuri Parfum de nebunie lasă-le arvună Îmbată-te de soare, de calde ploi , de stihuri! Din carnea vieții înfometat
SFATURI DE VIAȚĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381350_a_382679]
-
NU AM CUVINTE..., de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. Nu am cuvinte, astăzi, să descriu În amănunt, ce simte un mort-viu, Câte zăpezi în suflet i s-au strâns Ori avalanșe de tăceri și plâns, Câte arome de necunoscut, Pe geana sorții i s-au așternut, Ce reverii la Iad l-au condamnat Și-n întuneric l-au abandonat, Cum s-a dezis de-un conținut abstract, Când cu destinul a semnat contract Și, pendulând
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
-n versuri, dar subscriu... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Nu am cuvinte, astăzi, să descriuîn amănunt, ce simte un mort-viu,Câte zăpezi în suflet i s-au strânsOri avalanșe de tăceri și plâns,Câte arome de necunoscut,Pe geana sorții i s-au așternut,Ce reverii la Iad l-au condamnatși-n întuneric l-au abandonat,Cum s-a dezis de-un conținut abstract,Când cu destinul a semnat contractși, pendulând cu rânjet de
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
spre sfințenie, pregustând taină zilei a opta în Tainele Bisericii și făcând experiență acestei Taine că și sens profund și ... XXVIII. SARUTA-MI, de Miron Ioan, publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016. Sarută-mi ochii grei de-atâta plâns, Doar sărutarea ta ar fi în stare Să stingă focul rău ce i-a cuprins, Să-i umple de iubire și de soare. Sărută-mi gură, buzele-ncleștate Ce vorba și surâsul și-au pierdut... Îți vor zâmbi din nou înseninate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
în asta seară... Și răul dintre noi tu fă-l să piară, Să cânt în mână ta că o vioară. Dr. Ioan MIRON medic primar de familie și doctor în științe medicale ... Citește mai mult Sarută-mi ochii grei de-atâta plâns,Doar sărutarea ta ar fi în stareSă stingă focul rău ce i-a cuprins,Să-i umple de iubire și de soare.Sărută-mi gură, buzele-ncleștateCe vorba și surâsul și-au pierdut...Îți vor zâmbi din nou înseninateși-ndrăgostite că și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
ar mai fi părăsit... SUNT NOPȚI Sunt nopți,în care îngerii coboară, In colt de liniște regeasca, Să mângâie obrajii de fecioara Copiilor, din casă părinteasca. Sunt nopți, cu zile-n ele și cu dimineți, În care mumele își cântă plânsul, Să crească pruncii lor semeț, Din crez divin să biruie surâsul. Sunt nopți, de îngereasca devenire, Cu vise nevisate și rugi până la cer, Cu-a lor putere de iubire, Miracole se nasc, uitând de efemer... Sunt nopți, si sunt doar
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
ruginii, așa că toamnă asta, pastel, tabloul tău, cel expresiv, poemul scurt, din două cifre, tânjind mereu după răsfăț și mângâieri, lăsându-mi loc, să trec privind, deasupra lumii far`de cuvinte, văzându-ți farmecul din ochi, mai apoi, sclipind, lângă plânsul meu estetic, iubirea-mi... nejustificată, căzând pradă, unui chin, fără de margini, apoi în ispita, irezistibila atracție, lege a universului creat de mine, visând că-s atotputernic, păstrând în sita, praful surâsului tău, pasiunea tragediei mele, simulând iubirea, ce n-o
IUBIREA MEA, TRISTEȚE-AMARĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381432_a_382761]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂND TOAMNA VA VENI Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Îmi zic: “Să scriu!”și mă apucă un plâns, de parcă un munte de durere în piept s-a strâns și altă cale n-a găsit să iasă, să-mi lase poezia mai frumoasă! Copacii-mi plac...cu ei mă înțeleg, când ramură uscată sunt și-n vânt mă pierd
CÂND TOAMNA VA VENI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381504_a_382833]