3,039 matches
-
pe 22 iunie. Denumirea de „pochină” pare inexplicabilă ca referire la relief, dar are totuși o noimă. Aceste insule înconjurate de un teren ce are un nivel mai jos cu câțiva metri, au fost donate de moșierul, care stăpânea aceste plaiuri, unor schituri sau mănăstiri pe care călugării făceau culturi de legume, viță de vie sau pomăt. Cum călugării erau numiți de țărani „pochi”, aceste insule pe care viețuiau de primăvara până toamna, au fost numite „pochine” adică terenurile pochilor. Pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă, văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă supt stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi.” ( Emil Gârleanu, Nedespărțite!...) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
O lume ciudată pare că prinde ființă supt stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi.” ( Emil Gârleanu, Nedespărțite!...) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie cuvinte cu același înțeles pentru: negurile, zările, tainic, plaiuri. 2.Scrie un enunț, în care cuvintele frunte și dor să aibă alt sens decât în text. 3.Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului pădure. 4.Scrie două enunțuri în care să folosești alte sensuri ale verbului a
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite; țipete răsar și se sting
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc numai pentru a mânca. Suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu și înzestrată cu toate bogățiile pământești, dar „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă” așteptând. „De veacuri mă cobor pe negre plaiuri Spre un noroc și o dreptate ciungă Și-mi par toți munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și m-alungă. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul Și vara mai cobor printre vâlcele Să-L întâlnesc pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
printre care multe reproduceri, aparțin lui Aron Cotruș (Țara, Rusie), Octavian Goga (Ceahlăul, Moș Crăciun, Colindă), Nichifor Crainic (Iisus prin grâu, Cântecul pământului), St. O. Iosif, Panait Cerna, Alexie Mateevici, Al. O. Teodoreanu (Scrisoare lui Stalin), Emil Giurgiuca (Cântați-mi, plaiuri line...). Mai semnează Romeo Dăscălescu, Ion Potopin, George Retezeanu, Teodor Murășanu, Al. Negură, Florin Dumitrana, Valeriu Bora, Alex Tomici Severin, V. Oprescu Spineanu, Mihai Nanu, Ion Oană, Petre Bucșa, Petre Paulescu, I. U. Soricu, Ion Nicolae Marin, A. Rogneanu-Nepos, Ion
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
stagiul militar, va întrerupe cursurile și va absolvi în 1972. Lucrează ca reporter și corespondent special al cotidianului „Zorile Bucovinei” (1969-1981), ulterior trece la Redacția emisiunilor în limba română de la postul de radio Kiev (1981-1991). Fondator și director al gazetei „Plai românesc” (1990-1994), editată de Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți, al cărei secretar era, se vede silit, în urma unui proces, pe care totuși îl câștigase, să renunțe la conducerea periodicului. Va înființa, în anii următori, alte publicații de
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
1990, când revine la denumirea „Tineretul Moldovei”. Între redactorii de după 1944 se numără Vladimir Galiț, P. Cranga, N. Dârul, V. Babilunga, I. Josul, F. Casian, Aureliu Busuioc, Vasile Spinei ș.a. Rubrici permanente: „Gaudeamus”, „La steaua...”, „Debut”, „Pe-un picior de plai”. T.M. și-a făcut un merit - în special în perioada de după 1950 - din lansarea și susținerea tinerelor talente literare. Între colaboratori se află Ion C. Ciobanu, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Mihai Cimpoi, Tudor Țopa, S. Cernei, Constantin Olteanu, Viorel Mihail
TINERETUL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290189_a_291518]
-
Le văz gesturile;le aud cuvintele. Dar nu știu exact ce spun,nici ce vor face și,pe urmă,mă apuc să scriu ,și-i las să-și spuie singuri păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se împletesc armonios. Prima parte cuprinde primele două motive (al transhumanței și al complotului) și este prin excelență epică, nararea faptelor făcându-se obiectiv. Ea corespunde expozițiunii și fixează mai întâi, prin două metafore, locul acțiunii: „Pe-un picior de plai ∕ Pe-o gură de rai”. Prima dintre ele („picior de plai”)este mai explicită, mai aproape de real și sugerează spațiul mioritic românesc, așa cum l-a numit și definit Lucian Blaga, un spațiu ondulând între deal și vale. Metafora „gură de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și al complotului) și este prin excelență epică, nararea faptelor făcându-se obiectiv. Ea corespunde expozițiunii și fixează mai întâi, prin două metafore, locul acțiunii: „Pe-un picior de plai ∕ Pe-o gură de rai”. Prima dintre ele („picior de plai”)este mai explicită, mai aproape de real și sugerează spațiul mioritic românesc, așa cum l-a numit și definit Lucian Blaga, un spațiu ondulând între deal și vale. Metafora „gură de rai” este mai bogată în sensuri și exprimă frumusețea neasemuită a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
unul în pulbere să treacă!“ Balcanul cel fanatic, muncit de aspră ură, Nu știe să-ngrădească sălbateca lui gură Și zice în trufie: „Carpatule, vecine, De nu vei pleca fruntea, amar va fi de tine, Căci repezi-voi grabnic din plaiurile-mi -nalte, Torente necătoare deprinse ca să salte Din maluri peste maluri, din munte peste munte Să bată a tale coaste, s-acopere-a ta frunte. Să facă într-o clipă ca să dispari din lume. Cu-a tale stânci și codri, cu ai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
undeva asemenea refuzuri sînt contabilizate. Vorba „limbiotul” o aveam pregătită de dimineață, după lectura, în „Steagul roșu”, a poemului „Fiica visului de aur”: „Fiică a pămîntului nostru bun / Fiică a libertății de cuget și simțire / înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc, / Fiică a păcii și gîndului curat, / Fiică a dragostei sfinte de tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui popor iubitor de lumină și plin de poezie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n.m.) rază” etc. Un „limbiot” experimentat nu-și poate îngădui asemenea naivități. El adoptă o manieră afectuoasă, pentru a umfla gogoașa laudei, muncește pentru covrig, ca în versul „Fiică a libertății de cuget și simțire înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc”. „Limbiotul” știe întotdeauna cam ce anume excită, umblă la cutia cu rafinamente, polemizînd nevăzut cu cei care cred altceva decît spune el. Pricepînd ce mi-a provocat vorba țîșnită la vederea sa, m-a întrebat rîzînd: „Nu-i așa că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost accidentat, i-au dat sînge vreo șaizeci de oameni din întreprinderea sa. Dintre aceștia, azi mai lucrează acolo doar trei, restul fiind dați afară! Mi-a citat și un exemplu de impostură: în comisia de examinare a instrumentiștilor de la „Plaiurile Bistriței” a fost trimis din Capitală cineva care nu știe notele muzicale. Asemenea situații nu te lasă să-ți ridici ochii spre ceruri. Devii încruntat, te frămînți pentru absurditățile din jur. Mergînd, mi-am spus că, pentru a nu-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
10.1975) Mult Stimate Domnule Dimitriu, S-a scurs mai bine de o lună de la Întoarcerea din concediu și parcă tot ce am văzut și trăit În cele două săptămâni de neuitat Într-o teribilă „cursă” contra cronometru pe minunatele plaiuri moldovene, pe care le cunoșteam pentru prima oară, mi se pare a fi un vis de neuitat. Nu este câtuși de puțin o exagerare, dar nu credeam că pot exista colțuri de țară care să-ți poată oferi atâtea satisfacții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
meu și eu, vă trimitem, D-lui Ciurea și Dvs., cele mai distinse salutări și mulțumiri pentru atenție. Marie Mihăilescu Kalmicov 100 Realizată de prof. V.G. Popa În colaborare cu subsemnatul și bucurânduse de prefața acad. Mihai Băcescu, fiu al plaiurilor fălticenene și fost elev al lui Vasile Ciurea, monografia profesorului de la „Nicu Gane” a fost la un pas de publicare. A intervenit criza hârtiei și speranțele s-au spulberat, deși intervenise direct și academicianul ce s a dovedit foarte binevoitor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sale de mare folclorist desfășurată, În a doua parte a vieții, În Moldova. Cum merg „pe urmele” lui (deplasarea recentă a mea la Suceava se Înscrie acestui obiectiv), multe date și fapte am reținut (eu cunosc bine activitatea lui de pe plaiurile vâlcene); nici nu vă puteți imagina cât bine mi-ați făcut!... și, ca să fie treaba „oablă”, Îndrăznesc a vă ruga să-mi Încredințați materialele pe care le dețineți - În copie, desigur - necesare la Întocmirea monografiei dedicate acestei personalități nedreptățite. Spre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
convenisem cu V.G. Popa. Eram În plină campanie de strângere a materialelor. A venit Însă plecarea mea la Suceava, moartea profesorului Popa și am rămas doar cu frânturi din activitatea acestui ilustru cărturar fălticenean, care a trudit mai mult pe plaiuri băcăuane. Aprecierile lui G. Călinescu, N. Iorga, colaborările cu Ovidiu Papadima, C. N. Turcu, Vasile Ciurea, Constantin Mătase, sunt suficiente pentru a dovedi valoarea preocupărilor sale. 1014 ȚANU, Dumitru 675 1 București, 26 N-brie 1974 Stimate Domnule Dimitriu, Alăturat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
toate terenurile, au reacționat aruncându-mi în cale pe Spinoza, Bergson și toți filosofii de origine evreiască. Veniți din târgurile nenorocite ale Moldovei, studenții de azi cu care stam de vorbă uitaseră de evreii care uscaseră rădăcina vieții românești de pe plaiurile lor și combăteau apărarea neamului românesc prin filozofia lui Bergson. Mă gândeam cu jind la alte popoare care au dus și duc luptă seculară pentru libertate, cum sunt Irlandezii și pe care nu i-a putut opri și dezarma sufletește
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era locul lui de acțiune. Pe stradă lumea umbla încoace și încolo abătută, comentând comunicatele de la radio Budapesta în legătură cu cedările de teritorii. Se pierdea județul Sf. Gheorghe cu jumătate din țara Bârsei, Târgu Mureș, Oradea Mare, Salonta Mare și toate plaiurile românești ale Țării Oașului, Maramureșul, leagăn al descălecătorilor Moldovei, Bistrița cu ținutul curat românesc al Năsăudului și Clujul cu Universitatea Ardeleană. Ziarele de la București aduceau și ele, în chenar negru, știrile oficiale de sfârtecarea țării. Conțineau în amănunt dezbaterile Consiliului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
patriei, în fața istoriei. Hegel a spus tot ceea ce este real este și rațional. Omul înțelept se pleacă în fața realităților. Petrașcu a capitulat în fața realităților și rațiunii istorice. E un om politic realist și un țăran cuminte, un costoboc milenar al plaiurilor transilvane. Expunerea de înalt nivel ar merita să vadă lumina tiparului. (Aiud 18 octombrie 1963) Recunoașterea calităților lui Nicolae Petrașcu de acest dușman neînduplecat, ca toți marxiștii, este pentru noi, un elogiu involuntar adus omului și Mișcării Legionare. Din mărturiile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Frământări de veac sub valuri Vâlvătăi pe-ntinsul front Să îngroape zări sub maluri Bat să spargă orizont Bat cu artă, bat pervers Să străluce-n univers Bat s-audă lumea toată Chiar și Horea Cum trosnesc urmași pe roată întregul plai Un plâns de nai Snop de vis încins de nimb în orice bob un nume de foc Mânia vor s-așeze-n loc Ș-apoi să dea în schimb Ce rămâne Din tăciune Ș-acela să fie stins Munte Au obosit de când
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, I.[on] C. (1836, Pitești - 22.I.1904, București), autor de versuri, prozator, publicist și culegător de folclor. Este fiul Raliței și al lui Constantin Fundescu, proprietar din Câmpulung și, probabil, polcovnic de plai. Învață în orașul natal și la Colegiul „Sf. Sava” din București, însușindu-și apoi singur limbile germană și italiană, pe care le va stăpâni destul de bine. La vârsta de douăzeci și unu de ani debutează în poezie, cele dintâi scrieri fiindu-i
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]