2,966 matches
-
odată ajunși acolo în America, oamenii noștri nu au dus-o mai rău decât acasă, chestiunea aceasta a fost confirmată de probe de necontestat. De mai bine de o sută de ani de când a început exodul, marea majoritate a celor plecați au crescut incredibil din punct de vedere economic. Și nici nu se putea altfel. Oameni harnici, serioși, obișnuiți cu disciplină severă a muncii învățată de secole din tată în fiu, intrați într-o ambianță unde natura e mai mult decât
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ales, se respectă, cârțoroșenii noștri, dacă nu s-au îmbogățit peste noapte, în orice caz au trăit în condiții mult superioare din punctul de vedere al belșugului, decât cei ce au rămas acasă. După cum am arătat, din cei foarte mulți plecați să încerce oceanul cu degetul, mulți s-au rostuit pe acolo, au născut pui de ardeleni pe pământ străin, s-au aclimatizat și dacă au avut la cine să se mai gândească din cei ce au rămas pe acasă, au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de lunca unde veneau la joc în sărbători să asculte doinele lăutarului Gheorghiță, dar mai ales de glia pe care cucul, ciocârliile și mierlele cântă mai frumos, decât oriunde în lume. Că așa au stat lucrurile, aflăm din cântecele celor plecați care au căutat să și păstreze acolo peste ocean vechile îndeletniciri moștenite din străbuni : »Cerui carte pentru dus din Ardeal către Apus ; O-am cerut dumineca pentru Nord America Și-am plecat pe auzite către Statele Unite» * Că în nouă sute opt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care nu-i putuse cheltui, in cauză că timpul atunci s-a răcit simțitor și nu s-a mai putut lucra, drept care s-au restituit Sfintei Mitropolii 125. Este, însă, neașteptat ceea ce urmează: astăzi comitetul având nevoie de bani, cu plecată smerenie rog a ni se trimite suma de 10.000 lei spre a fi încredințată domnului președinte al comitetului de construcție a bisericii 126. Suma este încredințată casierului și nu președintelui, așa cum reiese din confirmarea de primire a banilor (nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
casei și a neamului. Ea era de o blândețe rară, însă niciodată întratâta încât să nu ramâie mândră și niciodată atât de mândră încât în fața ei să nu rămâie urmele unei neșterse și adânci blândețe. Când ședea nu avea ținuta plecată proprie femeilor nalte splendidul ei bust de marmură rămânea drept și mândru ai fi gândit că se simte pe tron. Bătrânul o iubea nu pentru că ar fi esistat doar vo afinitate sufletească între ei, din contra, ea avea un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Universității din Iași", ci numai până în 1958, răstimp în care a studiat la Secția "limba și literatura rusă" (!). S-a transferat, apoi, la Universitatea București, înscriindu-se, de această dată, la Secția română, după susținerea cuvenitelor diferențe. Virginia, soția poetului, plecată și ea pe cealaltă lume, n-a fost "inginer tipograf" (specializare inexistentă la Politehnica ieșeană), ci a absolvit Facultatea de industrie ușoară. Așa că bănuitul "semnal premonitoriu" oferit de profesia legată oarecum de ocupația soțului scriitor l-aș scoate din ecuația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
când stătea bine cu vederea, dar acum parcă îi era rușine cu totul de mama sa. Nu l-a mai văzut nimeni de atunci. Între timp, biata mamă, Călina s-a îmbolnăvit și mai rău și a decedat. Eu eram plecată și nu mai știu cine și cum a dus-o la Casa de veci. Așa fac bieții părinți sacrificii, o bună parte dintre ei fără un pic de recunoștință din partea celor care le-au dat viață, cu gândul și speranța
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
căzuse o ploiță caldă și măruntă, de vară, mormintele de peste 200 de ani, împrospătate, parcă respirau, și prin ele, cei de sub brazde... Ploița caldă nu ne-a împiedicat să vizităm totul și să discutăm căci totul e muritor. Viața celor plecați este plină de taine, mi-am dat seama că așa este și citind cartea „Alexandru Mânăstireanu, Corespondență”, unde personajele au trăit nu numai ca să se afle pe pământ, ca niște trecători necunoscuți, ci au lăsat urme puternice, edificatoare. M- a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a anunțat doar cu 2-3 ore înainte de plecare. Ce s-a ales? Aurel a făcut infarct, a căzut în cameră și a decedat imediat. La scurt timp, Doina, după moartea lui Aurel, în marea ei singurătate, și de dorul celor plecați, a avut un acces de nebunie și s-a sinucis. Dana, fiica lor foarte deșteaptă, cu 4-5 limbi străine în bagajul de cunoștințe, n-a venit la moartea părinților ei, cu toate că a fost crescută în puf! Îmi amintesc, vecina mea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și grav, rotindu-și privirea stingher peste noi, cu o nesfârșită tristețe în ochi, evitând cu mult bun simț, cuvântul fatal... Și, din nou sub „Tei”, se lăsa o tăcere grea... grea, ca o piatră de mormânt. Toți, cu ochii plecați... nu îndrăzneam să ne privim, la observația de mai înainte, cu gândul, poate, la cei mulți... dispăruți, dintre noi. Ne citeam limpede unul în sufletul celuilalt, ceea ce simțeam în clipa aceea, dar ne era greu s-o spunem... Era ca și cum
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cozi de topor..!” Își aminti că după miezul nopții, Alistar s-a ridicat încet, și, s-a dus.. „poate pentru necesități”, nu i-a dat importanță, și adormi. Ca un văl îi căzu de pe ochi, și totul i se limpezi. „ Plecați.. plecați, imediat, suntem împresurați !”, fură ultimele cuvinte ale lui Neagu,.. mâna îi slăbi strânsoarea, și capul îi căzu pe-o parte.. cu ochii în ochii lui Baltă. Căpitanul îl îmbrățișă strâns la piept și-l sărută pe frunte, obrajii îi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de topor..!” Își aminti că după miezul nopții, Alistar s-a ridicat încet, și, s-a dus.. „poate pentru necesități”, nu i-a dat importanță, și adormi. Ca un văl îi căzu de pe ochi, și totul i se limpezi. „ Plecați.. plecați, imediat, suntem împresurați !”, fură ultimele cuvinte ale lui Neagu,.. mâna îi slăbi strânsoarea, și capul îi căzu pe-o parte.. cu ochii în ochii lui Baltă. Căpitanul îl îmbrățișă strâns la piept și-l sărută pe frunte, obrajii îi erau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ne-am cercetat în ochi să aflăm ce se ascunde în sufletul fiecăruia. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez pe toți, si să-i dezmierd.. să-i dezmierd, ca pe însăși copilăria mea. Apoi, toți patru, cu ochii plecați, parcă neîndrăznind să ne privim, deși ne citeam limpede unul în sufletul celuilalt ceea ce simțeam în clipele acelea, dar ne era greu s-o spunem... așteptam... Au fost clipe, de așteptare, cât vecia... apoi, ne-am contopit într-o îmbrățișare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
C, D, E, F, G, H, K, L și după 22 august 1950, în secțiunea de frontieră N, la frontiera de stat româno-ungară din anul 1979. Anexă 2 ÎNCĂLCĂRILE REGULILOR REGIMULUI FRONTIEREI DE STAT - Foc de armă peste frontieră: încărcătură plecată dintr-o armă de foc care trece pe teritoriul celuilalt stat, indiferent de consecințele acesteia; - încălcarea spațiului aerian: trecerea peste linia de frontieră, prin spațiul aerian, aparatelor de zbor sau altor obiecte zburătoare fără aprobare; - încălcarea de teritoriu: trecerea frontierei
ACORD din 28 octombrie 1983 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea şi asistenţa mutuala în problemele de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127117_a_128446]
-
și că el nu mai avea oameni. S. B.: În declarația celui care îi conducea pe milițieni se arată că la Neferal au fost opriți de un baraj de tancuri ale armatei. M. M.: De unde tancuri ale armatei? Noi eram plecați. S. B.: Mi-a duc aminte că un TAB a stat în stația de autobuz de la șosea. Asta în una din zile, nu mai țin minte în care. Îl vedeam prin liziera de pomi. M. M.: Tanc nu era că
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
deja eram obișnuiți. Și, într-o zi, a venit cineva și a zis: "Băi, șnururile de la fluierele de la Corpul de gardă n-au aceeași lungime". S. B.: Da, asta era chiar căprăreală. M. M.: Și vede ieșind tancurile. Zice: "Unde plecați?" Mergem înapoi în Piață cu tancurile să scăpăm o dată țara asta". Dom'le, a plecat și m-a reclamat. M-au chemat ăia să mă cerceteze că vreau să fac nu știu ce minuni. S. B.: Revoluție. M. M.: Deci, tâmpenii ale
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
directă a exploatării țării de către Marea Britanie, la argumente legate de voluntarismul noii emigrații. Cei care continuau să părăsească Irlanda o făceau pentru că aveau ambiție și considerau plecarea drept o soluție individuală de a ajunge într-o poziție superioară. Familiile celor plecați puteau să se mîndrească acum cu fiii și fiicele care reușeau în străinătate, deoarece noii emigranți irlandezi, spre deosebire de cei din trecut, deveneau manageri de baruri, hoteluri, supermagazine. Aceasta se datora și faptului că în anii '70 și '80 Irlanda, precum și
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
o altfel de privire, una lăuntrică, a sufletului ei, și a gândului, încearcă s-o învingă: „Acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări necunoscute”. O neliniște, încă reținută, se lasă ghicită: acea altfel de „privire” îl caută pe cel plecat, a cărui întoarcere întârzie. „În singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul; dar îi auzise glasul. Întocmai așa spunea el povestea”. De fapt, totul (schiță de portret, „poveste”, și vorbe ce vin din
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
sfânta Ana, „coborâtă” din icoană, în realul acelei tensiuni intense din sufletul eroinei (percepția transfiguratoare aici e a ei): „Sfânta Ana o privi dintrodată prin fum de lumânări și munteanca îngenunche și-i sărută mâna. Stând umilită și cu fruntea plecată, îi dărui năframa, c-un ban de argint legat într-un colț, și-i spuse în șoaptă taina ei”. Totul ca într-o comunicare în același plan, fără semne de ierarhizare, dar și fără a se sugera nici familiaritate, nici
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
o Încleștare cu două nave spaniole), Filipine, Insulele Moluce, de unde procură o Încărcătură importantă cu mirodenii, reîntoarcerea prin Oceanul Indian, Capul Bunei Speranțe. Sosește la Rotterdam la 26 august 1601, cu o singură navă și doar 48 de oameni din 248 plecați, cu peste trei ani În urmă. Dar valoarea Încărcăturii aduse depășește considerabil sumele Învestite În echiparea escadrei și armatorii se declară satisfăcuți. Consecințele acestei circumnavigații prezintă o mare importanță În lupta pentru supremația În comerțul maritim (Al.Retinschi, op. cit., p.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
statul român a procedat la repatrierea românilor aflați la răsărit de Nistru, împrăștiați de vitregia vremurilor departe de țară, din diverse cauze: deportați de ruși până în 1918, evacuați forțat, din Basarabia și nordul Bucovinei, în timpul ocupației sovietice din 1940-1941 sau plecați, din diverse alte motive, înainte sau după retragerea Armatei Roșii, ca urmare a înfrângerilor înregistrate pe front. Activitatea desfășurată pentru repatriere a fost ampla și a implicat identificarea și recenzarea românilor și a altor locuitori care au locuit în cele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
statul român a procedat la repatrierea românilor aflați la răsărit de Nistru, împrăștiați de vitregia vremurilor departe de țară, din diverse cauze: deportați de ruși până în 1918, evacuați forțat, din Basarabia și nordul Bucovinei, în timpul ocupației sovietice din 1940-1941 sau plecați, din diverse alte motive, înainte sau după retragerea Armatei Roșii, ca urmare a înfrângerilor înregistrate pe front. Activitatea desfășurată pentru repatriere a fost ampla și a implicat identificarea și recenzarea românilor și a altor locuitori care au locuit în cele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Nu puteam să-mi iau gândul de la pușcă. Mă gândeam: dacă s-o descărca, Doamne ferește!...”) a proiecțiilor catastrofale augmentate de un nejustificat sentiment de culpabilitate: „Da de ce nu i-am spus...”; „de ce nu l-am rugat...”; „la ce am plecat...”). Monologul ei interior, centrat pe Îngrijorarea pentru viața lui Chiriac, este sintetizat și redat narativ. Presimțiri are și Mița Baston (din D-ale carnavalului), confirmate Însă În timp. Presimțirea de care-i vorbește Mița lui Pampon e, de fapt, deducție
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dată, capacitatea preoților de a recunoaște suferința reală, acolo unde ea există. Preotul blond de lângă raclă observă toată scena, apoi îi moralizează pe cei care s-au opus intruziunii adolescentei bolnave, rugându-i „să se roage, să fie cu capul plecat și smerit, atenți la ceea ce se întâmplă în fața lor, nu să se certe”. Tinerii îmbrăcați în plastic, din satul Cernica, au fost printre colegii mei de așteptare. Acum izbucnesc toți în râs și fac fotografii cu telefonul mobil, chiar înainte de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înroșește la față, bate în retragere, mă lasă în pace, dar nu pierde ocazia, după ce plătesc contravaloarea sticlei de apă minerală, să strige tare, pe ușa magazinului, pentru a fi auzit și de șoferii de la stația de taxi învecinată : „Moldovenilor, plecați înapoi acasă, jegoșilor !”. Dublu stigmat deci : unul regional, sunt doar un „moldovean”, și altul general, sunt „pelerin”. Mai târziu, într-o discuție privată purtată cu doi prieteni ardeleni get-beget din Cluj, unul teolog, iar altul sociolog, i-am întrebat ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]