2,800 matches
-
al satului. REZOLUȚIA celui de al VIII-lea simpozion al Societății Culturale „GINTA LATINĂ” Iași, august 1997 Lucrările celui de-al VIII-lea simpozion al Societății „GINTA LATINĂ”, desfășurate la Iași, În zilele de 29 - 31 august 1997, constituie o pledoarie pentru democrație, echitate și reciprocitate la respectarea drepturilor minorităților naționale. Dezideratele exprimate cu acest prilej nu au numai caracterul declarativ academic, cei prezenți constituindu-se Într-un for competent și reprezentativ. Astfel simpozionul a Întrunit delegați ai minorităților din țară
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ar aduna capacitatea de influență a diasporei și valorile constructive din țară ar Însemna o reală contribuție la bunăstare și un semn al unității naționale. Unitatea de acțiune nu este o noutate. Alții au făcut-o mai de mult. O pledoarie pentru unitate o fac mulți guvernanții și o exprima atât de frumos poetul Adrian Păunescu la Lucrările Primului Congres al Spiritualității Românești din 1993 În poezia „România de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
grădinițe de copii, școli primare, gimnaziale, liceale și tehnice, precum și Învățământ superior În instituții multiculturale; biblioteci școlare și populare la recomandarea Asociațiilor socialpolitice specifice: burse tinerilor din comunități, În vederea pregătirii În țară a viitoarelor cadre didactice sau cu responsabilități culturale. Pledoaria noastră va fi susținută În fața forurilor competente, de către grupuri de câte 5 militanți pentru Drepturile Omului, În componență fiind reprezentanți ai organizațiilor patriotice neguvernamentale, cadre din Învățământ, delegați din partea minorităților din țară și a românilor din statele vecine. Europa mileniului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
V. În apropiere de Prut. 3. Dublarea filmelor streine În limba română pentru telespectatorii din Basarabia. Aprilie 8.IV. Ion Machedon director al publicației Amurg Sentimental o excelentă revistă de literatură, informare și divertisment de Înaltă ținută estetică și caldă pledoarie pentru valorile naționale. Editorialul exprimă această orientare cu titlul „Un popor fără de poeți este un popor fără de viitor”. 15.IV. Dr. Eugen Belinsehi Fălești (jud. Bălți) Am fost și eu la Chișinău la Marea Adunare Națională din 31 martie. Din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
acum o sută de ani, a prins. În realitate lucrurile stau puțin diferit. Dacă nebunia poartă o coroană, aceasta este de tinichea, geniul are coroană de aur. Dar prejudecata, cum știm, e mai puternică decât adevărul. Demontarea prejudecății seamănă a pledoarie, a dezvinovățire. Pentru a face evident adevărul, într-o relație atât de ambiguă psihiatrie și literatură este necesară o oarecare sistematizare. Adevărul s-ar exprima astfel: În primul rând, ideea dominantă este că raportul dintre autor și operă este inconstant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
știam din portrete și caricaturi atît de mic de statură încît chiar el spunea despre sine: Sînt un fel de pitic, dar din rasa piticilor Rh(ne"117. Primirea sa a fost foarte afabilă; felul în care mi-a primit pledoaria mi-a permis să sper că l-am convins. Îi expusesem că, după lovitura dată Turciei de Italia, urmată de cea a războiului balcanic, Europa era în pragul unui conflict general pe care îl dorea Germania și care va fi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cum corespondentul de la Berliner Tagblatt mi-a spus că sesiunea Micii Antante se va încheia pe 6 mai, am crezut că pot transmite această dată la Berlin". "Nu știu, domnule însărcinat cu afaceri, dacă sînteți pe deplin conștient de necuviința pledoariei dumneavoastră! Veniți la mine să-mi spuneți că între o declarație a Ministrului Afacerilor Externe al României și părerea unui corespondent german, pentru dumneavoastră contează aceasta din urmă. Vă declar din nou că delegații dumneavoastră vor fi opriți la frontiera
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al Afacerilor Externe, mă convocase pentru a-mi aduce la cunoștință lansarea acestei campanii (sfîrșind prin a se declara convins de argumentele mele și hotărît să stopeze aceste atacuri din partea ziarelor, ceea ce, în cele din urmă, nu a făcut... ). După pledoaria mea, regele nu a mai insistat să-i ia capul lui Titulescu (cîteva luni mai tîrziu, acesta urma chiar să-i intre în grații și să-mi urmeze în postul de la Afacerile Externe, deținînd portofoliul pînă la sfîrșitul lui 1936
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mi-a amintit cît se poate de bine pe Lillas Pastia în Carmen de Bizet. Un accent greu de definit, un pic limuzin, o frîntură tuluzan, dădea expresivitate spuselor sale. Abia pornisem discuția că mi-am și dat seama că pledoaria mea, pregătită spre a fi cît mai convingătoare, era inutilă, întrucît avea cîștig de cauză încă de la început. Laval, personal, se declara foarte dornic să meargă să-l vadă pe Mussolini pentru a repune pe picior de cordialitate, relațiile deteriorate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
depășind-o pe a celui din Paris. Această pepinieră de avocați strălucitori și de oratori parlamentari se mîndrea de a avea printre membri săi oameni de valoarea lui Janson, tot atît de remarcabili la tribunal, prin știința dreptului și elocința pledoariilor, cît și ca parteneri încîntători în conversațiile familiare. Păstrez cea mai frumoasă amintire relațiilor pe care le-am avut cu el și mă gîndesc cu inima strînsă la martiriul pe care l-a îndurat în captivitate acest om de elită
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
literaturi, disprețul interesat cu care o acoperise junimismul. Oricât ar fi de discutabilă schema volumului, oricât am găsi aici concesii față de liberalismul burghez, el marchează un moment de seamă în luptele de idei de la noi (...) Scrierea lui Ibrăileanu rămâne o pledoarie strălucită pentru integrarea în cultura noastră a epocii dinaintea lui Eminescu. Chiar dacă, ulterior, Ibrăileanu n-a dat o istorie întreagă, sistematică, a literaturii române, scrisul său degajează un fel esențial, profund, de a simți realitățile culturii noastre. DAN HĂULICĂ, Critică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Acest eseu de sociologie culturală rămâne o operă de referință prin acuratețea demonstrației și patosul susținerii specificului național, popular, care are deja o tradiție reprezentată de vechea critică moldovenească, în primul rând Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo. Recunoaștem meritele lucrării, pledoaria în favoarea spiritului democratic, atitudinea moderat națională, cultivarea dragostei față de limba poporului, față de țărănime. Calitățile științifice sunt modeste, iar metoda - nu dintre cele mai adecvate. Tirania modelului ideologic i-a impus unele neajunsuri: ignorarea unor scriitori (Eliade, Bălcescu, Grigore Alexandrescu), diminuarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să vorbească despre un management al sindromului fibromialgic. Numărul de studii privitoare la regimurile de tratament este de departe depășit de articolele care privesc alte aspecte ale sindromului. Buckelew (1) a sumarizat abordarea recuperării sindromului fibromialgic. Ea a făcut o pledoarie pentru o intervenție pe termen lung, care ar presupune echipa multidisciplinară. Nelson, În 1989 (2), a făcut sugestii privind o posibilă schemă de tratament și o evaluare a rezultatelor lui. Experimentele clinice randomizate, controlate sau necontrolate, Încearcă să dea un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
le afirmă inițial prin înființarea societății studențești Datoria, al cărei scop era „contribuirea la ridicarea nivelului cultural al poporului”, apoi în primele articole publicate, sub pseudonimul C. Sorțescu, în august-septembrie 1893, în ziarul ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Oana Cătina, Cluj-Napoca, 1999; Dumnezeu în care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngr. Monica Manu, București, 2000; Ispita lecturii, îngr. și introd. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2000; Eu însumi și alți câțiva, îngr. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2001; Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, îngr. Ioan Pintea și Radu Săplăcan, Iași, 2001-2002; N. Steinhardt în interviuri și corespondență, îngr. Florian Roatiș, Baia Mare, 2001. Traduceri: Sherwood Anderson, Winesburg în Ohio, pref. Dan Grigorescu, București, 1969; ed. București
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
memorialistică publicat de Ț., se referă la un interval de timp mult mai mare decât cel anunțat, 1912 (anul nașterii scriitorului) - 1933 (anul absolvirii studiilor universitare în țară). Capitolul Los cuatro costados este o incursiune privitoare la bunici și o pledoarie pentru cauza ramurii materne (mama scriitorului era fiica lui Constantin I. Creangă, nepoata lui Ion Creangă și sora arhitectului Horia Creangă), dar și a celei paterne, cu evoluții spectaculoase și dramatice povești de familie. Los padres, capitolul despre părinți, va
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
iureșul răzvrătirii, se află în fruntea răsculaților. Cumințit definitiv de gloanțele stăpânirii, își ia zborul spre cer, fiind imaginat într-un periplu prin vămile văzduhului, până la scaunul judecății supreme. Sentința de condamnare la iad este contestată de țăran într-o pledoarie unde își relatează patetic viața plină de suferințe și nedreptăți, prin care își ispășise toate păcatele. Victor Anestin sublinia prezentarea plină de înțelegere a vieții de la sate și evidenția noutatea secvenței călătoriei spre cer, iar Mihail Dragomirescu considera că ideea
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
Binevoiește, Venerabile, să predici doctrina. Există ființe cărora numai un colb ușor le întunecă ochii minții; acestea vor înțelege doctrina [...] Ridică te, Biruitorule! Străbate lumea, conducător al pelerinilor. Unii dintre ei te vor înțelege”. Buddha a răspuns cu generozitate acestei pledoarii. El a aruncat asupra lumii o privire de o clarviziune desăvârșită. A văzut ființe cărora numai un colb ușor le întuneca ochii minții și altele care aveau ochii acoperiți de un colb gros. A văzut ființe cu mintea vioaie și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mai știu. Dar mi-aduc aminte că avocatul a spus: „Eu apăr pe cutare și cutare și cutare, dar nu pot să spun mai mult decât că Îmi pare rău că un copil ajunge În fața instanței”... Atâta a fost toată pledoaria... N-a avut curaj, pentru că dacă el căuta profesional să găsească soluții sau să câștige ceva, cred că nici n-ajungea acasă, că era arestat... Dumneavoastră ce condamnare ați primit? Eu am primit trei ani, ca majoritatea celor din lot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la CNSAS. Și alți trei colegi de-ai mei, prieteni, nu recunosc nici ei nimic. „Am fost bătut și-am semnat, da’ nu recunosc nimic. N-am nici o vină, nici față de mine, nici față de țara mea.” Cam așa a fost pledoaria noastră și toți am cerut achitarea, da’ o zis că ne dă 22 de ani. Și ne mai dă și izolare cu lanțuri la picioare, mâncare la trei zile, o bucățică de turtoi mică și apă și În a treia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se spuneau despre el. Astăzi, excepție făcând de câțiva bătrâni, nimeni nu mai știe că a existat. Am spus că Ulysse Crețeanu era și advocat. Bineînțeles, advocat de... Târgoviște 311. După cum era advocat sui-generis, tot la fel îi erau și pledoariile. Într-o zi trebuia să apere înaintea tribunalului pe o doamnă din societate care era acuzată de bărbatul ei pentru adulter. Decât doamna era tânără și frumoasă, iar bărbatul cam trecut. Care a fost pledoaria lui Crețeanu? — Domnilor judecători, onorat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la fel îi erau și pledoariile. Într-o zi trebuia să apere înaintea tribunalului pe o doamnă din societate care era acuzată de bărbatul ei pentru adulter. Decât doamna era tânără și frumoasă, iar bărbatul cam trecut. Care a fost pledoaria lui Crețeanu? — Domnilor judecători, onorat tribunal. Închipuiți-vă fiecare din dumneavoastră că aveți acasă o glastră cu o floare de endrușaim 312 tânără și frumoasă. Pentru ca floarea asta să crească, să trăiască și să se facă tot mai frumoasă, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ne uscam și eram gata să ne prăpădim. Văzând primejdia, ne-am ales un alt grădinar, care să ne ude mai bine și mai des. Ce rău am făcut cu asta, onorabil tribunal?... Se spune că dibaciul advocat, urmându-și pledoaria în mijlocul veseliei care zguduia de la judecători până la aprozi, a câștigat procesul. Ce vremuri fericite! Nicu Crețeanu era un om înalt și de o extraordinară corpolență. Era un colos și nu umbla niciodată pe jos. Odată prietenii i-au făcut una
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noastre, constituie presă? Legea presei, Legea nr. 3 din 1974, stipulează în articolele 10, 11, 12 ceea ce constitue obiectul legii: Periodice ce au drept caracter informarea în masă, dacă îmi aduc bine aminte. De fapt, unii avocați au arătat în pledoariile lor că răspândirea de Biblii și alte cărți al căror autor a trăit în secolul al XIX-lea și este întemeietorul cultului adventist nu face obiectul legii presei. Dar Securitatea a spus altfel. Aș vrea să mai arăt, domnule director
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]