4,286 matches
-
senzorial, izbitoare fiind elanurile erotogene, miracolul de a exista, tendința de a se mișca în concretul alunecos. Era o poezie-cadru, aliaj de biografie psihologică, de inițiere într-un câmp cosmologic; spectacol, totodată, în care "câmpul întins pe spate" visează, iar plopii își ating "umerii, tâmplele, / cu umbrele melodioase". O călărire în zori în prelungire eminesciană, și Leoaică tânără, iubirea, cântare a erosului juvenil, sunt eșantioane tipice. De la o fenomenologie a sentimentelor, de la spațializarea acestora, o dată cu Dreptul la timp (1965) peregrinarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
într-o ordine integratoare. Mai puțin decorativ decât satul pillatian, cel al transilvăneanului de la Topa Mică e un locus solus cu aură baladescă, situs modelator, inclusiv un bestiarium; o rezervație în care răposații din cimitir dialoghează cu cei vii. Pădurea, plopii, dealul, drumul, fântâna, ploaia, caii, tot atâtea realități identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ține de caracterul răsăritean al ființei noastre comunitare. Poeta Cu fața spre munți, modelată structural de mitologia spațiului, veghează lângă arbori și ape atentă la "graiul plantelor", de unde un sistem de metafore deschis înconjurimii, "pomi verzi", "vântul galben", "berzele neduse", plopi și paltini, păsări și fluturi, ploi, ninsori și herghelii. Vegetalul pune în contact cu miracole, cu bucurii de plein air. În "bărbile-ncâlcite" ale bătrânilor sihaștri "albinele-și fac stup" (Psalm I). Pretutindeni, însemne ale paradisiacului palpabil: "ochii arborilor", "păduri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
șerpi și alte vietăți aprind imaginația. O buhă (Cioica) prevestește moarte; oamenii își amintesc de legendarul Negru-Vodă, cu "zece meșteri mari după el". Sfârșitul copilăriei lasă în urmă melancolie. Ne vom schimba la suflet și la chip" (Au să rămână plopii). Un indicator al conștientizării Eului e plânsul (însoțitor de drum), de-acum încolo nelipsit. Prefaceri moleculare în lumea fizică ("va seca izvorul, va fi un prund întins") concordă cu prefaceri inerente în plan psihic. Ecouri de context montan, rarefiate, surdinizate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la Berlin, Iosif B. se legitima drept un fidel cetățean ucrainean. Sunt un cetățean credincios până la capăt patriei mele! a repetat Iosif B. Sunteți ucrainean? am repetat întrebarea. Sunt evreu. Asta așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
drept un fidel cetățean ucrainean. Sunt un cetățean credincios până la capăt patriei mele! a repetat Iosif B. Sunteți ucrainean? am repetat întrebarea. Sunt evreu. Asta așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit. Atât Mișu, cât și Sile, și-au iubit mult bunicii. În fiecare duminică, la prânz, bunicii, părinții și nepoții luau masa împreună. Pe urmă, între
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit. Atât Mișu, cât și Sile, și-au iubit mult bunicii. În fiecare duminică, la prânz, bunicii, părinții și nepoții luau masa împreună. Pe urmă, între cele două case, despărțite doar de râul Prut, a apărut granița: bunicii
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Granița e graniță! Când vremea o permitea, mâncau în curte: o masă pe un mal al Prutului, cealaltă pe celălalt mal al Prutului. (Nu chiar față în față, că nu era indicat.) Abia după 1991, devenit cetățean al Republicii Moldova, Mișu Plop a primit încuviințarea de a-și îmbrățișa fratele sub privirile blânde ale bunicilor din cimitirul de pe deal. Așa că, ducându-și palmele pâlnie la gură, Mișu i-a strigat lui Sile pe deasupra Prutului: Vin acușica! Apoi a luat bătrânul autobuz, care
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
la Berlin, Iosif B. se legitima drept un fidel cetățean ucrainean. Sunt un cetățean credincios până la capăt patriei mele! a repetat Iosif B. Sunteți ucrainean? am repetat întrebarea. Sunt evreu. Asta așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
drept un fidel cetățean ucrainean. Sunt un cetățean credincios până la capăt patriei mele! a repetat Iosif B. Sunteți ucrainean? am repetat întrebarea. Sunt evreu. Asta așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit. Atât Mișu, cât și Sile, și-au iubit mult bunicii. În fiecare duminică, la prânz, bunicii, părinții și nepoții luau masa împreună. Pe urmă, între
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit. Atât Mișu, cât și Sile, și-au iubit mult bunicii. În fiecare duminică, la prânz, bunicii, părinții și nepoții luau masa împreună. Pe urmă, între cele două case, despărțite doar de râul Prut, a apărut granița: bunicii
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Granița e graniță! Când vremea o permitea, mâncau în curte: o masă pe un mal al Prutului, cealaltă pe celălalt mal al Prutului. (Nu chiar față în față, că nu era indicat.) Abia după 1991, devenit cetățean al Republicii Moldova, Mișu Plop a primit încuviințarea de a-și îmbrățișa fratele sub privirile blânde ale bunicilor din cimitirul de pe deal. Așa că, ducându-și palmele pâlnie la gură, Mișu i-a strigat lui Sile pe deasupra Prutului: Vin acușica! Apoi a luat bătrânul autobuz, care
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile adânci unde începe să se întrepătrundă cu fagi, goruni și mesteceni. Continuând firul curgerii spre vale, tei, plopi și castani iau în stăpânire ținuturile. Învelesc dealuri și câmpii sub care zac bogății de neprețuit 15. În acești codri, străpunși de luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi înțelepți, se adapă în tăcere din izvoare, privind cu grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unui itinerar eminescian, făcut, bineînțeles, tot la Cucorăni, Geo Dumitrescu a înțeles greșit că heleșteul acela a fost săpat anume, pentru ca în el "să se oglindească eminescian luna". Ce a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bineînțeles, tot la Cucorăni, Geo Dumitrescu a înțeles greșit că heleșteul acela a fost săpat anume, pentru ca în el "să se oglindească eminescian luna". Ce a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru, izvor, tei, lac și luncă, măcar că la Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și avea întocmit dosarul pentru pensie... Mai de mirare la Fănică N. Gheorghe este faptul că, după ce nu-și culege informațiile în mod corect, mai înmulțește greșelile, cu propria-i fantezie. Bunăoară, Parcul Poetului, cu iezurcanul din mijloc, cu troița, plopii fără soț, teiul și cireșul, despre care am arătat mai sus că se află la Cucorăni, Fănică N. Gheorghe îl pune la Ipotești, "mai sus, în deal la ieșirea din sat, spre Cucorăni"60, "făcut cu îndelungata osîrdie a învățătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
voi inima curată și amor vecinic"217. Uneia, care l-a considerat un oarecare, printre amanții de duzină, i-a reproșat: "Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfînt Și noaptea candela s-aprinzi Iubirii pe pămînt". Pe lîngă plopii fără soț...) Dar capul aceleia nu putea pricepe nimic din versurile acestea. Dîndu-și seama de valoarea, în posteritate, a operei sale, pe alta a amenințat-o cu oprobiul veșnic: "Cum ai putut a-ți bate joc, de patimile mele, De
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv; multe; mulțime; munte; muză; natură frumoasă; naturalețe; oxigen; pace; pasăre; pădure mică; pădure seculară; pădure verde; pădurea de acasă; păduri; pășune; pîine; plop; povești; poze; prieten; primăvara; priveliște; puritate; pușcă; respirație; rîu; sat; sălbatici; sălbătăciune; sălbăticie; singuratic; sobrietate; stejari; straniu; supranatural; Ștefan cel Mare; tainic; tăcere; tei; televizor; timp; umbră; vai; valea; vara; vegetație; vesel; veșnic; zare (1); 812/163/52/111/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
învățat; joacă; judecătorie; justiția; la; laș; legi; Lena; libertate; linear; linii; lovi; mama; manipulare; menit; mic; nas; neapărat; neînfricat; nemișcat; nepăcătos; nepăsare; niciodată; nimic; nul; oblic; fără ocoliș; opinie; opt; optim; orientat; orizontal; pe o parte; ca piatra; plăcut; plat; plop; politică; poloboc; Popa Alexandru; prieten; privilegiu; fără probleme; prost; puțin; rar; rău; respect; responsabilități; restanță; rigid; rigla; sănătos; scîndură; scurt; senin; sigur; siguranță; sinceritate; singur; sistem; soare; societate; specializare; spre; stare; statuie; stejar; sticlă; stîna; stînga; stradă; strănut; strîmbă; strîmt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
indiferent; intestin; m-am îmbrăcat; îmbrăcăminte; împlinire; îndeajuns; jachetă; larg; leneș; lînă; maț; mănunchi; măr; măsură; medic; mega gros; metri; minte; mînă; mîncare; motivație; mulțime; natură; nerușinat; de netrecut; niciodată; obiect; obraznic; obrazul; os; paltonul; penis; pepene; perete; plat; plin; plop; portmoneu; porumb; praf; la pungă; remarcabil; rotund; scrie; scump; secret; serios; simț; sînge; smoală; stabil; stejar; stradă; strat; suflet; telefon; tip de om; trainic; țeavă; umflat; vierme; viguros; zăpadă; zid (1); 749/199/75/124/0 gură: buze (177); mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întuneric; jos; jucător; lanț; literatură; lînă; loc gol; lumină; mare; margine; matrioșcă; mere; mijloc; minte; mișcă; mișto; mormînt; mult; mulțime; nedumerire; nepăsare; nimic; nu; ocean; ochi; odihni; orar; oră; orice; orificiu; parte din; pădure; pătrundere; pătruns; pătrunzător; penar; pentru; pîntec; plop; pod; poiană; potrivire; prezent; prin; puțin; sac; sacoșă; sat; scăpare; sex; sîn; soare; spre; stație; SUA; sunet; sus; și; timp; tot; peste tot; țară; umbră; umbrelă; vacanță; vas; verde; viață; viitor; viola; zbor; zori (1); 736/236/62/174/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); spre cer (2); cerul (2); chipeș (2); departe (2); falnic (2); făcut (2); bine făcut (2); frate (2); frică (2); ca gardul (2); indiferență (2); lungan (2); 2 metri (2); model (2); de neatins (2); persoană (2); pitic (2); plop (2); prăjină (2); prea (2); semeț (2); subțire (2); tata (2); teamă (2); vîrf (2); voinic (2); zvelt (2); acum; greu de ajuns; Andrei; apogeu; arătos; arțar; aspect; atlet; atracție; baschetbaliști; bătrîn; bradul; butelie; cal; capacitate; capricios; carte; cît casa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]