2,467 matches
-
care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei ceaușistă - singura acceptată oficial până la acea dată -, la situația
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contemporains (1993), apărută În traducere românească În 1998, că situația „normală” a sociologiei nu este cea În care predomină cu autoritate o paradigmă unică. Din punctul meu de vedere, sociologii din România de azi ar trebui nu numai să accepte pluralismul explicativ, ci chiar să-l cultive. Nu Înlocuirea unei paradigme cu autoritate (oficială) cu o alta cu același tip de autoritate ar fi soluția depășirii „crizei epistemologice” În care se găsește sociologia postdecembristă de la noi, ci afirmarea deschisă a valabilității
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
chiar să-l cultive. Nu Înlocuirea unei paradigme cu autoritate (oficială) cu o alta cu același tip de autoritate ar fi soluția depășirii „crizei epistemologice” În care se găsește sociologia postdecembristă de la noi, ci afirmarea deschisă a valabilității epistemologice a pluralismului paradigmatic. Analogia dintre teorie și caleidoscop (o jucărie care constă Într-un tub, niște lentile și fragmente din sticlă sau plastic translucide și colorate), propusă de Martin O’Brien (1993), mi se pare foarte lămuritoare pentru discuția noastră. Când răsucești
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În sociologia românească nu a existat un naufragiu. Afirm acest aspect, mai ales pentru a auzi cei ce se cred niște Robinsoni rămași pe „insula adevăratelor metode” cu care vor să „reinventeze” sociologia ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Pluralismul social din România este sincron cu un pluralism teoretic În care se „simte” nostalgia relansării empirismului (sub diferitele sale nuanțe) ca singură cale de accesare a stării de fapt „a României”, eliberată de tirania ideologică a bolșevismului, ce nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Afirm acest aspect, mai ales pentru a auzi cei ce se cred niște Robinsoni rămași pe „insula adevăratelor metode” cu care vor să „reinventeze” sociologia ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Pluralismul social din România este sincron cu un pluralism teoretic În care se „simte” nostalgia relansării empirismului (sub diferitele sale nuanțe) ca singură cale de accesare a stării de fapt „a României”, eliberată de tirania ideologică a bolșevismului, ce nu putea accepta că există și disfuncționalități. Totuși, frenezia de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la nivelul cercetării empirice, fără a mai vorbi de cele câteva generații de sociologi pregătite În facultăți. Într-adevăr, după 1989 a avut loc o redefinire a câmpului sociologic, datorită libertății de exprimare pentru fiecare sociolog. Marele câștig postdecembrist rămâne pluralismul teoretic și metodologic În sociologie, existent și Înainte de 1989, Însă de cele mai multe ori În formă latentă, ocultă sau duplicitară. Însă este de semnalat și o ciudățenie după 1989, și anume dispariția din programele unor facultăți de sociologie a unor discipline
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate și temporalități În care se Înscriu procesele și raporturile sociale legate de „fenomenul multiform al generațiilor”. Raporturile dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cercetare a tuturor criteriilor de identitate generațională, sociologii francezi au ales aceste trei generații familiale astfel Încât să coincidă cu trei cohorte de naștere delimitate. În acest fel, celor trei generații selectate pentru studiul empiric li s-a putut aplica „pluralismul definițional al generațiilor” Înțelese, simultan, ca familiale, istorice și ale welfare-ului, ceea ce a condus la posibilitatea analizării lor dintr-o dublă perspectivă, microși macrosocială. În ceea ce privește dimensiunea temporală, aceasta este dată prin compararea unor generații succesive. În acest context Însă, efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește în genere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
obiectivată, care, ce-i drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și ce este rău. însă, de obicei, oamenii credincioși nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului. Iar dacă aderă la democrație și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la președinția țării propunea astfel românilor un model de societate în care comunismului recent dispărut i se opunea ortodoxia folosită drept categorie înglobantă. Dar a fost doar o manevră retorică de circumstanță, căci, după victorie, președintele a respectat cuminte regulile pluralismului. în campania din 2009, dl Mircea Geoană a răsturnat (pentru foarte scurt timp) avantajul retoric în favoarea social democraților, declarîndu-l pe Patriarhul Daniel modelul de om pentru societatea noastră. Ba a mai și citit, de pe bilețelul furnizat la moment de consilierul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca adevărata tradiție pentru a-și justifica mijloacele violente și obiectivele, care sînt în mod evident mai curînd politice decît spirituale. Pînă la urmă, fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ, de pluralismul inerent unei societăți viabile. Dar în primul rînd ele contrazic violent modelul religios al omului, care face din el o ființă liberă, un interlocutor liber al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
convergențele ei, dar și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin în discurs și în ideologie diversitatea, specificul, policromia comunităților și a subculturilor. Social vorbind, democrațiile occidentale (iată, nu-mi vine să spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care se sprijină individul pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
credință și de angajament religios. Nu numai că recunoaștem diversitatea de facto culturală, etnică, religioasă a lumilor noastre, dar o și respectăm, o susținem, o Poate și mai semnificativ este faptul că însăși conștiința religioasă se raportează din ce în ce mai atent la pluralism. Ecumenismul a devenit o temă curentă pentru Bisericile creștine, chiar dacă elanul lui de la mijlocul secolului XX s-a birocratizat, chiar dacă Bisericile Ortodoxe îl promovează mai mult în discurs decît îl tematizează creator, chiar dacă, față de Conciliul Vatican II, oficialii Bisericii Catolice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de centre care procesează același material, dîndu i diferite variante, individuale ori comunitare, de ordine și unitate. Iar aceste variante intră cu necesitate în dialog, colaborare, concurență, tensiune, conflict sau entropie. Sînt puse neîncetat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei ; poate rămîne drept al fiecăruia de a-și gospodări imaginea despre real, poate fi gîndită într-un model plan de pluralism. Dar aceeași capacitate poate fi orientată către Unitatea transcendentă, manifestă în neîncheierea lumii noastre sociale ; poate deveni perspectivă nu asupra realului, ci către sursa lui ; poate fi gîndită într-un model de geometrie perspectivală dominată de un Pol atotcuprinzător. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și, deocamdată, mai ambiguă. După căderea comunismului, catolicismul polonez, ortodoxia rusă sau românească par să lucreze pe două fronturi divergente. Sigure de autoritatea lor spirituală, ca tradiții bine implantate în cultura popoarelor respective, ele acceptă, în principiu, valorile democrației și pluralismul religios, apără libertatea de conștiință, critică ceea ce în ochii lor sînt derapaje ale modernității. Dar, sigure de autoritatea lor spirituală, încearcă mereu să o asocieze cu puterea statului, să asigure prin lege normele etice ale religiei, să pună semnul echivalenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
construiesc sensul exact al poporului și al elitei (de la Torre, 2000; Stanley, 2008). Mai precis, definim populismul ca o ideologie rarefiată, care are trei concepte fundamentale (poporul, elita, și voința generală) și două noțiuni cărora se opune direct (elitismul și pluralismul) (Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat atașat unui spectru mai larg de concepte politice (Freeden, 1998: 750), populismul poate fi atașat altor ideologii, fie ele dense (liberalism, socialism) sau rarefiate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sub o umbrelă organizațională, pentru a schimba cursul curent al lucrurilor. În al patrulea și ultimul rând, proiectul democrației radicale se bazează, nu pe distincția între prieten și dușman, în sensul lui Carl Schmitt, ci mai degrabă pe noțiunea de "pluralism agonistic", în care adversarii intră în luptă pentru a edifica o lume mai bună, chiar dacă nicio victorie nu poate fi finală (Mouffe, 2005b). Astfel, ar fi eronat să credem că procedurile deliberative pot oferi o soluție adecvată problemelor curente ale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mény și Surel, 2002b). În această luptă, populismul se situează în mod clar de partea regulii majorității. Mai mult decât atât, în calitatea sa de ideologie monistă care crede în existența unei "voințe generale a poporului", populismul este ostil față de pluralism și de protecția minorităților. De asemenea, populismul se bazează pe ideea primatului politicului, ceea ce înseamnă că orice alt centru de putere instituțional, inclusiv cel juridic, este considerat secundar. În definitiv, "voința generală a poporului" nu poate fi limitată de nimic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
an, partidul afirma că: "erorile multiculturalismului trebuie corectate" (VB, 2004a). De asemenea, trebuie spus că VB-ul susține în continuare repatrierea imigranților care refuză asimilarea. Numeroase propuneri de politici publice incluse în manifestele partidului se află în contradicție cu principiul pluralismului care este puternic ancorat în Constituția belgiană. Alte propuneri, mai cu seamă cele care vizează limitarea drepturilor musulmanilor în Belgia, se pot afla în conflict cu articolul 19 al legii fundamentale care consfințește libertatea religioasă. 2.4. Efectele politice ale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a răspunderii și transparenței democratice (accountability) și la o erodare generală a reprezentării democratice (Fossum & Laycock, 2011). Partidul Reformei a vrut să redefinească viața publică a Canadei limitând accesul anumitor grupuri cu revendicări redistributive la pârghiile guvernării și diminuând, astfel, pluralismul. Din perspectiva partidului, statul social și pluralismul au fost luate prea în serios de către prea multe grupuri, ajungându-se la construirea unui mecanism etatic mult prea intruziv, ineficient, a cărui povară apasă pe umerii plătitorului de taxe. Nu este deci
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la o erodare generală a reprezentării democratice (Fossum & Laycock, 2011). Partidul Reformei a vrut să redefinească viața publică a Canadei limitând accesul anumitor grupuri cu revendicări redistributive la pârghiile guvernării și diminuând, astfel, pluralismul. Din perspectiva partidului, statul social și pluralismul au fost luate prea în serios de către prea multe grupuri, ajungându-se la construirea unui mecanism etatic mult prea intruziv, ineficient, a cărui povară apasă pe umerii plătitorului de taxe. Nu este deci surprinzător faptul că în propaganda Reformiștilor a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]