2,429 matches
-
anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Nu degeaba au rânduit Apostolii să se facă pomenirea celor plecați.” Știau ce mult folosește rugăciunea poporului și rugăciunea preoțească. Cu mâinile întinse și mai presus de toate este jertfa euharistică. Dar aceasta se putea săvârși numai pentru cei adormiți întru dreapta credință. De drept, biserica noastră se roagă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
respectând toate condițiile care se cer pentru împlinirea lor. Biserica noastră concretizează rugăciunile pentru cei adormiți în slujbele de înmormântare, în parastasul la trei, nouă și patruzeci de zile, la șase luni, un an, șapte ani, după moarte. Apoi, în pomenirile și rugăciunile de la Sfânta Liturghie, la sâmbetele morților din Postul Paștelui, la moșii de iarnă și de vară. La acestea se adaugă milostenii și jertfă de hrană dăruite săracilor pentru amintirea și iertarea păcatelor celor morți. Modul cum Dumnezeu dă iertare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca Dumnezeu să-i odihnească în loc luminat, în loc de verdeață și în sânul lui Avraam să-i primească. în fiecare zi, dimineața și seara, să ne rugăm Domnului pentru odihna adormiților strămoși, părinți și frați ai noștri, ca să vieze în noi pomenirea morții și să nu se stingă nădejdea Vieții ce va să fie după moarte. Să se smerească duhul nostru prin gândul la propria viață cea degrab trecătoare. în tot locul să ne rugăm: în pustie, în munți, acasă, în familie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întărește numai în relație cu altă persoană, nu cu obiectele. în cazul Tainelor indicarea pe nume a persoanei primitorului implică intrarea ei în relație cu Persoana lui Hristos, cu Sfântul Duh, cu Sfânta Treime, dar în special cu Hristos. Prin pomenirea numelui celui care se împărtășește, indicăm faptul că cei care primesc trupul lui Hristos, se încorporează în El și formează un singur trup al lui Hristos sau Biserica. Așadar, pomenirea numelui accentuează faptul că cei ce se încorporează în trupul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Duh, cu Sfânta Treime, dar în special cu Hristos. Prin pomenirea numelui celui care se împărtășește, indicăm faptul că cei care primesc trupul lui Hristos, se încorporează în El și formează un singur trup al lui Hristos sau Biserica. Așadar, pomenirea numelui accentuează faptul că cei ce se încorporează în trupul lui Hristos nu se confundă, ci își păstrează fiecare identitatea personală și deci și răspunderea în trupul lui Hristos. Fiecare e chemat să împlinească în trupul lui Hristos rolul unui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce se încorporează în trupul lui Hristos nu se confundă, ci își păstrează fiecare identitatea personală și deci și răspunderea în trupul lui Hristos. Fiecare e chemat să împlinească în trupul lui Hristos rolul unui mădular deosebit. „în general, prin pomenirea numelui unei persoane omenești se semnalează existența prețuită și o anumită prezență a ei undeva de către cei ce îl pomenesc și aceasta aduce de fapt o anumită putere de la ea în locul unde e pomenită, în cei ce o pomenesc
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată avându-o. Cuvântare de slava Ta în toată noaptea ne dăruiește, ca să cântăm și să binecuvântăm și să slăvim prea cinstitul și prea încuviințatul Tău nume: al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar preotul, în dangătul clopotelor, îmbrăcat în haine strălucitoare, vestește tuturor de venirea „Anului nou". Revista aducea credincioșilor și alte rubrici cu materiale interesante: „Sfaturi casnice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cu aceste fonduri încerc să rezolv această mică problemă , prin realizarea unui fond internațional de cercetare. Tot omul ar trebui să pomenească numele Domnului Nostru Iisus Hristos, Lumina lumii, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Scrierea numelui meu în carte și pomenirea lui în detrimentul Domnului Nostru Iisus Hristos consider că este o blasfemie, de aceea nu am trecut numele meu în aceasta carte. Cea mai importantă jertfă este jertfa de laudă a Domnului Nostru Iisus Hristos. Slava deșartă mult știrbește sufletul omului
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
despre misoginismul politic și intelectual de la noi? 21 mai 2009 E greu de explicat astăzi frisonul maladiv pe care scandarea nevinovată " Nu mai vrem un zece mai/Fără Regele Mihai" îl trezea în anii '90. În acele vremuri, la simpla pomenire a numelui Majestății sale, încă Regele României din punct de vedere strict juridic (un act semnat sub amenințarea armei este nul de drept în orice justiție democratică), odată cu căderea regimului criminal comunist, o masă indistinctă de cetățeni, nu numai instrumentele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la Baia de Aramă. İubit și Înțeles de popor i se face o primire cu adevărat domnească. În preajma domnului, a fost și un oarecare Milco, care Îi murise de curînd un copil. Copleșit de durere, În amintirea copilului, și cu gînd de pomenire peste veacuri, pentru familia sa, dorește să ridice o sfîntă biserică. İvindu-se prilejul ca să dea viață gîndului ce-l frămînta, alinîndu-și În astfel și marea durere de care era cuprins, În auzul tuturor ce-l Înconjurau pe marele domn
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În zilele prealuminatului Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu toată cheltuiala și osteneala a acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică spre a lor pomenire ( urmează numele ctitorilor Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că finisarea bisericii s-a făcut de către Săvoi. Din cauza modificărilor bisericii, Între anii 1888-1895, de către preotul Costache Lupoianul, pisania a dispărut de la locul ei. Deschizîndu-se o mare arcadă, prin dărîmarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu aplecată peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este luminat de lumînări. E ziua pomenirii morților, oamenii mergînd la cimitir. Femeile din toate casele merg la cimitir cu un brățișor de surcele de boji, pe care le aprind la capul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu aplecată peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este luminat de lumînări. E ziua pomenirii morților, oamenii mergînd la cimitir. Femeile din toate casele merg la cimitir cu un brățișor de surcele de boji, pe care le aprind la capul morților din familie, la care foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și condamnarea lui Hristos, a zis : ,, Nevinovat sînt de sîngele dreptului acestuia. ” Localizîndu-se aceste cuvinte se zice și la noi: ,, Nevinovați suntem de moartea lui cutare...Dumnezeu să-l ierte! De asemenea este și o măsură igienică. La masa de pomenire a celui răposat participă cei care au fost la cimitir. L trei zile de la deces, se mai fac pentru sufletul mortului, parastase la cimitir. La fel la 9 zile și În fiecare sîmbătă, pînă la 6 săptămîni. La 6 săptămîni
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nobilei șatre Bosof s-a dus în prăpastie. Însoțitorii au strigat de ce acesta(Dima) a ajuns în apa adîncă și plină cu sloiuri de gheață. Pățania a fost înfățișată rudelor credincioase trecute la cele veșnice printr-o litur- ghie pentru pomenire. Privește cum este fața uliului care este întins pe ghioci. Con- ducătorul. Țesătura mea a fost stricată(viitorul meu a fost distrus)”. Autoritatea lui Bisto i-a făcut pe unii conducători locali să se răscoale cum a făcut Rebodeno iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALECSANDRU ION DOMN ROMANILOR. Pe revers, în ghirlandă de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859 1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au fost distribuite persoanelor care au luat parte la marele doliu național din 1873 și comemorarea unui an de la acesta, în 1874. Deși sunt de mici dimensiuni, ele reprezintă, prin maniera de concepere și realizare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
curând, și o traducere anterioară a Paraclisului Precistii, scoasă de sub tipar la Iași, probabil între anii 1645 și 1649, împreună cu două fragmente biblice, Cuvinte și jele la robie Ierusalimului, când din Ierusalim la Vavilon i-au mutat Navuhodonosor împărat, și pomenire și de năpaste ce-au năpăstuit acei doi giudecători pre Susana, tălmăcite din slavonă, și o introducere de 48 de versuri originale; din această perspectivă este reconsiderată și data debutului său literar. De sub tiparul reînființat la Iași, la „Trei Ierarhi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
76rv). Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALECSANDRU ION DOMN ROMÂNILOR. Pe revers, în ghirlanda de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859-1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au fost distribuite persoanelor care au luat parte la marele doliu național din 1873 și comemorarea unui an de la acesta, în 1874. Deși sunt de mici dimensiuni, ele reprezintă, prin manieră de concepere și realizare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
află decît nălucire. El se adresează, atunci, omenirii avertizind-o asupra marelui rău ce-o amenință: „Deșteaptă-te, omenire, din visui ce te orbește Și, cunoscînd ce-i amoriul și pe cît te osîndește, Izgonește-l din sîmțîre Și spune spre pomenire Vacurilor depărtate Nenorocirile toate Ce vin dintr-o nălucire”. Este imaginea unui rău abstract, incontrolabil, de origine divină, acționînd ca o lege aspră Într-o lume pregătită s-o primească. Nici o idee mai profundă nu putem afla la acest prim
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cîți trece PÎn’la mormînt Îi petrece, Și nici atuncea nu-i lasă, Ca norocul ce nu-i pasă, Ci și pe ale lor oase Varsă lacrimi dureroase, Le ridică monumente, Cele mai tari elemente, Le zidește chimitire Spre vecinică pomenire. El slăvește În viață Un adevăr cu dulceață, Și o dreptate cinstește, Aceasta Îl mulțămește. La neam, l-averi nu să-nchină (Lumea de pilde e plină), La el săracul e una Cu cel ce poartă cununa, Înțeleptul și nebunul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
voie, Începând cu inventarea unor termeni inexistenți În text (de exemplu cuvântul mobilizatoric) și terminând cu concluzia din titlu: Domnului recenzent nu-i place poezia nouă. Adevărul este că ieșirea violentă a cronicarului literar de la Contemporanul a fost determinată de pomenirea unor nume de mult exilate: Barbu, Arghezi, Blaga, poeți inexistenți În noua memorie și istorie literară. Reproducem, fragmentar, cele două intervenții 50: Radu PETRESCU: „Legătura scriitorilor noștri cu masa este din ce În ce mai strânsă (Ă). Poeții au cântat, astfel, bucuria poporului de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
5. 2 Cugetări, "Romînia literară", p. 251. munteni îi scuzează, pentru că ei nu au tradiție 1: "Seama Ardealului în istoria nouă a limbii e mai grea. Ardealul, ce are tradiția...". Și cei ce nesocotesc tradiția și "care toate înlăturează și pomenirea chiar a tradiției, sunt ca oamenii cei noi ce își tăgăduiesc părinții". Cărțile vechi, zice el, și limba cronicarilor trebuie să fie modele pentru limba românească, nu cum fac "învățații" ce "leapădă tradiția ascunzînd-o sub pretext de baștină latină". Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În 1928 Hippolyte Delehaye publica la București, în patria pătimirilor celor doi sfinți martiri, studiul Les Martyrs Epictéte et Astion, în care subliniază în chip judicios faptul că sfinții martiri de la Halmyris nu vor fi singurii din Moesia a căror pomenire a fost menționată într-o redactare a Martirologiului răsăritean, mai complet decât în Breviarul siriac. Imprimarea și difuzarea lucrării eruditului hagiograf și patrolog Hippolyte Delehaye mai sus menționată, a stimulat interesul cercetătorilor români față de documentul hagiografic din Acta Sanctorum intitulat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
iar nu aceea a manierei iudaice. În locul sărbătorilor păgâne, creștinii au introdus noile sărbători. Tot așa, ca o contrabalansare a închinării fiecărei zile a săptămânii și a fiecărui ceas din ea unei planete, cu nume de zeitate, ei au fixat pomenirea cotidiană a unuia sau a mai multor sfinți. Aceasta este cea de a doua mare deosebire dintre calendarul roman păgân și cel creștin, pe lângă alte rânduieli în legătură cu praznicele, pomenirile și posturile bisericești. În primele veacuri creștine, a existat ca preocupare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]