3,008 matches
-
scumpă pe moment, dar se ieftinea pe măsură ce Înaintam spre nord - și am continuat coborîm. Alberto nu-și ascundea deloc epuizarea și, cu toate că eram și eu la fel de obosit, Încercam să n-o arăt. Astfel că, atunci cînd am dat peste un popas auto, l-am asaltat pe Îngrijitor cu figurile noastre tragice și i-am povestit În cel mai mic detaliu greutățile prin care trecuserăm pe drumul cel lung dinspre Santiago. Ne-a lăsat să dormim pe niște scînduri de lemn, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
facă frig. Drumul urca rapid, așa că am ajuns imediat la piramida pe care o văzuserăm din sat, ridicată În memoria peruanilor morți În războiul cu Chile∗. Ne-am hotărît că ar fi un loc numai bun ca să facem un prim popas și să ne-ncercăm norocul cu camioanele aflate În trecere. În direcția drumului nu se vedea Însă decît o coastă de deal stearpă, cu mici urme de vegetație; liniștitul orășel Tacna, cu străduțe desfundate și cu acoperișuri de teracotă, părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
păturile și am dormit, sub mîngîierea soarelui care răsărea. La 12 am pornit din nou, mult mai fericiți; trecuserăm peste suferințele din noaptea precedentă, urmînd sfatul bătrînului Vizcacha∗. Dar drumul era lung, așa că n-a trecut prea mult și frecvența popasurilor a devenit notabilă. Ne-am oprit să ne odihnim la cinci după-amiaza, observînd indiferenți silueta unui camion care se apropia. Ca de obicei, Încărcătura sa era formată din ființe umane, transportate ca niște vite. Dar, spre marea noastră mirare, camionul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nu doar Într-un loc anume, ci În tot corpul, făcîndu-ne nervoși și irascibili. Am ajuns În Huancallo cînd se crăpa de ziuă și am parcurs pe jos cele 15 cvartale, de unde ne lăsase camionul, pînă la sediul Gărzii Civile, popasul nostru obișnuit. Am cumpărat pîine, am făcut niște mate și eram pe punctul de a scoate afară faimoasa noastră carne crudă, Însă nu am apucat nici măcar să zgîndărim tăciunii aprinși ai focului abia făcut, că un camion ce se Îndrepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Oxapampa, care se afla cam la 1 000 de metri deasupra nivelului mării și care era destinația noastră, precum și sfîrșitul autostrăzii. PÎnă aici, călătoriserăm În același camion ca și bărbatul de culoare care făcuse plîngerea cu crima. La unul dintre popasurile de pe drum, acesta ne-a făcut cinste cu o masă și, În timpul ei, ne-a ținut o prelegere despre cafea, papaya și sclavii negri, dintre care făcuse parte și bunicul său. A spus lucrul acesta foarte deschis, dar se putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cînd plouă foarte tare. Am pornit a doua zi și am fost din nou reținuți de o barieră. Doar seara ne-au permis să mergem mai departe, Însă am fost opriți Încă o dată Într-un oraș numit Nescuilla, ultimul nostru popas În acea zi. Drumul era Închis și a doua zi, așa că ne-am dus pînă la garnizoana armatei pentru a face rost de niște mîncare. Am plecat de acolo după-amiaza, luînd cu noi un soldat rănit care trebuia să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Petia August 1952 De la Podragu am plecat spre Bâlea Lac, peste „Trei pași de moarte“, care, pe atunci, nu erau încă prevăzuți cu lanțurile ajutătoare fixate în peretele muntelui. Timpul era foarte frumos și la lacul Caprei am făcut un popas: o piatră prețioasă lichidă, montată într-un căuș al stâncii. Acolo am trăit una din experiențele tari ale vieții noastre: ne-am dezbrăcat și am trecut înot lacul glacial - un botez de foc care, parcă, ne-a unit și mai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
călcând în neștire pe trotuarul fierbinte și dușmănos. Din mersul lui automat, inconștient s-a oprit fără să-și fi propus acest lucru în mod rațional sub un copac mare cu o umbră deasă care te ademenea la un binemeritat popas pe o vreme caniculară. Era un dud uriaș încărcat cu fructe negre, zemoase, mari cât falanga degetului opozabil. S-a aplecat și a cules câteva exemplare din iarbă. Ah, cât de bune și dulci erau! Și-a adus aminte că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pentru a combate exasperarea („Cred că domnul Valentin Stan, când s-a născut, a supt de la mama lui laptop, nu lapte“). Iar omul acesta a ajuns în acea etapă a vieții în care franchețea devine parte integrantă a farmecului. În popas pe acoperișul vârstei, Antoaneta Ralian acceptă să-și aducă aminte cum a fost. Dacă nu pentru un volum de memorii, măcar pentru cu riozitatea mereu trează care ne însoțește între bările. RADU PARASCHIVESCU „Numai profesor de joacă n-am avut
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
popor.“ (Astra, octombrie 1978) TĂUTU Nicolae Aripile partidului (nota V. I.) „E tinerețea noastră Partidului datoare Să-nalțe pentru toate al mulțumirii glas, Căci el ne-a dat aripa spre zări, cutezătoare Și el ne-învață zborul prin ani fără popas.“ („E tinerețea noastră Partidului datoare“, Scînteia tineretului, 30 aprilie 1958) „De sub cenușă de foc când sângeram în «Țara nimănui», ne răscoleam gândul rănit prin cuvintele lui. Când treceam sub Arcul de Triumf din clipe prefăcute în statui ne înălțam speranțele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului de a îmbina imperativele prezentului cu cele ale perspectivei.“ („Politică științifică de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu“, Revista economică, 26 ianuarie 1989) BÂRSAN Vasile C., prof. dr. „Mă gândesc totdeauna cu respect și drag la cei care luptă fără popas pentru răspândirea culturii românești în lume. Tribuna României a devenit expresia vie a aspectelor de viață și cultură românească peste hotare. Fără reticențe, vă declar că vi se cuvin numai laude pentru o muncă pornită din dragoste, care nu se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pătrundă în golul alpin pe care-și va desfășura panglica în serpentine ce reprezintă nu mai puțin de 30 la sută din toată lungimea lui, a Trănsfăgărășanului. Dela intrarea în pădure, unde lasă pe mâna dreaptă frumosul, elegantul și modernul popas turistic «Vama Cucului», munții Făgărașului dezvăluie tuturor celor ce se-ncumetă să vină să-i vadă, frumusețile sale de basm, frumuseți de vis. De aci, dela acest popas turistic începe urcușul în serpentine printre tăieturi cu zmeuriș bogat, prin zonă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
intrarea în pădure, unde lasă pe mâna dreaptă frumosul, elegantul și modernul popas turistic «Vama Cucului», munții Făgărașului dezvăluie tuturor celor ce se-ncumetă să vină să-i vadă, frumusețile sale de basm, frumuseți de vis. De aci, dela acest popas turistic începe urcușul în serpentine printre tăieturi cu zmeuriș bogat, prin zonă de păduri foioase, apoi de conifere, exploatate din păcate de mulți ani încoace parcă în dușmănie față de orice benefice gândiri ecologice. La jumătatea distanței dintre întrarea în pădure
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apoi de conifere, exploatate din păcate de mulți ani încoace parcă în dușmănie față de orice benefice gândiri ecologice. La jumătatea distanței dintre întrarea în pădure și cota maximă, punctul de despărțire a apelor, șoseaua își invită oaspeții la un nou popas ca să-i lase muți de admirație în zona impunătorului, fascinantului și mărețului monument al naturii, Cascada Bâlea înaltă de mai bine de 50 de metri. Înainte însă, de a ajunge la această splendidă lucrare de artă a naturii, săpată într-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de pe versantul sudic al Făgărașului, în pante mai line, va întâlni în calea sa lacul de acumulare Vidraru, barajul cu acelaș nume și și va încheia periplul în fosta cetate de scaun Curtea de Argeș. Dar noi ne vom opri să facem popas pe țărmul lacului Bâlea, monument al naturii, cel mai întins lac glaciar din masivul Făgărașului având o lungime de 360 de, metri, o lățime de 240 de metri, cu un perimetru cu oarecare meandre de 1330 de metri, o suprafață
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
După cum în octombrie 1969 a fost construită de trupe militare cabana comitetului central al partidului comunist român, cu care ocazie se efectuează și primul zbor cu elicopterul de la bază, cu materiale de construcție, sus pe creastă la Bâlea. Îngrijitorii acestor popasuri turistice, angajați de autoritățile vremii, rămași în memoria localnicilor au fost în ordine : Pentru cabana Bâlea-Cascadă - Francisk Matzineuer în calitate de îngrijitor de prin 1878 până în 1895, bine cunoscut ca pădurar al contelui Teleki la vremea aceea și care locuia într-o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
căreia pe multe zeci de kilometri nu se auzea decât tăcerea zăpezilor. Slavă Domnului. Era o noapte senină, cu lună plină, iar ei simțeau un sentiment de bucurie, de victorie, de fericire că în sfârșit au ajuns la loc de popas unde vor petrece împreună clipele frumoase pe care le încearcă orice pereche de tineri ce abia și-au unit destinele datorită exclusiv sentimentelor ce și le împărtășeau reciproc. Dar stupoare. Pilu lui Gheorghe Budac, feciorul care-i adusese până aici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ne-am pus echipamentul potrivit de munte, ne-am luat rucsacii în spate și am plecat. De cele mai multe ori pe fascinanta creastă a Făgărașilor, urcând la Suru ca să coborâm pe minunata vale a Bâlii, să trecem pe la Cascadă, să facem popas la Scaune, și apoi să ne îndreptăm obosiți, dar mulțumiți la gara Cârții sau a Arpașului de Jos, ca la începutul săptămânii următoare să ne reluăm treburile noastre zilnice, el la spitalul lui, eu la catedra mea de litere și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
domn al românilor care a realizat pentru prima oară dezideratul aducerii tuturor provinciilor locuite de români sub unul și acelaș sceptru, chiar dacă numai pentru câteva clipe la scara istoriei, în drumul său către Alba Iulia, a trecut și a făcut popas în octombrie 1599 la Oprea Cârțișoara, ba tradiția oamenilor locului ne povestește că marele voievod și-ar fi potcovit bidiviul său alb la un covaci iobag ce-și făcea meseria într-o fierărie din grădina Imbrii. Dar să dăm Cezarului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a veniturilor acestei manufacturi, rezultă că în anii 1793 - 1799 moara a adus un venit mediu de 350 florini și 69 de dinari. - în raza satului Oprea Cârțișoara, la punctul numit Dumbrava, lângă drum, acolo unde azi se află elegantul popas turistic «CASTEL 2000», al S.C.ALTRACOM S.R.L., proprietatea familiei Neagoe, onorabila lady Johana Roth și fiii săi aveau în posesie un han de câmp, ca moștenire. Proprietatea era formată dintr-o curte pe care se afla construită o clădire din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
martie 1968. ținut cu ocazia aniversării a 150 de ani a Bisericii satului cu hramul «Buna Vestire» Extragem din acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit, așa cum se obișuia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce erau acum mai mari cu un an, aveau să înțeleagă percepând pe viu, multe din învățăturile ce le căpătaseră în timpul exercițiului școlar despre frumosul lor sat de munte. În timpul deplasării, domnu’ tot ordona din timp în timp câte un popas ca să le mai explice isteților săi ciraci, ba una, ba alta, din tainele acelei lumi mirifice ce le înconjura satul, cum și despre ceea ce oamenii satului chivernisiți și gospodari, mai adăugaseră la ceea ce le oferise mama Natura. Noi autorii lucrării
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și parfumată, cu un chip asemănător cu al soției, așa cum era ea când a cunoscut-o ca adolescentă și s-a îndrăgostit de ea pentru totdeauna. Câți ani or fi trecut de atunci? Iar le-a pierdut șirul. Un scurt popas pe o bancă aflată pe marginea interioară a trotuarului l-a ajutat să se odihnească, privind șuvoiul de lume ieșită la plimbare sau după treburi, care se scurgea în ambele sensuri. Culoarea purpurie apărută pe cer înspre apus îi amintește
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cu iarba sălbătăcită, cu arbuști anemici, de o parte și de alta. Palat administrativ: edificiu public. Înfățișare corectă, e drept; atrăgătoare, chiar. Toate aceste lucruri ajung oare pentru a ne reține mai mult în locul acesta? Și totuși trebuie să facem popas aici... Trebuie. În primul loc, din cauza statuei lui Ștefan cel Mare, capodopera lui Frémiet, una din cele mai frumoase și mai vii din toate statuile echestre ale Europei. E o iluzie a mea (iluzie în care s-amestecă sentimente născute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Letopisețele sale, că Hlincea ar fi fost la început închinată unei mănăstiri grecești de la Arghiro-Castro; iar în timpul lui Duca Vodă ea a trecut pe seama mănăstirii Cetățuia, clădită, după cum se știe, de acest domn. Astăzi Hlincea este un simplu loc de popas, destul de pitoresc dar și destul de trist, pentru cel ce caută să cerceteze trecutul Moldovei și al Iașului. (După "Albumul României", Alexandru Antoniu 1893) Pag. 121. Stema lui Vasile Lupu, după gravura aflată în excelenta lucrare a d-lui N. A. Bogdan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]