3,622 matches
-
sau de indiferență față de destinul României, politicienii postdecembriști au parte de un tratament dur (unul dintre capitole se numește "cleptocrația"), care amintește, mutatis mutandis, de atitudinea necruțătoare a gazetarului Eminescu față de contemporanii săi. Cine privește cu obiectivitate câmpul intelectual românesc postbelic (fie el comunist sau postcomunist) va constata polarizarea taberelor în jurul ideii naționale. De o parte stau adepții internaționalismului, de cealaltă cei ai naționalismului, concept pe nedrept blamat în ultima vreme, prin asocierea lui cu naționalismul ceaușist. În realitate, arată Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autor care a rămas în analele literaturii cu monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, prezentul de atunci, anul 1941, devenind astăzi un trecut destul de îndepărtat și transformându-se într-un hotar între două epoci interbelică și postbelică, ultima fiind cunoscută și ca perioada de dictatură comunistă sau, în plan cultural, cea a realismului socialist. Au mai încercat și alți autori să rămână în istoria literaturii cu asemenea opuri, dar puțini au reușit să facă față acestei sarcini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
4 din 2009, "De ce (n-)avem critică?", V. Gârneț scrie că "ne-a lipsit, probabil, și o literatură robustă, complexă, originală care să stimuleze dezbaterile și reflecția critică. Prin cele afirmate mai sus nu fac tabula rasa din literatura basarabeană postbelică și cu atât mai puțin din cea post '89 (așa cum a procedat în mod descalificant, cinic, Nicolae Manolescu în a sa Istorie...)". Atât în Introducerea și în Postfața cărții, cât și pe întreg parcursul demersului critico-istoric, N. Manolescu pretinde că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
său de vedere, conform listei sale, în centrul canonului național românesc poate fi doar M. Cărtărescu. "Acestui autor, precizează Th. Codreanu, îi sunt rezervate ceva mai mult de 11 pagini, majoritatea covârșitoare encomiastice (...) precum "cel mai strălucit debut din poezia postbelică", sau "rareori un poet a fost astfel vorbit de cuvintele sale ca Mircea Cărtărescu", sau "poetul știe să strunească debitul său verbal colosal, (...) e suav în atrocitate și abstract în plină efuziune a materialității..."" (p. 96) etc., etc. Părerea însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pună în lumină slăbiciunile interpretative ale celor menționați. Se rețin, în acest sens, săgețile împotriva numelor grele din exegeza barbiană, începând cu Nicolae Manolescu și terminând cu adversarul său înverșunat, Marin Mincu. Autorul țintește, în mod firesc, către vârfurile criticii postbelice dintr-o dorință firească de a-și legitima propria interpretare prin negarea analizelor precedente. Defectul major al hermeneuticii lui Mincu, spre exemplu, ar fi acela că "nu-l desprinde decisiv pe Barbu de poezia pură modernistă." (p. 149). Codreanu respinge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iar poezia, ca scriere originară, nu face excepție, însă cei mai mulți o reduc la o artă a cuvântului. Este și marea eroare a poeziei moderne, de care Nichita Stănescu a încercat să se delimiteze, el fiind unul dintre primii poeți transmoderni postbelici, care a găsit în Eminescu și în Ion Barbu înainte-mergători." (p. 136) Această interpretare din partea a doua a lucrării, în cheie transmodern(ist)ă referențială pentru exegeza barbiană -, se încheie în nota contrapunctică, concluzivă în raport cu perspectiva ermetistă: "Ambii poeți [n.a.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum ar fi Larry L. Watts, pe care Codreanu îl citează, dar și de un George F. Jewsbury, care, în Anexarea Basarabiei, afirmă răspicat ideea raptului teritorial. Pe urmele lui Larry L. Watts, Theodor Codreanu analizează mișcările din politica externă postbelică susținând că, de fapt, căderea lui Ceaușescu nu se datorează doar amestecului serviciilor străine, ci și abordării greșite a naționalismului: "Și asta fiindcă n-a înțeles niciodată grozăvia antitezei monstruoase dintre comunism și naționalism. Nedesprins de comunism, naționalismul rămâne o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din Basarabia, condus de Ion Inculeț și cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, prezidat de Ion Nistor. Din Transilvania, P.N.L. a atras în rândurile sale oameni de valoare ca Alexandru Lapedatu, Aurel Cosma și Avram Imbroane. În prima decadă postbelică, P.N.L. s-a aflat la guvernare în cea mai mare parte, iar atunci când nu a fost la putere a acționat din umbră către propriile interese, grație lui Ion I. C. Brătianu, un excelent om politic și un strateg excepțional. Decesul liderului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
exteriorul României - și pe două paliere profesionale - culegerea de informații și acțiuni de contrainformații. Dovedindu-și profesionalismul și eficiența, D.P.S.G. s-a adaptat noilor condiții politice, continuând să rămână în fruntea serviciilor de profil din România și în primul deceniu postbelic. D.P.S.G. a reprezentat cea mai importantă instituție a sistemului de siguranță națională, bazându-se pe trei elemente principale: experiența și, mai ales, succesele în combaterea acțiunilor antistatale, profesionalismul cadrelor și continuitatea elementelor de conducere. Organizarea D.P.S.G. s-a păstrat, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru guvernul de la București. Nici românii din Banatul iugoslav nu au fost omiși, datele privind presiunile și persecuțiile autorităților de la Belgrad contra acestora fiind înaintate factorilor de decizie de la București. În ansamblu, activitatea informativă externă a D.P.S.G. din primul deceniu postbelic a reușit să controleze pericolele la adresa statului român, desfășurând o activitate prolifică, ofensivă cu rezultate bune în identificarea și anihilarea persoanelor periculoase. A.2. Activitatea informativă internă În timpul negocierilor de la Paris, primul ministru, Ion I. C. Brătianu, dovedind demnitate, onoare și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tendințelor de regenerare și reașezare a vieții politice din România pe coordonatele impuse de noul cadru de dezvoltare a statului național unitar român, de necesitatea unor reforme economice, politice și sociale, menite să asigure evoluția și progresul în contextul realităților postbelice. În continuare, D.P.SG. s-a preocupat constant de starea de spirit a populației, de identificarea anticipativă a nemulțumirilor social-economice și a propagandei subversive, adică a tuturor problemelor care aveau legătură cu ordinea publică și siguranța statului. În scopul unei cât
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Dobrogea a purtat amprenta naționalităților care își duceau traiul în comun. În mod special, evoluția economică generală a influențat situația și acțiunile populației, grupate pe categorii sociale și grupuri etnice, care s-au confruntat cu greutățile inerente în primii ani postbelici. Muncitorii din orașele dobrogene au fost împărțiți în două categorii - cei care își desfășurau activitatea în porturi, respectiv cei care lucrau în fabrici. Aceștia din urmă, în Constanța, au fost „mult mai favorizați” din punct de vedere financiar, ajungând la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teren „foarte prielnic”, bazat pe două motive principale: primul, natura religioasă a „rasei slave”, iar al doilea era marcat de condițiile de libertate în exprimarea convingerilor religioase, prevăzute în Constituția României. Cele mai active secte în Moldova, în primul deceniu postbelic, au fost baptiștii, inochentiștii și adventiștii. Problema Basarabiei nu a fost doar una politică, ci și una de masă, având în vedere populația eterogenă și rusificarea acesteia de către regimul țarist începând din 1812. Prin diverse acțiuni propagandistice, nu neapărat comuniste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și inspecție, care să fie executate numai cu aprobarea conducerii D.G.P., în urma unor sesizări că anumite acțiuni au avut un substrat personal. În ansamblu, activitățile informative/contrainformative au continuat să se desfășoare pe aceleași coordonate ca și în primul deceniu postbelic. Obiectivele principale au fost dezmembrarea operațiunilor antistatale susținute, în primul rând, de unele state vecine României. Acestea, din diverse motive, au desfășurat atât operațiuni legale, prin mișcările politice permise a activa și presa scrisă, cât și unele subversive, a căror
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
până la 12 septembrie 1955), semnată la Moscova (16 ianuarie 1945). Alte tratative s-au desfășurat în perioada 27 aprilie - 3 mai 1945, în același loc și s-au finalizat prin semnarea unor acorduri bilaterale. Stabilirea ultimelor detalii asupra organizării politice postbelice a Europei au avut loc la Yalta (4-11 februarie 1945) și Potsdam (17 iulie-2 august 1945). Deși cele două reuniuni s-au încheiat fără nici un fel de dubii asupra zonelor de influență, totuși au fost cazuri în care cele două
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a putut fi niciodată ucis, ci doar zăgăzuit o vreme. Din acest an, revista este imprimată la Întreprinderea Poligrafică / Tipografia Suceava. În 1980, „Mugurii” apar sub îndrumarea profesoarelor Petruța Bejan și Elisaveta Teleagă. În colectivul de redacție al acestei serii postbelice se află elevii Ioan Cerneschi, Viorel Dârja, Brândușa Dârja, Alina Buculei, Camelia Drăgușanu, Carmen Nicoleta Holubaș, Luminița Vizitiu. În pofida tributului plătit ideologiei timpului, există în paginile acestei serii destule texte remarcabile (versuri, proză, traduceri, note și însemnări de lectură), care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
1912, 1913 / 93 Independența Albaniei / 97 Moștenirea otomană / 101 Capitolul 4. Primul război mondial / 103 Sarajevo / 103 Războiul / 110 Încheierea păcii și prevederile ei / 116 Căderea Imperiului Otoman: RepublicaTurcă / 120 Concluzie / 126 Capitolul 5. Primul deceniu de după război / 127 Problemele postbelice imediate / 127 Problemele organizării naționale și ale dezvoltării interne / 135 Marea criză economică / 170 Viața tradițională în mediul rural / 171 Concluzie / 176 Capitolul 6. Regimurile balcanice autoritare: izbucnirea celui de-al doilea război mondial / 177 Creșterea influenței sovietice și germane
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
război mondial / 177 Creșterea influenței sovietice și germane / 177 Instituirea regimurilor balcanice autoritare / 183 Relațiile interbalcanice / 194 Succesele Axei: cucerirea Albaniei 195 Izbucnirea războiului: perioada neutralității balcanice 202 Concluzie / 217 PARTEA a II-a. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ȘI EVOLUȚIILE POSTBELICE Capitolul 7. Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial / 225 Cadrul militar / 225 Participarea Balcanilor la război / 227 Negocierile interaliate asupra Balcanilor / 257 Instalarea regimurilor comuniste / 260 Războiul partizanilor / 270 Capitolul 8. Noile aranjamente din perioada postbelică: războiul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
EVOLUȚIILE POSTBELICE Capitolul 7. Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial / 225 Cadrul militar / 225 Participarea Balcanilor la război / 227 Negocierile interaliate asupra Balcanilor / 257 Instalarea regimurilor comuniste / 260 Războiul partizanilor / 270 Capitolul 8. Noile aranjamente din perioada postbelică: războiul civil din Grecia și conflictul sovieto-iugoslav / 273 Destrămarea coaliției Aliaților / 273 Războiul civil din Grecia, 1946-1949 / 277 Evoluția Iugoslaviei / 285 Repercusiunile înființării blocului sovietic / 297 Schimbarea de direcție a Albaniei / 299 Războiul rece / 301 Capitolul 9. Guvernele comuniste, 1950-1980
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
96 6. Statele balcanice, 1914 / 104 7. Statele balcanice după Primul Război Mondial / 118 8. Inființarea Regatului sîrbilor, croaților și slovenilor / 140 9. Impărțirea României în 1940 / 207 10. Impărțirea Iugoslaviei / 239 11. Ocuparea Greciei în 1941 / 252 12. Iugoslavia postbelică: înființarea federației / 269 13. Balcanii în perioada de după război / 276 14. Controversa asupra Triestului / 287 15. Impărțirea Ciprului / 388 Prefață Primul volum al acestei istorii a Balcanilor a prezentat principalele evenimente din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
luaseră decizia de instituire a statului național, și cea mai mare parte a teritoriilor importante ale acestuia nu fuseseră împărțite între statele balcanice vecine. Fuseseră cel puțin puse temeliile viitorului. Decizia finală avea să fie luată însă abia în perioada postbelică. Harta 5. Albania în 1913 MOȘTENIREA OTOMANĂ Prin 1914, posesiunile otomane din Balcani fuseseră deci reduse la orașul Constantinopol și la hinterlandul Traciei. Țelul mișcărilor naționale revoluționare balcanice fusese atins: Imperiul Otoman fusese izgonit din peninsulă. Într-un anumit sens
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
opinia a doar unui mic procentaj al populației, în mare parte minoritatea educată, partizanii unei Iugoslavii nu au rezolvat niciodată în mod adecvat problema fundamentului pe care urma să fie realizată unirea. Această lacună va avea consecințe dezastruoase în perioada postbelică. Cu toate că unii dintre ei erau atrași de un concept mai vast, marea majoritate a sîrbilor gîndeau în termenii naționalismului tradițional. Această atitudine era foarte firească. Serbia era un stat independent, cu vechi tradiții istorice și religioase neîmpărtășite de croați sau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Imperiul Otoman insulele strategice Imbros și Tenedos, plus, printr-o prevedere deosebit de controversată, dreptul de a ocupa o regiune din împrejurimile Izmirului. Cu excepția Traciei, cîștigurile obținute prin acest aranjament aveau să fie anulate în urma unei campanii militare din Anatolia. Istoria postbelică a Greciei va fi deci puternic influențată de neînțelegerile dintre marile puteri în privința Asiei Mici și mai ales de instituirea Republicii Turce. CĂDEREA IMPERIULUI OTOMAN: REPUBLICA TURCĂ Un rezultat esențial al primului război mondial a fost prăbușirea definitivă a Imperiului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mari imperii multinaționale fuseseră desființate, se menținea totuși întrebarea dacă statele balcanice își puteau regla relațiile dintre ele și rezolva dificultățile interne, care deveniseră și mai acute din cauza anilor de război și a privațiunilor. 5 Primul deceniu de după război PROBLEMELE POSTBELICE IMEDIATE Intervalul dintre cele două mari războaie mondiale a constituit o perioadă de criză permanentă, atît în Europa cît și în Balcani. De fapt, locuitorilor balcanici le-a fost dat să se bucure numai de cîțiva ani de relativă liniște
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
istorice și strategice ale învingătorilor decît pe principiul național. Statele învinse apelaseră la doctrina autodeterminării pentru a se apăra de pierderi mai mari, în timp ce tabăra celor învingătoare se concentrase asupra împărțirii prăzilor de război. Prin urmare, chestiunile naționale ale perioadei postbelice aveau să fie deosebit de acute în cele două state care repurtaseră cele mai mari succese la masa tratativelor și includeau deci cel mai mare număr de minorități etnice: Iugoslavia și România. Afacerile interne iugoslave vor fi dominate mai ales de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]