2,419 matches
-
spiritul de observație și experiența clinică. Ca și anatomistul Vesal, Ambroise Paré s-a impus prin fapte și exemplul personal. Începând cu el, chirurgul este numit și medic. Pasiunea, priceperea, munca neobosită și atât de complexă i au asigurat recunoașterea posterității, meritând cu prisosință numele de „Părinte al Chirurgiei“, autor al unor valoroase tratate de chirurgie (1571), între care: Chirurgie Universelle. Confrații săi europeni cu nume de răsunet, îi sunt competitivi: în Italia Guido-Guidi (m.1569), în Anglia William Clowes (m.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de a-și împărtăși sentimentele erotice și de a fi acceptați în intimitate. Revendicativi erotici din categoria curtezanilor sunt bărbați și femei. Au intrat în istorie curtezani celebri precum: Don Juan, Cassanova, Marchizul de Sade, Grigori Rasputin ș.a. numai că posteritatea i-a numit, simplu, libertini. Femeilor, însă, li s-a rezervat un loc special în această categorie, cele mai multe sunt (real sau nu) practicante ale sexului interesat, plătit, răsplătit și se înscriu într-o gamă largă de furnizoare de servicii sexuale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
plăcute și admirate ca dansatoare, cântărețe, pentru arta conversației. În adolescență erau inițiate în arta amorului. Unele curtezane au rămas în istorie ca savante, poete, pictorițe, caligrafe. Astfel, a rămas în istorie erudita Ban Zhao (35-101 d.H.) care a lăsat posterității Istoria Dinastiei Han, lucrare de referință pentru istoria Chinei din această perioadă, și Sfaturi pentru doamnele de curte ce câteva secole a reprezentat un îndrumar de educație pentru femeile ce-l slujeau pe împărat. Tinerele fete erau învățate să-și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
17 campanii în Asia Mică. Umilit de regenta-faraon, și-a luat revanșa și s-a răzbunat, distrugându-i construcțiile. La ordinul lui i-a fost profanat sarcofagul, i s-a șters numele din panteonul faraonilor pentru a fi uitată de posteritate. Doar monumentul de la Deir-el-Bahari a scăpat de acțiunea distrugătoare a faraonului. Nu putea scăpa de persecuții arhitectul și favoritul regentei Hatșepsut, Senmut. Abea după 3000 de ani, grație egiptologilor moderni, Hatșepsut și-a reluat locul în ierarhia faraonică. Regina din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devenit, la treisprezece ani, în 1271, concubina (mekake) acestuia, un tip timid și cu un defect de mers. Era viitoarea Doamnă Nijo, veselă, inteligentă și cultivată, scria poezii, practica muzica. A simțit nevoia să-și prezinte viața și a lăsat posterității o carte autobiografică, Confesiunile Doamnei Nijo, ce reflectă viața de concubină și oferă recomandări pentru viața erotică. Frumoasa concubină i-a născut un băiețel împăratului și a avut relații cu mai mulți amanți. A făcut însă imprudența să-i atribuie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întemeiat Societatea Tullia, cu șase cavaleri care să-i apere onoarea. În anul 1545 / 1546 Tullia s-a întors în Florența, apoi a revenit la Roma. A murit în anul 1550, după unele surse, în 1556. Spirituala curtezană a lăsat posterității versuri și reflecții despre dragoste prin volumul Dialogo della infinita d'Amore / Dialog despre infinitatea iubirii, în 1547, care l-a influențat pe Marsilio Ficino, reputat umanist, fondator al Academiei Platonice din Florența (1459). A scris și a publicat și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
administrativ al Veneției pe care-l consultau bogații doritori de relații erotice. I-au frecventat salonul oameni importanți ai vremii: bancheri, filosofi, poeți. Spirituala și cultivata curtezană a fost modelul pictorului renascentist Tintoretto (1518-1594), discipolul lui Tizian, care a lăsat posterității un portret al ei. Se spune că a avut o scurtă relație cu regele Franței, Henric al III-lea (1574-1589) care, primind în dar registrul cu renumitele curtezane venețiene, a ales-o pe Veronica. Frumoasa venețiană l-a fermecat pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Franco prin crearea a două volume de versuri Terze rime, publicate în 1575, și un volum epistolar Lettere familiari a diversi, publicat în1580. Un exemplar Terze rime i l-a oferit, cu dedicație, filosofului francez Michel de Montaigne (1533-1592). În posteritate a rămas prin notorietatea creată în protipendada venețiană și prin talentul scriitoricesc, dovadă fiind intrarea creațiilor ei în antologii de poezie și de literatură epistolară. Un film contemporan Frumoasa venețiană a fost inspirat din viața curtezanei și scriitoarei Veronica Franco
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
casa lor a devenit un salon literar vizitat de scriitori venețieni cunoscuți, de pictori și de muzicieni. Întâlnirea cu elita intelectuală a vremii a stimulat-o și a inspirat-o pe Gaspara să scrie versuri ce au fost apreciate de posteritate. În sfera relațiilor ei afectiv-erotice au intrat importante personalități, printre care: contele Collaltino di Collalto, Giovanni della Casa, Bartolomeo Zen, poeți și pictori. A suferit mult din cauza pierderii fratelui ei, Baldassar, a intrat într-o profundă stare depresivă și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Girolamo. A avut unele atribuții în conducerea administrativă din Correggio, în perioada conflictelor militare cu împăratul Carol al V-lea și cu regele Franței, Francisc I. Unor lideri politici le-a câștigat bunăvoința, dedicându-le poeme. Veronica Gambara a lăsat posterității aproximativ optzeci de poeme-sonete, madrigaluri, balade, poezii de dragoste, ode, pastorale, poezii de reflecție religioasă, cu conotații politice și 150 de scrisori. Reproducem un sonet: Cum, spre norocul meu, o, dulci coline, spre voi și-aceste limpezi de sorginte ape
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și a obligat-o să părăsească Curtea. Exclusă din lumea regală, Diana de Poitiers, ducesa de Valentinois, a menținut relații cu mai multe familii nobiliare și, în urma unui accident de călărie, sportul ei preferat, a murit, în anul 1566, lăsând posterității o imagine minuțios construită și autoconstruită. Viața Dianei de Poitiers a inspirit scenariști de film, un film cunoscut este Diane (1956), Lana Turner a interpretat-o pe Diana și Roger Moore, pe Henric al II-lea. Personajele literare Diana de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ani (sau douăzeci), în 1908, a publicat Les Huit Paradis / Cele Opt Paradisuri, lucrare premiată de Academia Franceză, apreciată de mulți literați, printre care Marcel Proust, autorul capodoperei A la recherche du temps perdu / În căutarea timpului pierdut. Contemporanii și posteritatea au apreciat valoarea lucrărilor Marthei Bibescu. Mihail Sadoveanu i-a prefațat romanul Isvor, Țara Sălciilor, considerând-o pe autoare drept scriitor de prim plan. Rainer Maria Rilke i-a apreciat lucrarea istorică Alexandr Asiatique, François Mauriac a caracterizat-o pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
adeverit, la întoarcere a găsit o scrisoare de la ea în care îl anunța că a plecat cu un domn, cu siguranță bogat, Dupré. Thaïs Anatole France, Thaïs Scriitorul și criticul Anatole France (1844- 1924) s-a remarcat în opera lăsată posterității prin ironie fină, scepticism rafinat, erudiție, admirație față de valorile antichității. Principalele lucrări care i-au adus faima sunt: Crima lui Sylvestre Bonard, Ospătăria "La regina Pédauque", Insula pinguinilor, Crainquebille, Zeilor le este sete, Revolta îngerilor, tetralogia Istoria contemporană ș.a. Aprecierea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
proiect decât un statut internațional propriu, de sine stătător, pentru statul În fruntea căruia se afla, cu consecințe neplăcute pentru imperiile multinaționale vecine. Franța, mai ales după Întâlnirea de la Osborne <ref id=""> 3 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, Iași, 2001, p. 67-68. </ref>3, a fost aceea care s-a străduit să Împace lucrurile și să-i convingă pe români să renunțe temporar la ideea prințului străin În favoarea realizării Unirii Principatelor. Demersurile țării lui Napoleon al III-lea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de a face cunoscut societății românești și lumii europene evenimentul constituirii statului național, Cuza afirma că acesta va fi „așa precum România o va simți și o va dori” <ref id="10"> 10 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, p. 106. </ref>. Trebuie să observăm Însă că, În urma acestor Împliniri, domnia unificată a Principatelor Române n-a obținut alte prerogative peste cele acordate de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de Paul Cornea și destinată școlii. Depășind strictul interes și nivel didactic, exegetul reconstituie „destinul pieziș” al scriitorului, stăruie, pe urmele lui Florin Manolescu, asupra evoluției imprevizibile a operei, cu efecte contradictorii și derutante asupra receptării în epocă și în posteritate, caută explicații și corectează cu detașare, de la cota prezentului, opiniile care nu au trecut „proba timpului”. În felul acesta, în prima secțiune (urmată de antologia de texte și de comentarii la fiecare piesă) se află deschiderea către viitoarele inițiative ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
În Elizee: aceasta este imaginea, cu atât mai fericită cu cât mai Înspăimântător este drumul, țintei de dincolo de lumea pământească la care ajung stăpânii din Etruria, pe care ei, prin picturile și sarcofagele mormintelor lor, au vrut să o transmită posterității ca mărturie a unei credințe de neclintit, nutrită În propriile Învățături, În propriile rituri și În propriile privilegii. BibliografieTC "Bibliografie" Sunt semnalate numai lucrările și articolele cu caracter general. Bayet, J. (1929), Herclé. Etude critique sur les principaux monuments relatifs
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu simpatizarea legionară, destinul tragic al lui Mircea Streinul, frânt prea repede, autorul unei opere impresionante până la numai 35 de ani câți i-a hărăzit soarta, o mare speranță a literaturii interbelice, ar fi putut fi ridicat el însuși de posteritate la rangul unei legende tragice. Foarte adesea coalizările politice fac scriitorilor cele mai penibile feste. Dar trebuie să spun încă o dată răspicat [...] că nu este afectată întreaga operă a lui Mircea Streinul: zona tumorii politice este mult mai restrânsă decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
și 1209 î.C. Stela ar data așadar din jurul anului 1233 î.C. Această stelă enumeră o listă de popoare învinse de faraon într-o campanie în Asia. Spune literal: „Israel a fost distrus și nu mai are sămânță [descendență, posteritate]”. Alături de hieroglifa care-l desemnează pe Israel se găsește și hieroglifa care înseamnă „popor”. Interpretarea acestei inscripții nu este ușoară. Probabil este vorba de o bătălie pe care Biblia nu o amintește. Cronicile naționale nu înregistrează cu ușurință înfrângerile. Ori
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Panteonul imposturii, R, 1991, 9; Ovidiu Pecican, Cu necruțătoare dragoste, APF, 1991, 10-11; Daniel Vighi, Aceeași minută a istoriei, O, 1991, 49; Gheorghe Grigurcu, Virgil Ierunca și „Sfânta Negație”, CNT, 1992, 4; Simion, Mercuțio, 136-141; Convorbire Gheorghe Grigurcu-Monica Lovinescu-Virgil Ierunca. Posteritatea contemporană, RL, 1993, 9; Bogdan Ghiu, Monica Lovinescu et Virgil Ierunca - ou L’exile, „Euresis” (CREL), 1993, 1-2; Andreea Deciu, O gândire vie, RL, 1993, 37; Monica Spiridon, Gramatica demnității, RL, 1993, 44; Simuț, Incursiuni, 321-328; Daniel Vighi, Critica întotdeauna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
limita, în cel modern, depășirea. Din toată galeria eroilor antici, Prometeu pare să fie singura abatere de la regula limitei și, de aceea, singura apariție stranie, un soi de irumpere a modernului pe scena antică, fapt care, de altfel, și explică posteritatea modernă a eroului, de la Goethe până la Shelley și Spitteler. Prometeu funcționează cu adevărat ca agent al depășirii, ca unul care vrea să mute din loc limita umanului, și înlănțuirea lui pare să fie, până la urmă, o simbolică rememorare a cuvenitului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
octombrie, Iorga anunța în ziarul său că "maximaliștii" (așa îi numea el pe Lenin și partidul acestuia) controlau St. Petersburgul. Istoricul înțelegea evoluția și accelerarea procesului revoluționar. A conchis că, sacrificîndu-l pe Robespierre, Revoluția Franceză a putut păstra și transmite posterității realizările pe care acesta le ura atît de mult. Și avertiza: "Mulțimile flămînde consideră întotdeauna că guevrnul e vinovat și văd salvarea în opoziție... Fiecare revoluție își are propriul ei Robespierre; nu există decît o singură soluție, aceasta este ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
măgulitoare a lui Iorga a apărut în 1968. După apariția în 1933 a biografiei lui Barbu Theodorescu, doamna Liliana a auzit-o de mai multe ori pe doamna Catinca spunîndu-i soțului ei: Chiar vrei ca povestea vieții tale să rămînă posterității sub forma celei scrise de el?" Astfel că Iorga, ca de atîtea alte ori, a acționat urmînd sfatul doamnei Catinca, scriind în trei luni (din iunie în septembrie) O viață de om așa cum a fost. Tot în lunile acestea, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și de Mihai Ralea. Comentariile lor au fost luate din scurt de către Iorga: cum îndrăzneau ei să-l numească pe Arghezi "cel mai mare poet al nostru în viață, de la Eminescu încoace" sau "regele noii poezii?" În T. Maiorescu și posteritatea lui critică (București, 1943, p. 210), Lovinescu comenta: "Ce jalnic exemplu de critică literară!" Dar Iorga își va continua atacurile împotriva lui Arghezi cu o violență neostoită. Tudor Arghezi i-a ripostat lui Iorga într-un mod meschin. Profitînd de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
8 iunie 1930 25 "Neamul românesc", 18 iunie 1930 și 22 iunie 1931 și Memorii, vol. 6, pp. 13-14 26 "Neamul românesc", 22 iunie 1930 27 Memorii, vol. VI, p. 58 28 C. Cernăianu, Nicolae Iorga Neamul Românesc: Antologie pentru posteritate, București, 1931 29 "Neamul românesc", 4 martie 1931; Memorii, vol. VI, pp. 7-8, 396 30 Op. cit., vol. VI, p. 38 31 "Neamul românesc", 6 martie 1931. Regele îl curta pe Iorga de cîteva luni de zile ca să formeze un guvern
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]