5,162 matches
-
dintre lume și proiecțiile ei imaginare, a căpătat o anvergură considerabilă, intenționez să propun în cele ce urmează o reevaluare a literaturii (și în special a poeziei) contemporane din perspectiva unei problematici pe care cei mai mulți critici preferă să o numească postmodernă 1 (cu accent pe hibridizarea genurilor literare și pe valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și reducționistă, prin excelență). După cum vom încerca să arătăm în cele ce urmează
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
invocată ca argument foarte pertinenta observație a lui Matei Călinescu 1 referitoare la tendințele actuale ale scrisului: în timp ce standardele compoziției literare moderniste ar trebui căutate în poezie, în caracterul ei independent și autonom, incompatibil cu transferul lingvistic, cele ale compoziției postmoderne ar fi prin excelență asociate cu ficțiunea și narativul. În epoca actuală, modelul ficțional ajunge așadar să se impună treptat în orice tip de discurs. Mutația este cu atât mai clar marcată în cazul poeziei, cu cât, pentru multă vreme
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
transcendere a planului ontologic, în sfera semnificațiilor simbolice. Abordare ce va deveni tipică pentru cea mai mare parte a poeziei moderniste și se va prelungi chiar dincolo de ea! În contrast cu această viziune de sorginte platoniciană, literatura pe care o numim deocamdată postmodernă (deși ultimul termen a fost uneori catalogat, nu fără argumente, ca bon à tout faire) pledează pentru perceperea realității în multitudinea ipostazelor sale, situându-se mai aproape de concepția aristotelică pentru care definitoriu rămâne, după cum vom încerca să arătăm, principiul posibilului-în-fiecare-clipă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
frontiere stabile și rigide, ci comunică prin fine capilare, chiar dacă, în fiecare clipă, între text și lume se interpune memoria culturală și prestigiul modelului livresc (sau doxa, „opinia comună”, după formula împrumutată de Compagnon de la Aristotel) În mod similar, gândirea postmodernă respinge cu hotărâre postulatul existenței unor universuri distincte (cel al lumii și cel al literaturii); dat fiind că realul este, în fond, cea mai complexă și eterogenă noțiune, înfățișându-ni-se ca un amalgam de elemente disparate, de chipuri, replici
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
canonică prestabilită. În ansamblu, ultima perioadă pare a fi adus după sine o preocupare constantă, consecvent susținută de critici și teoreticieni, față de problema lumilor și a transcenderii frontierelor dintre ele, aspect sesizat și de Brian McHale în cunoscuta sa lucrare Postmodern Fiction 163. Aici, postmodernismul este privit, în esență, tocmai ca o consecință a trecerii de la o dominantă epistemologică la una ontologică. Cu alte cuvinte, de la probleme legate de cunoaștere, la chestiuni care privesc diversele „moduri de a fi”. Nu trebuie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în mod autentic de ființa acestuia; dezmințită de seria imediat următoare care, și ea, va avea convingerea supremei acomodări cu pulsul viu al lumii. O asemenea pretenție ar putea părea că frizează iluzoriul pur, mai cu seamă în cazul „producției” postmoderne, considerată de către mulți cercetători radical antimimetică și prin excelență convenționalistă 165. Perspectiva noastră se distanțează de asemenea puncte de vedere, situându-se mai aproape - din nou - de viziunea lui Brian McHale, care consideră că această literatură „se dovedește a fi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cel mai adesea este nerealist - cât la nivel formal. Prin „formă” însă, criticulul american nu înțelege pur și simplu textura (după expresia lui Doležel), ci tocmai acea zonă informă în care se întrepătrund diverse modele ontologice. Altfel spus, „ceea ce literatura postmodernă imită, obiectul mimesis-ului în acest caz, este peisajul ontologic, pluralist și anarhic”167, caracteristic pentru etapa actuală, în care realitatea însăși capătă, nu de puține ori, aspectul unei (simple) ficțiuni. 1.9 Câteva feluri de realismtc "1.9 Câteva feluri
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
este de natură să ne surprindă, dacă ne gândim că, în zilele noastre, până și distincția între cultura „înaltă” și cea de bas-étage a fost, în mare măsură, neutralizată, substituindu-i-se o disponibilitate fără margini. În așa-zisa epocă postmodernă, cuvântul de ordine pare a fi impuritatea, după cunoscuta formulă a lui Guy Scarpetta. În acest spațiu al hibridizării, al eclectismului nelimitat, unde formele istoricizate ale trecutului intră în combinații surprinzătoare și neașteptate, înclinația către narativitate - sesizabilă inclusiv în „regatul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se poate demonstra cu argumente raționale că o asemenea esență există, iar evidența că limbajul poetic nu este exclusiv „simbolic, metaforic, polisemantic, muzical, ermetic, esențialmente liric” se impune de la sine, Gh. Crăciun elaborează, în spiritul recuperator și integrator al poeticii postmoderne - fără a abuza însă de ultimul termen 189, pe care îl consideră, în egală măsură, restrictiv și, pe alocuri, imprecis - un model propriu, bazat, în linii mari, pe binomurile terminologice denotație-conotație, respectiv tranzitivitate-reflexivitate. Autorul, înainte de a purcede la deconstruirea conceptului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
gata și el să raționalizeze ziua, pe cont propriu, despre limitele prudente ale cunoașterii, iar noaptea să organizeze ședințe mediumnice”227, ci despre chestionarea posibilității de a modifica statutul universului literar, considerat altădată de gradul al doilea. Poeții și teoreticienii postmoderni încearcă să demonstreze că acest lucru este posibil. Ștergerea granițelor dintre realitate și ficțiune este, în fapt, simptomatică pentru epoca actuală, din moment ce totul stă sub semnul jocului, al imitației care substituie ființei și adevărului jocul etern al simulacrelor; realitatea se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
așadar, făcând și ele parte din textul lumii, vor putea deveni oricând obiect al poematizării, ca orice alt element „real” sau „simbolic”. Postmodernismul deplasează în felul acesta accentul de pe problemele de limbaj pe cele de literatură. Materia primă a poeziei postmoderne nu mai este limba, pur și simplu, ci lumea ca literatură, formele literare, limbajul convenționalizat. Într-un cuvânt, la ora actuală am avea de-a face cu resuscitarea artificială a referentului, încorporat în sisteme de semne, substituibile la nesfârșit 229
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
trebuie precizat că multe dintre textele sale au un caracter hibrid, fie că este vorba de contaminarea dintre povestire, poem și notația diaristică, fie de aceea dintre roman și eseu. Exemplul cel mai edificator în acest sens este Un weekend postmodern (1990), volum alcătuit dintr-o serie de articole, eseuri și însemnări ce compun nu numai o cronică italiană a anilor ’80, ci și un repertoriu sui-generis al temelor și formulelor specifice prozei tondelliene 286. Căci trebuie menționat faptul că autorul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
între altele, și o particularitate evidentă a scrisului tondellian: veșnica pendulare între transparență și obscuritate, între banalitatea existenței cotidiene și ritmurile misterioase ale altor lumi, materializată într-o formulă ce trimite cu gândul la estetica barocului, dar și la voga postmodernă a performance-ului. Într-adevăr, într-un anumit sens am putea spune că, la fel ca în Pao Pao, asistăm și aici la manifestări ale unei logici performative, indicii ale unei discursivități aflate în perpetuă metamorfoză. În loc de o abordare „strategică” a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să zăbovim în acest capitol consacrat anticipărilor modelului (meta)tranzitiv în poezia românească este cel al lui George Bacovia. În general, criticii și poeții generației ’80 sunt cei care au încercat să facă din autorul Stanțelor... un precursor al paradigmei postmoderne, insistând asupra acelor poeme care dau câștig de cauză notației prozaice în raport cu aspirația literaturizării. Întrebarea ce se ivește, firesc, este în ce măsură și prin care elemente ale creației sale aparține Bacovia categoriei mari a poeziei moderniste - o poezie a sugestiei și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
voința subiectului se diminuează sub presiunea factorilor externi) sunt elemente care conferă acestui tip de poezie „personalitate”. Un concurs ciudat de împrejurări a făcut ca textele de genul acesta să semene cu cele care, în literatura anglo-saxonă, erau etichetate drept postmoderne. Oricum ar fi, este de natura evidenței faptul că Petre Stoica ia „partea lucrurilor” în felul său. Ca și în cazul lui Francis Ponge sau William Carlos Williams, procesul este simplu: există ochiul și există obiectele pe care le privește
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
trebuie căutate în poezie, „în caracterul ei independent și autonom, în natura ei divină și, în final, în împotrivirea ei la orice fel de transfer lingvistic”, rezumatul, comentariul, relatarea, fiind considerate incapabile să capteze esența inefabilă a poeziei, standardele compoziției postmoderne ar fi, prin excelență, cele asociate cu ficțiunea și narativul. În consecință, modelul ficțiunii ajunge, în epoca permeabilității și permisivității postmoderne, să se impună deopotrivă în poezie și ca și în teorie. În acest sens - poate numai în acest sens
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
orice fel de transfer lingvistic”, rezumatul, comentariul, relatarea, fiind considerate incapabile să capteze esența inefabilă a poeziei, standardele compoziției postmoderne ar fi, prin excelență, cele asociate cu ficțiunea și narativul. În consecință, modelul ficțiunii ajunge, în epoca permeabilității și permisivității postmoderne, să se impună deopotrivă în poezie și ca și în teorie. În acest sens - poate numai în acest sens! - putem vorbi despre o reîntoarcere a „realului” în literatura ultimelor decenii, o literatură dominată de narativitate și atrăgând permanent atenția asupra
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poezie (cea modernistă), dorința de reîntoarcere la comunicare, la catifelarea vocii, la anumite procedee care multă vreme au fost considerate apanajul exclusiv al prozei (epicul, mimesisul, dialogismul, verosimilitatea, tranzitivitatea), dar și - în consonanță cu spiritul obsedat de imanență al lumii postmoderne - aspirația (utopică!?) de a impune un nou construct al realității, unul de o uriașă complexitate și eterogenitate. Acest construct ar fi conotat, după cum afirmă Gh. Crăciun, pe lângă variatele lui aspecte cotidian-empirice, de adevărurile relative ale fizicii cuantice și ale astronomiei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
imaginarul patetic și dizolvant pentru individualitate prin practicile ironiei și autoironiei, l-au făcut însă Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu sau Emil Brumaru 371. Oricare ar fi miza, rămâne însă de natura evidenței faptul că, atât în cazul fenomenului postmodern din occident, cât și în cel al literaturilor apărute sub presiunea regimurilor comuniste din sud-estul Europei, exploatarea conștientă și deliberată a resurselor „imaginarului mimetic”372 se constituie nu de puține ori ca un tip particular de reacție autodefensivă la stimulii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
proprii, cu o încărcătură referențială considerabilă, nu fac decât să întrețină, asemenea „barometrului lui Flaubert”, de care pomenea Roland Barthes, „iluzia referențială”; ele par că ne atenționează, din când în când: „suntem realul!”. Evident, nu putem ignora împrejurarea că referința postmodernă diferă de cea realistă în numeroase privințe, fiecare mizând pe convenții proprii 405, prima afirmând, de pildă, printre altele, inaccesibilitatea oricărei realități care ar putea exista obiectiv și aprioric cunoașterii ei de către noi. Însă esențial rămâne faptul că toată abundența
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de aur, pulsează din aripi/până-mi închei acest cânt” - și se încheie în cu totul alt registru: „toamna s-a cărăbănit dracu’ s-o ia/și nu mai putem să mergem la o bere.”). În cel mai autentic spirit postmodern, tolerant și permisiv, îmbrățișarea unor forme de limbaj neoficiale și nepoetice, de genul argoului, conversației, anecdotelor și buletinelor de știri, subminează prestigiul grandilocvenței și triumfalismului ridicate în modernism la rangul de legi ale poeziei și conduc totodată la o neutralizare
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
inteligibil, la antipodul obscurității semantice a liricii moderne, chiar dacă amalgamează termeni împrumutați din mai multe registre (argou, stil de conversație sau de compunere școlară, limbaj tehnic și științific etc.) Poema chiuvetei oferă aceeași „filosofie poetică”, și tot îmbrăcată în „staniolul” postmodern al ironiei: stea mică, nichelul meu te dorește, sifonul meu a bolborosit tot felul de cântece pentru tine, cum se pricepe și el vasele cu resturi de conservă de pește te-au și îndrăgit. vino, și ai să scânteiezi toată
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pește etc.). Avem de-a face în plus cu o incontestabilă aplecare către răsturnarea carnavalescă a oricăror raporturi logice între cuvinte și lucruri, între lucruri și lucruri ș.a.m.d., textul derulându-se în cel mai autentic spirit al „iluzoriului” postmodern. Cititorul lui Mircea Cărtărescu este transportat într-o lume fantastică, delectat cu tot felul de năstrușnicii, întocmai ca în cartoon-urile postmoderne (de tipul Cow and Chiecken, să spunem), unde obiectele se antropomorfizează, ca sub efectul unei formule magice, rostite de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și lucruri, între lucruri și lucruri ș.a.m.d., textul derulându-se în cel mai autentic spirit al „iluzoriului” postmodern. Cititorul lui Mircea Cărtărescu este transportat într-o lume fantastică, delectat cu tot felul de năstrușnicii, întocmai ca în cartoon-urile postmoderne (de tipul Cow and Chiecken, să spunem), unde obiectele se antropomorfizează, ca sub efectul unei formule magice, rostite de maestrul-prestidigitator. Adeseori, ecartul dintre sensul propriu și cel figurat al unor cuvinte sau expresii, ca și polisemia altora, sunt exploatate, întocmai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
vădit, pereche cu prima - revin ecourile parodice, amintind de astă dată de cântecul de lume, de lamentațiile din lirica neoanacreontică a lui Ienăchiță Văcărescu și de cântecele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu (căci una dintre trăsăturile distictive ale literaturii postmoderne constă în tendința de reciclare a kitsch-ului). Mai apoi, este introdus în scenă „decorul” specific universului adolescenților din anii ’80 (cu codurile sale culturale și vestimentare). Superba elevă de la „Economic 2” citește pe sub bancă volumul lui Edmondo de Amicis
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]