2,756 matches
-
făcut dă nooze și noo dă stînjeni adîncime su palat; cu nooze și noo dă uși; la fieșicare ușă, lacăt. Și-a băga hrană p-un an dă zîle: apă, mîncare, tot ce trebuie la doi, la doo suflete”. Ezitarea povestitorului când se referă la destinatarul hranei este revelatorie la nivel ideatic. Nu doi băieți, doi oameni, trebuie să mănânce prinosul, ci două suflete au nevoie să se hrănească în timpul șederii în adâncuri. Obiceiul funebru dovedește că feciorul este mort, cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
buzele preiau frumusețea rodnică a florei și, poate, sunt capabile să cânte ca din frunză. Seria completă de însemne „tatuate” apare și întrun basm din Purcăreni, Argeș, în care spicul grâului ca emblemă a spiritualității fertile este ulterior decodat de povestitor ca metaforă pentru părul solar: „Împăratu tot să uita pă el și-a văzut că are un semn soarele-n piept, luna-n spate, în doi umăraș’, doi luceferaș’, capu îi era ca spicu grâului. Păru lui era spicul grâului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lor negativă provocând ieșirea neofitului din social prin repudiere. Scenariul parcurs a posteriori trece prin mutilarea inițiatică, rătăcirea de lume, moartea ființei istorice și reintegrarea consacrantă, toate cu supramarca pe care o constituie copiii mirifici, ca dovadă, cunoscută gradual (de la povestitor - transmisă receptorilor exteriori lumii mitice, de ajutoarele năzdrăvane, de comunitate și abia apoi de către împărat) a puterilor creatoare. Chiar și atunci când maternitatea fabuloasă nu este resimțită, dar survine în urma etapelor inițiatice, ea confirmă identitatea superioară a fetei înzestrate organic cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ca și feciorul înghițit de șarpe, scheletul mamei fabuloase este semnul pătrunderii prin moarte a tainei de pe tărâmul de dincolo , în timp ce sufletul bate ritmul spiritului hrănit de parcursul mitic. Unghiul relatării este perfect acordat perspectivei sociale, care acceptă acum eroina. Povestitorul mimează surprinde¬rea inocentă, dar accentuează demonstrativ calitatea imaculată a tinerei, ca semn al convingerii definitive asupra harului suprauman. Retragerea din implicarea directă („treaba lor”) conferă instanței narative superioritatea observatorului pasiv la timpul mitic deschis de propria spunere, pregătind retragerea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
indicativ) separă planurile discursului liric. Avem pe de o parte existențele limitate de legile profanului, pe de altă parte, protagoniștii care au pătruns în timpul eroilor. Între aceste două niveluri se află instanța narativă, fie că este colindă¬torul, menestrelul sau povestitorul. Poziția lui are privilegiul panoramei totale asupra lumii, el pătrunde atât în contingent, cât și în sacru, odată cu neofitul, pentru a transmite receptorilor energia numinoasă. În profan găsim personaje precum frații mai mari ai voinicului, împăratul emitent al probelor, boierii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reflectarea neofitului pentru a o transmite mai departe celor ce asistă la desfășurarea artistică. Interjecții precum vai, zău, mări influențează perceperea hiperbolizată a evenimentelor, prin stabilirea instanței narative ca etalon al gradului de gravitate a lucrurilor. Aura de omniscient a povestitorului face să se supradimensioneze uimirea și mirarea provocată de situațiile ficționale. Experiența substanțială a eului epic pentru lumea mitică marchează unicitatea faptelor: „Ce n-am văzut de când sînt!”. Interjecția prezentativă iată orientează și acutizează atenția pentru a vizualiza mai intens
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
știu, păr or măr?”, numai pentru a momi și mai mult ascultătorul în interiorul lumii poetice. Stârnirea curiozității, suspansul instaurat de un narator care scapă firele epice numai pentru a le reliefa mai bine sunt toate tehnici stăpânite cu virtuozitate de povestitorii populari. Similară este și tehnica de a compara lumea eroilor cu date familiare din contingent: „Șî era numa munț’ di piatrî șî nisip șî căldurî mari di 50 di gradi... poate mai cald ca la noi”, „No, împaratu, cum o-mbucat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cojan ! 2) Bădița Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o babă tare pocită și strâmbă. A mâncat-o el Luca, cu strâmbăturile lui, în loc să vorbească ca oamenii. Aista a fost Luca un răutăcios și foarte foarte mofturos. Cine a mai fost la logodna lui Luca Toadere ? A fost marele povestitor Mihai Sadoveanu, care era căsătorit cu fata doamnei Bâlu de pe strada Rădășeni azi Ion Creangă. Mihai Sadoveanu l-a cununat pe Luca și preotul Ioan Savel a făcut cununia în casă. Nunta a fost f. pe scurt doar numai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din familia domnitorilor Sturdza, prim ministru al României (1895-1896; 1901-1905; 1907-1909); autor al unei vestite colecții de documente privind istoria românilor, membru al Academiei Române din 1871 și președinte al ei, (1882); 23. Ion Creangă, (1837 sau 1839-1889) cel mai mare povestitor român; scriitor, diacon și institutor; a făcut parte din cercul "Junimii"; a scris basme, nuvele, proză, autor de manuale școlare; membru postmortem al Academiei Române din 1948; 24. Matei Basarab, domn al Țării Românești (1632-1654); 25. Vasile Lupu, domn al Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înțeleagă și să iubească istoria. Toate amănuntele, mergând de la tonul utilizat, de la expresia feței sau de la ținută și până la aspectele concrete, care țin de materialul auxiliar utilizat, de logica, coerența și simplitatea schemelor scrise pe tablă și de talentul de povestitor (obligatoriu pentru orice profesor de istorie), își au importanța lor și trebuiesc tratate cu maximă seriozitate. Sunt apoi lucruri care țin de stilul personal al fiecăruia, pentru că, în profesia noastră, nu există un tipar absolut, un model unic. În ceea ce
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
românesc păstrate în muzeul etnografic” SECȚIUNI: A. Pentru ELEVI Participare indirectă * desen/pictură,colaje,având ca tematica aspect din opera lui Creangătehnici diferite de lucru; Participare directă * concurs cu echipaje de 4 copii ,,Creangă și copiii”viață și opera marelui povestitor (conform programei învățământului primar); * dramatizări,scenete,monolog,șezători,montaje literarmuzicale. B. Pentru CADRELE DIDACTICE SIMPOZION JUDEȚEAN cu participare indirectă și cuprinde : * Planificări calendaristice, proiecte didactice la literatura pentru copii (opțional), lectură; * Jocuri creative folosite în cadrul orelor de limbă și literatura
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
CADRELE DIDACTICE SIMPOZION JUDEȚEAN cu participare indirectă și cuprinde : * Planificări calendaristice, proiecte didactice la literatura pentru copii (opțional), lectură; * Jocuri creative folosite în cadrul orelor de limbă și literatura română sau în cadrul activităților extracurriculare; Materiale diverse privind viață și opera marelui povestitor Ion Creangă; * Poezii, proza 1 Iunie-Ziua copilului. Dată și locul desfășurării: Iunie 2013; ȘCOALA GIMNAZIALĂ Nr.1 DULCEȘTI, JUDEȚUL NEAMȚ; Coordonator proiect,concurs și simpozion județean: Prof. ptr. înv.primar POPA M. RODICA. CUVÂNT ÎNAINTE ,,Oriunde am fi, ceea ce am
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în altul bucățile publicate de Ion Creangă în manualele școlare, în revistele vremii sau rămase în manuscris. Dominantele scrisului lui Creangă sunt, jovialitatea, umorul, sfătoșenia, stăpânirea inegalabila a limbii. Toate acestea străbat ca niște ape subterane întreaga creație a genialului povestitor, unificând-o fără să o uniformizeze, individualizând-o extrem, făcând-o inconfundabila. Opera lui Creangă evocă un om românesc teluric, ferit de civilizația orașului, lăsat sub conducerea instinctelor naturale. Creangă exprimă un stadiu de sensibilitate mai apropiat de structură fixă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
naturale. Creangă exprimă un stadiu de sensibilitate mai apropiat de structură fixă a omului rustic și a satului ca mediu social. Dacă este, totuși, să găsim cu adevărat un precursor al operei lui Creangă, acesta nu poate fi altul decât povestitorul popular, creatorul anonim al folclorului românesc. Din simplitatea savana a basmului popular, din suculenta vorbirii țărănești, din adâncimea de cuget a proverbelor și a zicătorilor, din căldură umanismului folcloric au crescut poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă. Prin forță talentului
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
sau a poveștii. Înțelegerea mentalității noului public de basme, căruia i se adresa el și care în chip firesc s-ar fi interesat de masă și traiul unui Stan Pățitul, precum și preștiința materialității artei sunt părți din înzestrarea lui naturală de povestitor. ‘‘Atât poveștile, cât și amintirile au o viteză în desfășurarea faptelor, ce nu le dă răgaz de analiză sau descripție. Unde ar fi putut lua loc un portret întreg, e numai o trăsătură grăbita: unde n-ar fi stricat lămurirea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
un exemplar impersonal și anonim. Mulțimea expresiilor tipice în scrisul lui Creangă zugrăvește o natură rustica și joviala, un stil abundent, folosind formele oralității. MOȘ ION ROATĂ ȘI UNIREA -dramatizare Prof. înv.peșc. Casapu Maria Școala Gimnazială Nr. 1 Cordun Povestitorul: Au chemat la sfat boierii, Pe țăranii mai fruntași Și-au văzut ei cu uimire Ce frumos este la Iași. Cum ajunseră, boierii Au pus mâna de la mână, Mândru i-au ferchezuit Pentru sfat i-au pregătit. Cheburi albe, cușme
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Hora Unirii” Dar suntem, chemați, măi vere, Stâncă să o ridicăm Și pe umeri s-o purtăm. Poate să nu fie așa, Că eu , nu m-oi supără. Un țăran: Dacă stau și mă socot Roată nu e prost deloc. Povestitorul: Iar boierul rușinat Cu glumă a încercat Să nu lase de ghicit Că gălușca a-nghițit. Și acum mai frățioare Să-ntindem o hora mare. OPȚIONAL ,,POVEȘTILE LUI CREANGĂ ÎN INTERPRETAREA COPIILOR’’ JOC DRAMATIZARE Educ.Mariana Mologheanu Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
decât în satul natal. Obsedat de ideea trecerii timpului obiectiv, Creangă i se sustrage, evadând în cel subiectiv, al operei sale. Din acest punct de vedere, Amintiri din copilărie reprezintă un document uman foarte important, deoarece eternizează copilăria autorului. Marele povestitor reînvie o epocă cu oameni și întâmplări verosimile, o lume a tradițiilor, un sat arhetipal cu o aureola inconfundabila, evocata de afectivitatea scriitorului. Scriind, Creangă se construiește pe sine și de la acest grad de identificare începe să se făurească, tipologic
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din copilărie, se definește prin proiectarea lumii țărănești tradiționale în fabulos, prin perspectiva nostalgica și anecdotica asupra trecutului, prin umorul și oralitatea stilului, prin viziunea morală și caracterologica. ,,Jovial povestitor baroc în linie rabelaisiană, Ion Creangă are voluptatea epicului pur, operă să mărturisind o adâncă nevoie de a povesti prin care se restituie povestirii 84 85 funcția ei estetică primitivă, de a se adresa unui auditoriu și de a fi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
fi dramatizate. Farmecul narațiunii, în ansamblul ei, este rezultatul unei armonizări desăvârșite între povestire, descriere și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G. Călinescu) Caracterizat de Vladimir Streinu că un ,,scriitor popular pentru intelectuali și cult pentru popor
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pentru poporul român, dar și pentru întreg spațiul balcanic, Ion Creangă știe să genereze, prin opera să, o bună dispoziție contagioasă, alimentată de un umor definitoriu pentru întreaga sa opera, indiferent de specia literară în care se încadrează fiecare lucrare. Povestitor desăvârșit, Creangă a fost plasat, în evoluția artei narative românești, între Ion Neculce și Mihail Sadoveanu, toți trei remarcându-se printr-o tehnică aparte în construcția figurilor evocate, în reînvierea trecutului, în crearea unei atmosfere vii, autentice în care se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pământului. Tratatul său de igienă a apei constituie pentru cititor descoperirea unui univers mirific, un fascinant studiu al geografiei medicale contemporane. Alte studii l-au consacrat drept unul dintre cei mai reputați igieniști. Nu vorbea de aceste succese. El, un povestitor înnăscut, era mai degrabă fascinat de universul în care se afla. Avea calitatea, esențială pentru un om de știință, de a fi un bun spectator al lumii. Era și un remarcabil poliglot. Nu l-am avut profesor, dar am ascultat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
imunologice. Activitatea de medic și profesor nu poate fi desprinsă de aceea de scriitor. A fost cel mai mare scriitor dintre numeroasele talente ale Facultății de Medicină din Iași. Umorist savuros, având, însă, și o profundă duioșie, Mironescu era un povestitor remarcabil "cel mai mare mucalit", după expresia lui Topîrceanu. Făcând parte din fruntașii "Vieții Românești", mai târziu colaborator al "Însemnărilor ieșene, opera sa nu s-a demodat, se citește și astăzi cu același interes. După patru decenii de la apariție, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]