48,874 matches
-
cu istoric de neglijare. părinții adoptatori au completat 2 chestionare: unul referitor la datele demografice ale copilului adoptat și altul referitor la adaptare; s-au utilizat scale din chestionare standardizate și variabile utilizate în studii similare Deși studiile demonstrează rezultate pozitive, totuși un număr mic de copii cu dizabilități sunt adoptați. Coyne 154, într-o sinteza a unor studii realizate de ea și colaboratorii săi în Nebraska, a identificat o serie de factori care se constituie în bariere în adopția copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Grotevant 159 arătau prin studiul lor că, acestea continuă să perceapă prezența psihologică a copilului dat spre adopție în diferite grade, în diferite forme și cu diferite valențe, aducând în anumite situații bucurie, în altele întristare. Potrivit autorilor, percepția psihologică pozitivă a copiilor biologici se intensifică pe măsură ce gradul de deschidere a adopției și relațiile dintre cele două familii, cea biologică și cea adoptivă, se amplifica. Mai mult Grotevant și McRoy 160 într-un amplu studiu longitudinal, derulat în perioada 1987-1992, arătau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
derulat în perioada 1987-1992, arătau că părinții biologici în adopția deschisă, dezvoltă o relație sigură, de încredere, prin contactul direct sau indirect cu familia adoptivă, acceptă și respectă mai ușor drepturile familiei adoptive în raport cu copilul și totodată își dezvoltă sentimente pozitive în raport cu propriul lor rol jucat în viața copilului și nu resimt gelozie sau relație de competiție între ei și părinții adoptatori 161. Rezultate în favoare adopției deschise au identificat și Cushman, Kalmuss și Pearila 162. Potrivit lor menținerea unei legături
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
competiție între ei și părinții adoptatori 161. Rezultate în favoare adopției deschise au identificat și Cushman, Kalmuss și Pearila 162. Potrivit lor menținerea unei legături constante a mamelor biologice cu familia adoptivă, fie directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a mamelor biologice cu familia adoptivă, fie directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Behavior Checklist cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au ales adopția semi-deschisă, consideră că, această formă le oferă un sentiment de confort și protecție împotriva stresului pe care consideră că l-ar simți dacă ar cunoaște direct familia biologică și totodată le-ar oferi posibilitatea dezvoltării unei fantezii pozitive despre mamele biologice 181. Susținătorii adopției deschise consideră că părinții adoptatori se simt mult mai autentici în rolul lor parental când primesc acceptul și sunt recunoscuți ca atare de părinții biologici, relațiile familiale sunt mai sănătoase într-o atmosferă de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschidere și onestitate 182, pot preveni temerile și fanteziile care, altfel pot avea efecte negative asupra relației lor cu copiii adoptați, prin posibilitatea de a le oferi copiilor informații corecte despre aceștia 183. Studiile empirice indică, în mare măsură rezultate pozitive. De pildă, Grotevant și colaboratorii săi184, în diferite studii, arătau că familiile adoptive nu prezintă temeri legate de eventuala încercare a părinților biologici de a-și recăpăta copilul/copiii sau de a interveni excesiv în viața lor; părinții adoptatori simt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost asociată cu satisfacția părinților adoptatori și a mamelor biologice în raport cu acest proces. De asemenea s-a înregistrat o adaptare mai bună post-adopție, a tuturor membrilor triadei, pe măsură ce legătura dintre cele două familii a fost mai intensă. Semnalând rezultatele pozitive ale acestor studii tindem să înclinăm spre a fi pentru adopția deschisă. Trebuie să precizăm însă că, studiile în domeniu sunt limitate, preponderent de tip calitativ, transversale, realizate în mare măsură pe eșantioane mici, neprobabiliste. O altă limită semnificativă identificată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
externe cu scopul depășirii situației stresante 240. Unele strategii de coping sunt centrate preponderent pe rezolvarea problemei, urmărind eliminarea ei, în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta preșcolară, când majoritatea părinților încep să dezvăluie copilului informații despre adopție, există puține dovezi ale unor reacții adverse imediate față de aceste informații. În fapt, copiii preșcolari și școlarii mici care află că au fost adoptați, adeseori au o reacție pozitivă 252. Reacția inițială față de propriul status familial are la bază două cauze: în primul rând părinții adoptatori aleg să dezvăluie copilului că este adoptat într-un context plin de căldură, care induce sentimente de protecție și iubire din partea întregii familii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
bază două cauze: în primul rând părinții adoptatori aleg să dezvăluie copilului că este adoptat într-un context plin de căldură, care induce sentimente de protecție și iubire din partea întregii familii, copilul asociind în acest fel adopția cu un sentiment pozitiv față de familia adoptivă și o imagine de sine favorabilă. În al doilea rând, la vârsta preșcolară copilul nu înțelege semnificația faptului de a fi adoptat 253. Stadiul de dezvoltare cognitivă atins începând cu vârsta de 7-8 ani, nu doar că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția spre parentalitatea adoptivă, discutarea despre adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive legate de propriile sale origini, susținerea copilului pentru a face față pierderilor legate de adopție, sprijin pentru dezvoltarea unei imagini de sine și a unei identități pozitive a copilului în relație cu adopția și, în anumite cazuri, în special când
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive legate de propriile sale origini, susținerea copilului pentru a face față pierderilor legate de adopție, sprijin pentru dezvoltarea unei imagini de sine și a unei identități pozitive a copilului în relație cu adopția și, în anumite cazuri, în special când adoptații ajung la vârsta adolescenței sau la vârsta adultă, oferirea de suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție chestionarea părinților cu privire la adopție Familii cu copii școlari sprijinirea copiilor de a înțelege semnificația adopției sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere confirmarea conexiunilor copiilor atât cu familia biologică cât și cu cea adoptivă cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție sprijinirea intereselor și a planurilor de căutare a adolescentului și îndrumarea spre expectanțe realiste sprijinirea adolescentului să-și dezvolte un sens al propriei identități incluzând recunoașterea trăsăturilor care pot veni de la familia biologică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în 4,4% dintre cazuri anxietatea se asociază cu dificultatea de consolare în situații în care copilului este supărat. Această dificultate de consolare, după cum putem constata în tabelul 5.1 a dispărut până în momentul studiului, ceea ce poate fi un semn pozitiv al dezvoltării relației de încredere și atașament față de adoptator / adoptatori și acceptarea afecțiunii din parte acestora. Tulburările senzoriale, definite prin probleme de văz și auz sunt rare și s-au manifestat la 2,2% dintre copii și au fost asociate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în analiza anumitor variabile dependente) deși în modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca și în cazul relației afective, o are confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,425) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama (β = 0,403). Ecuația finală explică 62,2% din totalul variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca și în cazul relației afective, o are confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,425) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama (β = 0,403). Ecuația finală explică 62,2% din totalul variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului este influențată semnificativ negativ de tulburările de comportament (β = -0,531) și în mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
β = -0,531) și în mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]