9,158 matches
-
să te mint! Situația este cam aiurea; ai doi noduli la sânul drept și unul mare la cel stâng.Nu trebuie să te sperii, mai înainte de a face nișe investigații! Ilona se îngălbeni instantaneu; picioarele nu o mai țineau.Se prăbuși înainte ca Silviu să o prindă în brațe...lovitura ușoară de la cap o trezi din leșin. -Silviu, vreau puțină apă, te rog! Bău cu atâta sete, parcă ar fi vrut să înghită tone de viață dintr-o dată, cu fiecare înghițitură
NINGE CU FLORI DE POMI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361463_a_362792]
-
pământul strigau ca o gură de clopot. Am luat-o la fugă și nu m-am oprit decât la intrarea în sat. Sofinca îmi ieșise înainte și striga cât o ținea gura: -Ilonaaaaaaaa! Uite că fug și aud! M-am prăbușit în șanț peste iarba necosită, mirosind a primăvară; cerul era albastru , și parcă se coborâse peste mine ca o învelitoare de puf; doar undeva, aproape de inima mea fața Sfintei îmi zâmbea complice... Referință Bibliografică: Minuni / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
privind în stânga și în dreapta și uneori spre cer, dar mai rar...imensitatea aceea albastră , tronând peste verdele munților o supăra...simțea ușor , temerea munților: să nu se dărâme cerul peste ei. Visase într-o noapte că valuri de cer, se prăbușeau peste păduri , amestecând verdele crud al frunzelor ce se văitau a moarte, cu valuri de noroi negru și urât mirositor; ea fugea la o distanță foarte mică, amenințată de goana albastrului din cer, care declanșase apocalipsa...Valurile de pământ negru
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
amestecate cu lacrimi și durere dezlănțuită; ridicase ochii spre icoana de la capul patului unde dormea Ilona și amenința cu pumnii spre Iisus răstignit pe cruce... De ce? , de ce, Doamne? Ce ți-am făcut să mă pedepsești așa de tare? Și se prăbuși peste picioarele Ilonei, care nu mai simțea demult nici măcar o înțepătură în ele... -Lasă. mamă, lasă! Și nu mai huli! Tu știi că eu nu-mi pierd speranța! Și oricare ar fi situația, eu iubesc viața, sunt fericită că te
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
îi confirma teoria și îl arunca în acel haos inform al gîndirii, ce nu se poate separa de bunul simț elevat-artistic, riguros-îmbufnat și categoric-ipocrit. Mă miram și i-am și spus-o, că o femeie ca ea avusese atîtea speranțe prăbușite în hăul cel fără de fund al deziluziilor, și ea mă privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau pe lîngă ea ca niște libelule cu elitrele strălucitoare. Dragoste fără scop, fără resentimente, fără rațiune, fără explicație, mai ales
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
și te ada, adă-mi-te, să aprinzi o stea amară dintre stele nemurite. Adu-mi viața din murire, trage-mi cerul în priviri, Mlaja intru nălucire Pan’ la primele iviri Ale tainicei Selene Raiul înviind în gând, când se prăbușește-n vene Sângele de dor, plângând... Vino, palide Luceafăr, ca pe valuri reci călcând din imperiul încă teafăr părăsit de nu știu când. Vino să-mi aduci prinosul și pe frunte-așează-mi laur vin cu Dumnezeu Hristosul pacea s-o presari
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
binecuvântat de Sfântul, slăvit fie-I numele! Și tocmai atunci, lumea mea, principiile ei, acel eșafodaj pe care un soț fidel și un părinte devotat îl clădește cu trudă și tenacitate pentru viitorul său și al urmașilor, toate s-au prăbușit. Pumnii i se încordară fără să vrea și-și încruntă sprâncenele. Se ridică în picioare și făcu câțiva pași, bezmetic, fără țintă, numai pentru că nu putea sta pe loc. O fracțiune de secundă avu imboldul de a fugi pe ușă
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
Deodată tresări speriată. Cineva bătea discret în ușă. Puse lanțul și deschise. Era room boy-ul îmbrăcat în uniforma hotelului, însoțit de un comisionar care ținea în mână o valiză și o geantă de voiaj. Le recunoscu. David nu glumea. Se prăbuși pe fotoliu cu aripile tăiate. O ardea coșul pieptului și tuși înghițindu-și acreala care i se urcase pe gât. Trebuia să iasă din această colivie, să se așeze într-o braserie sau într-o cafenea, să se ascundă printre
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
cei ce ne vor urma, vor realiza că astăzi noi am condus la mormânt o personalitate ce a fost vitală pentru drumul artei și destinul culturii românești. Vor trebui poate mulți ani de acum, ca să se reclădească ceea ce s-a prăbușit cu moartea poetului Adrian Păunescu! Referință Bibliografică: Adrian Păunescu. După poet, Basarabia e mai singură și tristă / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1094, Anul III, 29 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]
-
așezăm, zise, prefăcându-se că-și descheie nasturii la taior. Se aplecă și își încleștă mâna pe zveltul picior de veioză. O singură clipă a simțit că o stăpânesc puteri titanice. Lovi puternic, fără milă. Bărbatul se clătină și se prăbuși pe pat. În scurt timp, Adela își recăpătă curajul și sună la poliție. Anunță că în camera 68 a hotelului Sfinx, un bărbat se află în stare critică după ce a fost lovit în cap, cu un corp contondent, în urma unei
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
am spus și crinul brusc a-nflorit lăsându-mă în urmă Singur și îndrăgostit Costel Zăgan, Ode gingașe * Te iubesc: cartea de vizită a îndrăgostiților. aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Sublim Dragostea ne dă aripile cu care să ne prăbușim monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele * Dragostea e un salt mortal între două suflete! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Surpriza absolutului Îți mai amintești iubito Prima noastră noapte de dragoste Din delicatețe însă Nimeni n-a murit Costel
DESPRE IUBIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363950_a_365279]
-
marea ei slăbiciune. Reprezentau icoanele cărora li se închina. Deși, în concepția ei, nu-și putea imagina ca acel moment final, al despărțirii, să fie posibil, să se întâmple vreodată, se temea că prin dispariția lor lumea ei s-ar prăbuși. O îmbrățișă din nou pe mama ei și îi sărută obrajii privind-o cu drag! - Mămica mea dragă! Ce mai faci? Acum, că fiica ți-a venit, ești mai bine? Avem treabă multă?! - Bine ai venit, draga mamei! Eiii! Avem
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Abia atunci realiză că-i fusese foarte sete. Despărțit de cele două fete și ajuns printre rafturi, în raionul cu băuturi alcoolice fine, simți pe fondul unei ușoare amețeli, cum schele metalice cu zeci de muncitori pe ele, i se prăbușesc cu zgomot asurzitor în creierul lui. Îmbrânci rezemându-se de un frigider cu băuturi răcoritoare aflat lângă șirul de rafturi. Se lipi de geamul frigiderului înalt cât un stat de om și, fără vlagă, se lăsă încet pe vine și
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
fost și aceea care privea repornirea unei întreprinderi strategice - Oltchim. Crudul adevăr este că Oltchim este falimentară și falimentată de băieții deștepți, care s-au pierdut prin offshore-urile din Oceania. În acest haos declarativ, omul de bun-simț constantă că se prăbușește totul: autoritatea statului, cursul leu-euro, producția de mărfuri, lichiditățile care încep, curios, să dispară. 2. Unde sunt banii românilor?! După renumita tăiere Boc-Băsescu, lumea se aștepta la o minimă revigorare a nivelului de trai. Din nefericire, coșul zilnic al cetățeanului
DECLARATIA LUI GEORGE FRIEDMAN PRIVIND ROMANIA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362924_a_364253]
-
pod. În cele din urmă, îl ridicară în pod, cu mult greu, pe Orestes, care leșină, precum și pe cele trei femei. Restul fu săvârșit de Artemios și de Theodoros. Îi coborâră pe toți cei leșinați de pe acoperiș. Reușiră! Casa se prăbuși cu totul chiar după câteva clipe. Providența a fost cu ei la locul și la momentul potrivit! Cei salvați, precum și bărbatul cu numele Hortensio, soția sa, Flavia, și cele două fiice ale lor, Clementine și Cesare, fură duși cu toții, în
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
putea să-și susțină companierul. Cineva care a văzut totul a anunțat echipele de salvare care fiind în apropiere veneau cu repeziciune, însă în momentul când erau aproape au văzut cu stupoare că cel de-al doilea alpinist s-a prăbușit în prăpastie. Au coborât pe acel versant de gheață și l-au salvat pe primul alpinist, însă când au cercetat funia de care fusese legat tovarășul sau au constatat că fusese tăiată cu cuțitul și nicidecum nu se rupsese. Atunci
O MOARTE TRAGICA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363051_a_364380]
-
au constatat că fusese tăiată cu cuțitul și nicidecum nu se rupsese. Atunci au tras concluzia că primul alpinist de frica a tăiat funia de care era legat celălalt, deși putea să mai reziste s-a temut să nu se prăbușească amândoi. Pe străzile vieții sunt oameni ce sunt legați de noi cu funia subțire a speranței, să nu tăiem această funie că acel alpinist pe motivul că ceea ce contează în viață este doar persoană noastră și cei dragi ai noștrii
O MOARTE TRAGICA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363051_a_364380]
-
Era la fel de necunoscută ca o pasăre flămândă și fără de adăpost, ce poposește din peregrinările sale fără țintă, pe o creanga uscată de copac, de care se prinde puternic cu ghearele, să nu o scape și pe aceasta și să se prăbușească definitiv la pământ. Și ea a ținut cu ghearele de tot ce a fost în favoarea sa. Dacă ceva nu-i mai era de folos, îl evita sau mai rău, îl înlătura. Orice-i stătea în calea intereselor sale, încerca prin
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
mijlocul zonei de luptă. Mă reped și îl ridic în brațe. - Sunt cioburi pe jos, apuc să spun. - Da? se aude glasul lui mirat. - Da, ai grijă, zic eu și îl scot din zona periculoasă. Văzându l în siguranță, mă prăbușesc pe scaun. Dar scaunul geme - de fapt, doar un ciob ce cu mândră demnitate se împotrivea ideii de a sta împreună cu mine pe același scaun. Îl simt adânc înfipt în propria mi persoană. El completează colecția cioburilor strânsă pe tălpile
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
să se scurgă textele și cifrele scrise de mine, în dormitorul din Timișoara. În mâinile umede, strâng carnețelul plin de notițe. Literele, cifrele alunecă din el, de pe corpul meu... -E scrisul lui Mihai! E continuarea ultimei sale teze! strigă înfiorată, prăbușindu-se-n genunchi, sora lui. Îmi sărută mâinile, picioarele... -Mihai!!! Mihai, tu ești????? Acum începi o lucrare nouă? Ăsta e cadoul de Crăciun, promis, pentru el și pentru mine? întreabă Carmen, fermă, uitându-se adânc în ochii preotului Antonio Prestipino
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
armata, Statul național, (teritorialitatea), toate aflate într-o stare de deteriorare fizică sau spirituală, ori de metastază sau distrugere. Într-un discurs demn, dens și ramificat în realitate, domnul academician atrage atenția că au căzut masiv arborii munților, că se prăbușesc monumentele și cad crucile eroilor naționali, că este culcată la pământ crucea spirituală a națiunii, demnitatea ei. În substrat, discursul domnului academician atrage atenția că prin acțiuni și discursuri aclamativ-recitative, odioase și ponegritoare de țară, de la tribuna Parlamentului nostru și
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
cam o veșnicie până la concediu și ești nevoit, în această perioadă să te faci că muncești, băutura și banii s-au terminat, precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
ca un Cezar: -Să pleci din casa mea! Silvia sare și ea în picioare, întinzând gâtul: -Casa ta,mă,casa ta?Mizerabile!E casa părinților mei,mă! Au plecat săracii la țară,să se simtă ”băiatu” bine...Și,băiatu?.. Se prăbușește în pat,plângând din nou cu hohote: -Ăsta-i buchetul meu de flori...de ziua noastră... Gigi “cade”și el pe pat,cu cearșaf cu tot.Cu mâinile la ceafă,fixează ochii-n tavan și tace...tace...Silvia plânge cu sughițuri
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
sânul alb și rotund de iubire întru cuvânt. La fereastra triumfului său literar arde turbăciunea mușcatelor înflorite semantic, răni de flacără tratate de mâna Doamnei lui, de mâna Doamnei doctor sărutată de acest mag nebun de frumos și adevăr. Icarul prăbușit din cer și-a luat din nou zborul inimitabil prin cuvântul scris la masa sa din Dealul Copoului, cu rănile visului înaripat vindecate, zidindu-l în cărțile lui descântate împotriva împotmolirii în uitare Ioan Gligor STOPIȚA Redactor-șef al revistei
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
doi căpitani pătrunseră în salon cu fețele întunecate. - Ce s-a întâmplat? - Jale mare, Măria Ta!- zise Preda cu lacrimi în ochi. - S-a întâmplat ceva cu soțul meu? - Domnia sa nu mai este printre noi. - Cum? - rosti principesa și se prăbuși pe un jilț. Două servitoare aduseră apă și leacuri. După câteva minute doamna își mai reveni. - Și fiul meu cel mare? Căpitanul rămase tăcut cu capul aplecat. - Vorbiți odată! - se răsti ridicându-se disperată în picioare. Ochii celor doi căpitani
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]