7,433 matches
-
în măsura posibilului, partidocrația și deficitul ideologic? Ce instrumente conceptuale și modalități analitice ar putea ajuta tranziției atitudinale? Și mai ales o ultimă întrebare, cea mai importantă, cuprinzându-le pe toate: cum am putea depăși astăzi, în modernitatea târzie, maniera preponderent descriptiv-constatativ-repetitivă de a vorbi despre politică, partide și ideologii, în favoarea unei gândiri-acțiuni eco-sistemice,comprehensive și terapeutice? Este știut că, în cunoașterea socio-umană din perioada modernității târzii și-au făcut loc tot mai mult exegezele hermeneutice, demersurile relativist-contextualiste, epistemologia sistemistă a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grila ideologicului "bine temperat", dinamica partidelor și ideologiilor. În contextul României partidocrației și deficitului ideologic, zona reformist-moderată a funcționat în deceniul 1990-2000 sub parametrii necesari tranziției. În schimb, zonele radicală și extremistă și-au făcut simțită prezența sporadic și violent. Preponderent sub impactul factorului extern, zona reformist-moderată a fost mai activă în deceniul următor (Radu 2003). Cum am putea diferenția, efectiv, aceste zone politico-ideologice? În universul tensionat al politicii, paradigma părților și a întregului, ca și ideologicul "bine temperat", pot fi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din 1990 până azi. De asemenea, activitatea grupurilor parlamentare, extrem de importantă așa după cum reiese din Regulamentul Camerei Deputaților și, respectiv, cel al Senatului, ne-a preocupat pentru a înțelege dacă există diferențe între grupurile parlamentare în ceea ce privește activitatea parlamentară. Cu accente preponderent descriptive, axându-ne pe indicatori cantitativi (numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, declarații politice, luări de cuvânt, moțiuni), prezentul capitol s-a centrat pe "radiografierea" structurii parlamentare, tratând în mod distinct grupurile parlamentare constituite la nivelul Camerei Deputaților și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și PNG-CD în perspectivă comparată PRM PNG lider marcant C.V. Tudor George Becali biografie (domeniu predilect) cultura afaceri afiliere religioasa ortodox ortodox discurs nationalist da da accente xenofobe prezente prezente antisemitism prezent prezent homofobie prezenta prezenta tipul electoratului caracteristici socio-demografice preponderent masculin, educatie medie preponderent masculin, educatie medie orientare conservator progresist orientare economica socialism liberalism rezultate electorale alegeri prezidentiale 1990 nu s-a prezentat nu exista alegeri prezidentiale 1992 nu s-a prezentat nu exista alegeri prezidentiale 1996 4,72% (primul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comparată PRM PNG lider marcant C.V. Tudor George Becali biografie (domeniu predilect) cultura afaceri afiliere religioasa ortodox ortodox discurs nationalist da da accente xenofobe prezente prezente antisemitism prezent prezent homofobie prezenta prezenta tipul electoratului caracteristici socio-demografice preponderent masculin, educatie medie preponderent masculin, educatie medie orientare conservator progresist orientare economica socialism liberalism rezultate electorale alegeri prezidentiale 1990 nu s-a prezentat nu exista alegeri prezidentiale 1992 nu s-a prezentat nu exista alegeri prezidentiale 1996 4,72% (primul tur) nu exista alegeri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de marfă) și cele maritime (prea lente pentru circulația persoanelor) suplinesc, în parte, acest neajuns. Ca un element component și o premisă a desfășurării proceselor politico-geografice, un prim specific al expansiunii arabe a constat în desfășurarea ei asupra unui teritoriu preponderent tropicalși subtropical-deșertic, oprindu-se la limita cu pădurea subecuatorială și ecuatorială, acolo unde raidurile călăreților deșertului au trebuit să se oprească, în fața unui mediu biologic ostil. Expansiunea bazată pe cal și pe cămilă a dus la instaurarea rapidă a dominației
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
de integrarea în structurile organizaționale euro-mediteraneene și de predominarea schimburilor și investițiilor de capital cu spațiul U.E., comparativ cu monarhiile peninsulei arabe, integrate prioritar în cadrul structurilor regionale din Golful Persic (Consiliul de Cooperare al Golfului ș.a.) și cu relații economice preponderente cu spațiul Asiei orientale. Această realitate atestă obiectivitatea unui alt principiu pe care ne bazăm demersul de regionare politicogeografică și anume principiul omogenității, în virtutea căruia unitățile-unicat pe care ne propunem să le stabilim trebuie să aibă valorile și caracteristicile parametrilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
intereselor strategico-economice și strategico-militare ale puterilor exterioare în spațiul arabofon este o categorie ce include investițiile străine de capital, importurile de armament și prezența militară străină, ce permite bonitarea domeniului arabofon în șase areale distincte: spații orientate economic și militar preponderent spre U.E. (Maroc, Malta, Ciad, Djibouti, Comore), spații orientate economic și militar preponderent spre S.U.A (Irak, Kuwait), spații orientate economic spre U.E., dar militar spre S.U.A. (Egipt, Tunisia, Iordania, Oman, Yemen, Israel), spații orientate economic spre U.E., dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
ce include investițiile străine de capital, importurile de armament și prezența militară străină, ce permite bonitarea domeniului arabofon în șase areale distincte: spații orientate economic și militar preponderent spre U.E. (Maroc, Malta, Ciad, Djibouti, Comore), spații orientate economic și militar preponderent spre S.U.A (Irak, Kuwait), spații orientate economic spre U.E., dar militar spre S.U.A. (Egipt, Tunisia, Iordania, Oman, Yemen, Israel), spații orientate economic spre U.E., dar militar spre C.S.I./Federația Rusă (Algeria, Libia, Siria, Liban), spații orientate economic spre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
abandonul școlar, de situația românilor care trăiesc în Serbia sau în alte țări vecine. Și cazul "Roșia Montană" a fost prezentat prin intermediul acestor întrebări adresate Comisiei. În ceea ce privește întrebările care vizează tematici europene, acestea sunt puțin numeroase în rândul deputaților bulgari, preponderente în rândul deputaților români. Primii, independent de comisiile parlamentare din care făceau parte, au chestionat Comisia cu privire la politica consumatorilor, concurență, socială și energetică. Românii s-au arătat preocupați de chestiunile energetice, dar și de respectul drepturilor fundamentale în Uniune, de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
pregnante a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
pregnante a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
2009 în E.A.U. a primei baze militare franceze din lumea arabă în perioada postbelică. Interpolarea spațială a categoriilor de relații menționate mai sus a permis identificarea unităților spațiale funcție de orientarea economico-strategică și militar-strategică predominată:spații orientate economic și militar preponderent spre U.E. (Maroc, Malta, Ciad, Djibouti, Comore); spații din sfera exclusivă de interese economice și militare ale S.U.A. (Irak, Kuwait); spații orientate economic către U.E., dar militar spre S.U.A. (Egipt, Tunisia, Iordania, Israel, Oman, Yemen); spații orientate economic spre U.E.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
realități rurale sau de mici târguri în orașe sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că autorul refuză metodologic abordarea mecanică a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de comunitate a orășenilor, cu anumite drepturi și obligații: istoria orașului coincide, astfel, cu cea a locuitorilor săi, iar autorul este preocupat să discute această realitate, cu trimitere la demografie, dar și la etnic, economic și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
viața urbană din Bacău, în principal, dar și în alte orașe din Moldova. Nu în ultimul rând, trebuie relevat faptul că autorul este conștient că trecerea spre orașul modern a presupus coexistența pentru o lungă perioadă cu vechile structuri arhaice, preponderent agrare și rurale ca mentalitate. Orașele din Moldova își păstrează caracterul agrar-rural un lung timp al modernității românești. Fiecare capitol al lucrării are meritele sale punctuale. Primul capitol, Bacăul și specificul orașului moldovenesc. Geneza, fizionomia urbană, structura etnică și evoluția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ci, mai curând, indicii asupra existenței unei localități rurale ceva mai răsărite. De altfel, informațiile documentare (secolele XV XVI) și datele rezultate în urma amplelor cercetări arheologice efectuate în a doua jumătate a secolului al XX-lea au conturat un profil preponderent agricol al economiei locale, la care putem adăuga o componentă comercială relativ importantă și o foarte slabă reprezentare a activităților meșteșugărești (cu excepția producției ceramice). Acest specific profund neurban al Bacăului medieval nu a fost un caz izolat în rândul localităților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doar 46%. Fenomenul este indisolubil legat de implementarea în țara noastră a relațiilor economice de tip capitalist, de creșterea randamentului producției industriale prin importul de tehnologie modernă, în special, în zonele urbane. Astfel, lipsa de randament a modelului economiei tradiționale, preponderent agrară, a dislocat din zona satelor un segment important de populație, „convertit” de mediul urban în pătura socială a muncitorilor necalificați. Efectele sociale provocate de revoluția industrial), înregistrate - sub denumirea de exod rural - în zona occidentală a Europei încă de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
declarați străini - dintre aceștia, 19,26% (215.682) nu erau supuși nici unei puteri străine. La nivelul întregii țări, Moldova avea cel mai scăzut procent de orășeni cu cetățenie română: numai 54,55%. În această regiune majoritatea orașelor mari erau locuite preponderent de „străini” - în cea mai mare parte, locuitori evrei nesupuși nici unei protecțiuni străine. Datele statistice oficiale prezentate în tabelul de mai jos sunt edificatoare, în acest sens: După cum putem observa, în anul 1899, doar cinci orașe, din cele 12 reședințe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mare parte, locuitori evrei nesupuși nici unei protecțiuni străine. Datele statistice oficiale prezentate în tabelul de mai jos sunt edificatoare, în acest sens: După cum putem observa, în anul 1899, doar cinci orașe, din cele 12 reședințe de județ prezentate, erau locuite preponderent de cetățeni români (Focșani, Galați, Tecuci, Roman, Vaslui). După acest criteriu, Bacăul avea următoarea configurație demografică: 48,64% cetățeni străini (nesupuși), 47,28% cetățeni români și 4,08% cetățeni străini, supuși unui alt stat. Cauzele care au generat aceste realități
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dezolantă - aceea a unui oraș lipsit de industrie. Într-adevăr, cel mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încălțăminte (1930) din cadrul Întreprinderilor „Filderman” ș.a. Marea majoritate a acestor întreprinderi au fost utilate, modernizate și extinse în intervalul 1918-1923. A fost și cazul întreprinderii metalurgice „A. Davidovici”, care a jucat până în deceniul al patrulea al secolului XX un rol preponderent în Moldova și în nordul României. Capitalul total, mobil și imobil, al acestei societăți era în anul 1929 de 21 milioane lei. Această importantă unitate industrială, cunoscută în perioada interbelică atât la nivelul Moldovei, cât și la nivelul Transilvaniei și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
național, au deschis, adeseori, calea spre arbitrar și abuzuri. Istoricul băcăuan Radu Rosetti considera că prin acest sistem „95% din națiunea română erau puse în afară de orice lege”. În anii premergători izbucnirii răscoalei din anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare -, peste 215.000 hectare se aflau în stăpânirea marilor moșieri sau în proprietatea statului. Este aproape inutil să amintim faptul că jumătatea „moșierească” de județ se afla în mâinile a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
implicită. În aceste condiții, putem afirma că tipul tradițional al familiei băcăuane s-a conturat în jurul unui pater familias mai mult sau mai puțin dominant. Acest specific a fost bine conservat, în special în orașele cu o morfologie socio profesională preponderent muncitorească, dezvoltată pe baza surplusului demografic din mediul rural. Până la intrarea în vigoare a Codului Civil elaborat de specialiștii desemnați de Al. I. Cuza, raportarea bărbaților la femei a continuat să fie dictată de prevederile Pravilelor lui V. Lupu și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
polari, hiene, lei de Berberia, urși Siberieni, gulerați, Americani și bruni, câini, tigri Bengali din India, leoparzi, maimuțe”ș.a. Participarea la întreceri sportive și alte competiții Spre deosebire de comunitățile rurale, fidele regulilor simple ale unei vieți tihnite și integratoare, cu activități, preponderent, de natură rutinală, mediul urban a favorizat și stimulat spiritul competitiv la nivelul întregii ierarhii sociale. Aici, într-un spațiu ce condamnă pe omul obișnuit la anonimat, dorința de evidențiere, visul de a fi „învingător”, a fost, aproape, o obligație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în special în camerele de hotel, cafenele sau în preajma teatrelor de varietăți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform datelor din registrele de evidență ale medicului de oraș, în Bacău funcționau trei case de toleranță. Numărul prostituatelor era fluctuant, păstrând preponderent tendințe de creștere. Astfel, dacă în ianuarie 1899, cea mei veche meserie din lume era practicată de 15 femei (11 în bordeluri și 4 „singuratice”ă, în luna iulie a aceluiași an numărul lor a crescut la 20 (19 în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]