6,695 matches
-
comportament așa cum ne imaginăm că ar face-o un spectator onest și imparțial. Dacă, punându-ne În locul acestuia și reușind să pătrundem În toate pasiunile și motivele care au determinat acest comportament, Îl acceptăm, asta Înseamnă că suntem În asentimentul presupusului judecător nepărtinitor. Dacă, dimpotrivă, Îl dezaprobăm, atunci Îl condamnăm”. E nevoie să ne detașăm până În punctul de a ne diviza În două persoane atunci când ne judecăm propriile fapte: „Primul e spectatorul, cu ale cărui sentimente Încerc să rezonez când Îmi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
asta din onestitate sau din simplu interes, asemenea Îndrăgostiților care cereau „dovezi” de dragoste persoanei iubite. Noi, ceilalți, putem doar să spunem că stadiul de verificare a acestui adevăr este personal și că, din exterior, Îl putem considera un adevăr presupus, atâta timp cât nu va intra În conflict cu un adevăr și mai puternic. Uneori, În cazul halucinațiilor, se poate demonstra că o asemenea certitudine este falsă, că nu există nici voci, nici persoane, nici gângănii care mișună pe cearșaf, Însă, În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a alege una din cele șapte, un potențial client ar putea citi volume întregi cu privire la Baby Bell, de la câștiguri pe acțiune la zeci de ani de comunicate de presă și știri. Cu toate aceste informații la dispoziție și cu dorința presupusă de a investi în cea mai promițătoare companie Baby Bell, ce fac investitorii? Aleg compania Baby Bell din regiune. Investitorii nu au nici o informație din interior. Cei din Denver care investesc la compania locală Baby Bell, numită Qwest, nu știu
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, Marketing, Editura Marketer, Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992, p. 338. footnote> analizează și alte tipuri de prețuri. Față de un cuantum dat al propriilor costuri ori față de un presupus preț al pieței, diferitele firme practică fie prețuri înalte, fie prețuri joase. Practicarea unor prețuri înalte poate avea motivații diferite, de unde și denumirile atribuite acestor prețuri. Cu o frecvență mai mare se întâlnesc următoarele: -fructificarea avantajului de piață oferit de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sunt cel mai fertile. Vocea bărbaților... Într-unul dintre aceste studii, cercetătorii au pus un grup de femei să asculte înregistrarea unor voci bărbătești. Psihologii au folosit două criterii vocale legate de testosteron (timbrul vocii și „guturalitatea”, altfel spus lungimea presupusă a canalului vocal) pentru a vedea dacă femeile preferă vocile masculinizate sau vocile feminizate. A rezultat din acest studiu că femeile manifestă efectiv preferințe generale pentru bărbații cu vocea masculină, dar că aceste preferințe sunt mai accentuate către sfârșitul ciclului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fizică, termenul „relativitate” trimite la două teorii distincte, dar legate Între ele: teoria relativității restrânse și cea a relativității generalizate. Ele au În comun faptul că sunt teorii ale spațiului-timp sau structuri cinematice care guvernează comportamentul tuturor particulelor sau câmpurilor presupuse a exista În spațiul-timp. Cele mai cunoscute două legi din teoria relativității sunt echivalența masei și energiei, exprimată de faimoasa ecuație de echivalență E=m.c 2 (E este energia, m este masa, iar c este viteza luminii În vid
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale comportamentului deviant patologic și ale consecințelor criminologice ale schizofreniei chiar la debutul său... 2.1. Considerații generale privind bolnavii psihici "periculoși". Zilnic, aproape, mass media relatează despre cutare sau cutare faptă gravă comisă de un bolnav psihic cunoscut sau presupus ca atare, iar omul de pe stradă este convins că "nebunii" sunt mai totdeauna periculoși, sau susceptibili de a deveni ca atare. Cu toate că există câteodată ceva adevărat în aceste idei larg împătășite, mitul bolnavului psihic potențial ucigaș este cel mai adesea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
persoane. Stabilirea discernământului sau a capacității psihice față de fata comisă, cu raportare la diagnosticul psihiatric, este problema medicală de competență a expertizei în psihopatologia delicto-judiciară. Aceasta presupune inițial, definirea complexă a personalității individului expertizat, atât în relație cu tulburarea psihiatrică presupusă sau decelată, cât și din punct de vedere psihologic și social, în vederea deducției asupra unui potențial de decompensare sau antisocial (Dragomirescu et al, 1990). Apoi, este necesară relaționarea trăsăturilor acestei personalități cu elementele constitutive ale actului infracțional sau antisocial săvârșit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu cel al formelor extreme atât deficitare cât și productive. 3. aceasta duce la relativizarea informațiilor neurofiziologice și tomodensitometrice, valoarea prognostică a deficitelor psihologice și a "atrofiilor" localizate rămânând a fi demonstrată în continuare. Acești markeri care stigmatizează o formă presupus organică a schizofreniei reiau cu argumentele științifice noțiunea clasic de demenț precoce cu toate conotațiile peiorative ale evoluțiilor azilare anterioare. Perspectiva aceasta, a unei deteriorări interioare și afective inexorabile, va duce la excluderea din câmpul terapeutic comun a acestui tip
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de sindromul Dostoievski și de fatalitatea mărturisirii, de o perversitate continuă a voinței. Paradigma Werther și paradigma Freud Dar nu relativizează mărturisirea ireparabilul presimțit În orice act sinucigaș? Nu risipește notația jurnalieră (seacă, parțială și, de cele mai multe ori, criptică) tensiunea presupusă de actul atât de radical? În deznădejdea Înecată În bântuirea cinematografelor de cartier, a lui Cesare Pavese, În reveriile Îndoliate ale Sylviei Plath se află regăsirea acelui locus amœnus salvator, dar și enigmatic-Înfricoșător. Nădejdea pe care și-o pune sinucigașul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
complicate strategii al cărei scop esențial este depășirea fazei de simplu portret. Într-un anumit sens, În jurnalul intim diferența dintre portret și autoportret e diferența care, Îndeobște, poartă un nume inefabil: saltul calitativ. Pe când portretul rămâne În limitele unei presupuse obiectivități și răceli, autoportretul este Întotdeauna „fierbinte”: el adaugă liniilor și contururilor, luminilor și umbrelor un excedent de tensiune psihică. Insert involuntar și, adeseori, insesizabil, autoportretul creează o asimetrie plină de vigoare În jurul căreia se ordonează jurnalul intim Însuși. Autoportretul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și viselor autorului. Dată fiind natura lor concurențială, autoportretul și narațiunea confesivă intră foarte repede Într-un conflict ireductibil. Tipologic vorbind, jurnalul intim este un gen confesiv al cărui traseu poate fi descris ca linear, discontinuu și acut subiectiv. În ciuda presupusei lipse de obiectivitate, autoportretul se dovedește, la lectură (singura modalitate prin care poate fi descifrat) o construcție fundamental obiectivă. Aduse la lumină, trăsăturile de subiectivitate se metamorfozează instantaneu: din documente ale apărării, ele devin documente ale acuzării. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
originale, Înlocuindu-l cu o sinceritate de gradul al doilea. Neverificabile, pentru că provin dintr-o zonă În care actul confesiv a fost abolit (nimic mai nedemonstrabil, mai lipsit, În absolut, de logică decât jocul ideii), reflecțiile teoretice alterează, relativizează naivitatea presupusă a jurnalului. Intrate Într-o concurență neloială, obligate să se plieze unei materii care, În general, nu are nimic de-a face nici cu intimitatea și nici cu confesivul, jurnalele se cantonează Într-o titulatură determinată de elementul temporal. Temporalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un fragment despre "Pregătirile pentru apărarea țării". Sensul atribuit retrospectiv întregii sale domnii era unul singur: "mai mult ca orice, Ștefan-Vodă a dorit ca Moldova să fie țară liberă (s.n. C.M.)". Dincolo de dramatismul conflictului armat, autorul invita la cunoașterea unei presupuse tragedii personale a omului de stat, căci "Ștefan-Vodă nu voia războaie. Dimpotrivă, era foarte iubitor de pace, de înțelegere între oameni și popoare. De aceea a căutat să trăiască în bună prietenie cu vecinii (s.n. C.M.)"34. Consonanța cu limbajul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
impus celebrarea cu fast a victoriei de la Podul Înalt, inclusiv printr-un grandios film istoric 167. Este interesant de remarcat că nu biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din orașul Vaslui ctitoria certă a domnitorului domină harta locală a "locurilor memoriei", ci presupusa locație a bătăliei de la Podul Înalt (unde se află un monument ecvestru) și legendara "Movilă a lui Burcel", din apropiere. Aici s-a construit o mănăstire (închinată lui Ștefan cel Mare și Sfânt), s-a ridicat un bust voievodului și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea națională, una dintre ideile-forță ale manualului, era extrasă în final din presupusa ei istoricitate, devenind o axiomă atemporală: "este veșnică, după cum veșnic este și poporul român"372. După astfel de rânduri, cu greu s-ar mai fi putut inova ceva în encomiastica de gen. Într-adevăr, manualul din 1985, ca și cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
altfel, cu invocarea rituală a unirii din 1859 (Ibidem, pp. 95-97). 50 Termenul reîntregire a cunoscut o anume popularitate, mai ales în formulări spontane, nu foarte atente la adevărul istoric, dar trimițând la o cultură istorică și o memorie identitară presupus consensuale. În general, mărturia este mai predispusă spre astfel de exagerări decât analiza istorică. Vezi, de exemplu, afirmația: "autorul însemnărilor [loc. col Grigore Niculescu] publicate mai jos a luat parte la războiul de reîntregire a României (1916-1919), căzând rănit (s.n.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
împreună cu copilul său nou născut în fața celui pe care cuvintele sau explicațiile nu îl mai pot apăra de gloanțele sîrbilor. Tensiunea acumulată atinge un climax prin acest gest, iar secvența următoare poate redemara ca relație verbală argumentativă (întreaga istorie a presupusei trădări a americanului, care fusese de fapt salvarea vieții nenăscute încă și a femeii). * Gestul complementar poate fi o simplă sinonimie gestuală ("E nebun de-a dreptul" dublat de figurarea dereglării mecanismelor cerebrale) sau o nuanțare a atitudinii în raport cu faptele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
capitalul uman, simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra stadiul preprofesionist al jurnaliștilor și managerilor), * viziune maniheistă despre lume (utopie pozitivă pentru societatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poate transcende timpul și locul lui. Este o creatură modelată de alchimie, magie neagră și vrăjitorie, ca și de un repertoriu lung de sexualitate aparent deviantă, care înfloriseră în Europa renascentistă târzie într-o lume în care ereticul legendar și presupusul sodomit din secolul al XVI-lea, Michael Servetus, ca și alții, a fost condamnat la moarte în contumacie de către Inchiziția spaniolă și apoi ars pe rug în 1553. (În această perioadă acuzația de erezie era deseori întărită de acuzația de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în privința anumitor autori, ba chiar a textelor în cauză sunt tot atâtea elemente de contextualizare transistorică, dat fiind că ne referim la acele opere culte care s-au pierdut (sau a căror existență este, în cel mai bun caz, doar presupusă), deci nu avem în vedere situația cu totul excepțională a creațiilor de invenție și circulație populară, a parodiilor anonime. Merită o discuție suplimentară în debutul capitolului de față, cu atât mai mult cu cât perioada Antichității echivalează cu unul dintre
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la romanul pe care deja l-am adus în discuție, Cartea lui Daniel. Un exemplu: romanul lui E.L. Doctorow pornește de la un fapt istoric real (cazul soților Rosenberg, aici "deghizați" în Isaacsoni, condamnați și executați în anii '50 pentru o presupusă vindere de secrete nucleare către Uniunea Sovietică), căruia îi oferă însă trei finaluri virtuale 350. Însă el este cu naturalețe distorsionat și ficționalizat de protagonist, care merge până acolo încât îi oferă trei tipuri de încheieri într-un fel de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de cronică violentă la care au participat românii să nu fi fost reflectat cu asiduitate pe toate canalele de informare în masă făcându-se referire cu obstinație la matricea etnico-naționalitară. În plus ca un laitmotiv a fost adusă în discuție presupusa înclinare spre delincvență a acestei comunități 39. Paginile ziarelor a programelor de știri au fost pline cu nume de români, de multe ori realizându-se o confuzie voită între români și rromi. Ajungerea la paroxism cu o astfel de campanie
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sunt acuzați concetățeni de-ai lor că au încălcat legea, 63 % consideră că aceste mijloace de informare în masă prezintă în mod părtinitor evenimentele, iar 72 % consideră că imaginea lor s-a înrăutățit ca urmare a mediatizării excesive a acestor presupuse fapte"100. În baza acestor considerații, Guvernul român a lansat în anul 2008 o lăudabilă campanie de informare și de sensibilizare a opiniei publice italiene față de români "România, încântat să te cunosc". Campania s-a axat pe prezentarea unor reclame
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care însă nu și-au găsit ecoul în presa italiană. Cuvinte de tipul "monstru" sau "fiară" cu care ne-au obișnuit presa italiană în cazuri în care sunt implicați români sunt uitate acum. Aceste apelative foarte tari sunt înlocuite cu "presupus" ceea ce implică condiționalul. Desigur, această atitudine "politically correct" este de lăudat, întrebarea care se pune este de ce în cazul românilor nu se folosește niciodată? Dar în deșertul principiilor deontologice rătăcite, mai există și o mică oază de corectitudine. Jurnalistul italian
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]