6,389 matches
-
au solicitat suprimarea cenzurii Într-o ședință publică, dar aceasta nu a fost nimic altceva decît Însușirea aceluiași limbaj folosit de șeful statului care prin condamnarea intervenției sovietice a deviat de la politica externă sovietică. După acest moment, amenințarea sovietică este pretextul pentru Înăsprirea cenzurii, Întrucît orice cuvînt nelalocul lui i-ar putea deranja pe sovietici, care ar putea interveni cu armata. Prin urmare, tinerii protestatari Își pierd vehemența, devenind „o nouă gardă a compromisului”, și „din această tulburare a apelor reapar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
25 mai, Într-un pasaj de asemenea cenzurat, o constatare antologică: „Reformele economice, politice și sociale au creat În Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, În fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul Înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orînduirii burgheze. Singura forță care ar fi În măsură să Întoarcă Ungaria de pe acest drum este armata” (p. 79). Toate aceste formațiuni, mai ales cele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din diferite capitale; relațiile Între partid și stat (Ministerul de Externe). Am completa cu necesitatea unui studiu mai detaliat asupra poziției României față de CAER, prin intermediul căruia sovieticii au intenționat să pună În practică integrarea economică a statelor socialiste folosind ca pretext modelul comunităților europene occidentale. Aceste idei, combătute cu vehemență de oficialii români, au fost exprimate și În planul Valev (1964). Cartea ne invită la o călătorie Într-un teritoriu neexplorat, prin analizarea unor surse documentare care tocmai Împliniseră cei 30
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
negocierile Aliaților cu Stalin Înainte și după sfîrșitul războiului. Concluzia sugerează, deși fără accente polemice, responsabilitatea Marii Britanii, mai Întîi pentru instalarea influenței sovietice În România În 1944, apoi, prin alte concesii, un an mai tîrziu, pentru menținerea ocupației militare sub pretextul asigurării comunicațiilor cu Austria. Documentele Înseși Îngăduie nuanțarea acestei teze, dar nu contestarea ei. Oricum, principalul cîștig dobîndit este deplasarea momentului În care s-a negociat România În schimbul Greciei (și al Poloniei) de la Ialta, cum se mai afirmă Încă adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
științei românești”, ori adresîndu-se grănicerilor la Giurgiu cu un patos care ne amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină finală, care-și caută pretextul Într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri În note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn Îmbucurător
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în 1929, la ,,Ramuri” și ,,Viața românească”. Primul compartiment al operei lui M. este reprezentat de piesele de teatru: dramele Tudor Ardeleanu (1926), O legendă (1927), făcând parte din ciclul Latinii la Dunăre, comediile Domnul Decan (1939), Egoistul (1939), un ,,pretext dramatic pentru meditațiune” intitulat Piele de cerb (1937) și tragedia Oglinda fermecată sau Divina recreațiune (1944). Cea mai importantă piesă este Tudor Ardeleanu, singura, de altfel, care se pare că a fost pusă în scenă. Personajul principal este un idealist
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
ori descriu riguros coșmarul nașterii Leviatanului sau al pedepsirii unei cetăți. În Istorii pe care n-am să le scriu (1998), circumstanțele (spațiale, temporale, cauzale etc.) continuă să fie minime. Ficțiunile manifestă de regulă paralizia logică întâlnită în vise. Unele pretexte sunt memorabile (un bătrân își prelungește viața respirând vicios aerul din baloanele care îi umplu camera, hrănindu-se, așadar, cu răsuflarea celor care le umflaseră). Autoportret cu himere (2001) e alcătuit din fotograme care stilizează liric o mișcare narativă vagă
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
bilanțul tuturor lipsurilor: o sinteză a unei erori inițiale: a exista.” Obsesia cu privire la continuitatea strămoșilor prin urmașii lor, cărora le transmit eșecuri și frustrări, pe când cei ce vin sunt destinați să le împlinească, planează asupra lui Darie. Câteva întâmplări devin pretext pentru apariția motivului dublului, a conflictului dintre aparență și realitate și a unei întrebări fără răspuns: care dintre cei doi este adevăratul Manuel Darie? Teribila încleștare finală pentru supremația uneia dintre cele două voințe lasă cale liberă spre o posibilă
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
cu oameni și clovni, APF, 1997, 10; Marta Petreu, Să mergem la bibliotecă, APF, 1997, 19; Gheorghe Grigurcu, Norman Manea între clovni, RL, 1997, 44; Z. Ornea, Eseurile lui Norman Manea, RL, 1997, 50; Dorin Tudoran, Gimnastica de întreținere sub pretextul Sebastian, RL, 1998, 11; Nicolae Manolescu, Ce înseamnă să fii rasist, RL, 1998, 19; Ion Simuț, Norman Manea - un scriitor evreu, român și american, deopotrivă, F, 1999, 2; Dicț. esențial, 482-484; Ștefan Borbély, „...vin din pustiu, vin de nicăieri”, APF
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
vie / [...] Ca o păpădie de sorți / Care se scutură / În morți” (Cântec). Cu versurile din Crini pentru domnișoara mireasă (1973) motivele sunt recontextualizate într-un univers de inspirație folclorică. Scenariile morții și ale înmormântării, mioritica moarte-ca-nuntă a celui nenuntit devin pretexte pentru ritualuri ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism ciudat, crud: „Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți / Sunt morți și în pământ am
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
și revarsă ediții de dureri prostituate întru hrănirea publicului”. Chiar dacă acestea sunt înscrise într-o ficțiune, ca opinii ale unui schelet (figurând într-un tablou straniu, cumpărat de la un anticar parizian), îndărătul lor se profilează, lângă paharul cu otravă, poetul. Pretextul e în fond wildean, detectabil în Portretul lui Dorian Gray. Vizualizarea, plastica imaginii relevă în alte pagini nostalgii de vechi „zugrav” - cu trimiteri la Rembrandt și El Greco. Într-o fântână părăsită foiesc salamandre: niște „balauri mici, cu ochi de drac
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
bântuite de duhuri diavolești și de puteri pângăritoare ale sacrului, iar fantezia liberă, tentată de bizantin, se nutrește din eresuri. Acolo unde altădată „clopote sunau, răsunau” de „clocotea și vuia cuprinsul”, acolo unde veneau „ologi în cârje, târgoveți în butci” - pretext de frescă feudală - „starețul roșu” bea vin din potirul făcător de miracole, sacrilegiu urmat de scufundarea mănăstirii în Ostrov. După o lungă etapă de contemplare în peisaj, odată cu Cântece de dragoste și moarte, titlul amintind de Cânt despre dragostea și
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
-lea, orice cartografiere cadastrală la nivel național era, prin definiție, o metodă de centralizare, iar clericii și nobilii locali Își vedeau amenințate atât atribuțiile fiscale, cât și privilegiile, În vreme ce oamenii de rând trebuie să o fi văzut ca pe un pretext pentru a crea un nou impozit local. Jean-Baptiste Colbert, marele „artizan al centralizării” din perioada absolutistă, a propus efectuarea unei cartografieri cadastrale naționale În Franța, Însă, În 1679, aceasta a fost respinsă de opoziția formată din aristocrație și cler. După
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a complexității acțiunilor ce trebuie Întreprinse, doar ca rezultat al maturității politice și al independenței de spirit, doar ca urmare a capacității de judecată critică din partea maselor, capacitate care a fost sistematic reprimată vreme de decenii de către social-democrație, sub diverse pretexte (Luxemburg, „The Russian Revolution”, pp. 369-370; sublinierea Îmi aparține). Luxemburg, „Mass-Strike, Party, and Trade Unions”, p. 236. Ibid., p. 237. Ibid., p. 241. Ibid., p. 241-242. Luxemburg, „Organizational Questions”, p. 306. Luxemburg, „The Russian Revolution”, p. 389. Punând mereu accentul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Eseu despre lumea lui Caragiale (1988), reluată în 1994 cu recuperarea titlului eliminat de cenzură la prima ediție: Marea trăncăneală. Este vorba în primul rând de un studiu asupra mentalităților și moravurilor autohtone, pornind de la descrierea lumii lui Caragiale, drept pretext. După 1989, fără să renunțe la cronica literară, I. s-a orientat tot mai ferm spre analiza politică propriu-zisă. Mircea Iorgulescu impresionează mai ales ca diagnostician. Analizele sale sunt exacte, având capacitatea de a specifica cu precizie trăsăturile individualizante ale
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
își pun amprenta asupra romanticului de cultură germană. Din stampe vechi respiră discret o melancolie cu substrat romantico-simbolist. Bănci solitare și flori ofilite (În parc), ziduri cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune, dacă nu de strălucire metaforică, de o vădită sinceritate. Fraza simplă, aproape banală, păstrează în timbru frăgezimea emoției; liedul sentimental-ironic al lui Heine continuă monocord, în sens patetic. Adresate Corinei (fiica
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Simion, E. Lovinescu. Scepticul mântuit, București, 1971, 36-38, 132-140, 235-237, 262-265, 288-291, 446-447, 547-548, 567-568, 628-635, 699-700; Crohmălniceanu, Literatura, I, 452-456; Piru, Varia, I, 259-270, II, 234-241; Zaciu, Colaje, 137-160; Bratu, Ipoteze, 169-173; Raicu, Structuri, 26-35; Ungheanu, Pădurea, 89-111; Tudor, Pretexte, 66-78; Balotă, Ion, 118-152; Oarcăsu, Destine, 57-62; Amintiri despre Ibrăileanu, I-II, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, pref. Demostene Botez, Iași, 1974-1976; Ungheanu, Arhipelag, 263-286; Oprea, Incidențe, 149-152; Tașcu, Incidențe, 146-163; Cioculescu, Prozatori, 317-335; Ciobanu, Însemne, I, 258-261; Cristea, Arcadia, 122-126; Drăgan
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
f)r) o manipulare în comun a tuturor variabilelor relevante”. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin intermediul ,,completei dezarm)ri a firmelor în relațiile lor reciproce”. Ins) firmele nu pot fi dezarmate în mod concret nici m)car sub pretextul m)ririi profiturilor lor. Acest enunț mai degrab) amendeaz), decat contrazice asumpția c) firmele tind c)tre profituri maxime. Pentru a maximiza profiturile pe termen lung, ca de altfel și pe termen scurt, firmele trebuie mai întâi s) supraviețuiasc). Primirea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
interpretate detectivistic în funcție de enciclopedia unor cunoștințe inventate. Sunt introduse și pastișate diverse subcoduri literare, fiind frunzărite registrele convenționale de genul aforismelor, panseurilor, schimbului epistolar. Personajul autorului este introdus prin jurnalul pe care îl ține și care nu e decât un pretext narativ pentru crearea unui spațiu în care să se întâlnească episodic „realitatea” autorului din carte cu „realitatea” pe care diaristul o scrie și față de care, de la un punct încolo, își pierde interesul: „Astăzi mi-au telefonat de la Biblioteca Academiei și
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
cu o sosie pe secretarul Organizației Națiunilor Unite etc. După 1970 scriitorul nu a abandonat definitiv poezia, iar un nou volum de sonete, Desaga jucătorului de scrabble (2002), propune o lirică meditativă originală, construită în bună parte pornind de la un „pretext” ludico-lexical: experiența jucătorului de scrabble, ceea ce înseamnă joc, reflecție asupra cuvintelor etc. În tonalitate familiară, fără încruntări și fără afectare, aparent intimist și grațios artizanal, versul lui I. are de fapt o miză gravă. SCRIERI: Cuvânt despre tinerețe, București, 1953
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
în limitele unor „glume și persiflări“, iar represiunea din vremea lui Gheorghe Duca nu a avut decât un caracter conjunctural. Hasdeu nu a insistat însă asupra cauzelor care i-ar fi îndemnat pe armeni să se alăture răsculaților 11. Oricum, pretextul religios al represiunii îndreptate împotriva lor după revenirea lui Gheorghe Duca pe tronul Moldovei nu a mai putut fi invocat, în lipsa susținerii acestuia pe baza informațiilor vremii. Dimitrie Cantemir scria în legătură cu armenii din Moldova că „au și ei lăcașuri sfinte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vreme 18. De aceea, întâlnirile pe ascuns sunt o necesitate: Grigore Ghica îl vede pe Reis-efendi seara, într-o casă de pe țărmul Bosforului, câteodată iese în oraș travestit și se bănuiește că și partidele sale de pescuit ar fi un pretext pentru asemenea întrevederi clandestine; Manole spătarul „vizitează des și în taină pe Grigore-Vodă“; o întâlnire cu clucerul Andronache are loc la cârciuma din Mărgineni, noaptea, iar alta în zorii zilei, „într-o grădină de zarzavat, la DolmaBahce“. Zvonurile ocupă un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
României. În ultimul său raport, dedicat problemei armelor și munițiilor destinate Serbiei, din 27 decembrie 1862, scria: „Nu eu sunt acela care va decide dacă autonomia Serbiei și a Principatelor Române permite aceste demonstrații, dar ceea ce știu este că sub pretextul autonomiei prințul Cuza face, în continuare, act de independență politică (s.ns.), că el nu pierde nici o ocazie de a se elibera de îndatoririle sale fie față de Puterile garante, fie față de Poartă. Toleranța ce i s-a arătat de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un tatuaj, dar el n-a vrut. Probabil că voia doar să te impresioneze. — Ei bine, nu sînt deloc impresionată. CÎt despre Janice... Jess Își trece degetele prin părul scurt. Mă sună aproape În fiecare zi, cu tot soiul de pretexte penibile. M-am gîndit ce cadou Îi fac lui Tom de Crăciun? Vreau să vin și eu cu ei Într-un weekend În Franța, la o degustare de vinuri? Îți spun sincer, m-am cam săturat. Așa că mă gîndesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
luptă cu încrâncenare pentru a păstra, prin retrăire și rememorare, amintirea Dânsei, o nouă Euridice, salvată din infernul uitării de veghea neliniștită a artistului. Romanul se încheagă în jurul câtorva nuclee epice semnificative: experiența prizonieratului, căsătoria, boala, constituite în tot atâtea pretexte pentru reluarea obsedantă a marilor întrebări existențiale: „Ori nu suntem decât, fiecare în parte, câte un cerc închis, nici măcar tangent cu vreunul aparținând confreriei de peste timp, și-n consecință durerea mea să fie la fel de absurdă...?” Ispitit în momentele de cumpănă
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]