2,532 matches
-
profesor la Facultatea de Teologie, licențiat în fillozofie, l-a vizitat în numeroase rânduri, urcandu-se chiar pe schele pentru a urmări îndeaproape pictură"- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu În 1963 termină frescă din pridvorul bisericii Sf. Nicolae Copou, unde pentru 2 săptămâni este ajutat la pictură șu de fetele lui, Lenuța și Mioara. În noiembrie începe pictură la bisrcica Sf. spiridon din Galați, ilusteaza în desene în tus cartea cu proza lui Ion Creangă
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
5 morminte, dintre care 2 in situ, din care s-au recuperat ceramică feudală și două monezi austriece - kreutzeri - unul din 1680 și celălalt cu efigia lui Iosif al II-lea (identificare de E. Isăcescu de la Cabinetul Numismatic al Academiei). Pridvorul este ridicat pe fundație de piatră brută și bolovani, legate cu mortar din mult nisip și puțin var, și datează, probabil, cel mai devreme la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În pereții bisericii, la
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
fi joase, ca la biserica nouă, care se inspiră în această privință după bisericile bizantine din Orient. Pronaosul nu poate fi precizat din vechile fotografii. Peste ele se ridicau două turle egale și alăturate, ca la biserica domnească din Târgoviște. Pridvorul monumental se ridică până la nivelul cornișei bisericii. El avea în fațada principale patru arcade înalte de proporții impunătoare, încoronate prin arcuri cu vârf, iar la mijloc era ușa joasă care fusese distrusă mai de mult. Peste ușa de la intrare, la
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
arcade înalte de proporții impunătoare, încoronate prin arcuri cu vârf, iar la mijloc era ușa joasă care fusese distrusă mai de mult. Peste ușa de la intrare, la o înălțime mai mare se află pictat hramul catedralei într-un cerc mare. Pridvorul mai avea și intrări laterale, fațadele în aceste părți erau însă pline, fără arcade. ] ARHITECTURA CATEDRALEI MITROPOLITANE SF. MARE MUCENIC DIMTRIE ÎN PREZENT În anul 1889, s-a hotărât să se reconstruiască această biserică. S-a dărâmat ruina ce mai
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
cruce greacă, cu arcade oarbe caracteristice. Turlele mărețe se înalță desăvârșind perfecțiunea generală a monumentului. Biserica actuală este lungă de 34,65 m, lată de 16m. Lungimea este măsurată din centrul absidei principale a altarului până în partea de răsărit a pridvorului. Temelia este din blocuri de piatră de calcar paralelipipedice, neegale și e înaltă de 2,30 m. Corpul clădirii este de la temelie în sus format din zidărie de cărămidă aparentă alternând cu blocuri de piatră, fiind dispuse astfel: la trei
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
făcute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. În ansamblul lor, ferestrele și arcadele sunt așezate astfel: spre altar cinci arcade oarbe, apoi în mijloc cele trei ferestre de la naos, trei arcade oarbe, cele două ferestre de la pronaos și lângă pridvor o arcadă. Deasupra acestora cam la 1,5 m distanță este un nou șir de arcade mai mici, pe jumătatea celor de jos. Sub streașină se află două rânduri de zimți din cărămidă, cel de jos mai gros, compus din
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
două rânduri de zimți din cărămidă. Acoperișul este în trei etaje. Pe partea centrală a bisericii și pe bolțile de lângă turla cea mare, acoperișul este mai înalt. Pe părțile laterale ale bisericii, este un acoperiș mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
centrală a bisericii și pe bolțile de lângă turla cea mare, acoperișul este mai înalt. Pe părțile laterale ale bisericii, este un acoperiș mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
este mai înalt. Pe părțile laterale ale bisericii, este un acoperiș mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din blocuri paralelipipedice de piatră și straturi de cărămidă aparentă. Lungimea
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din blocuri paralelipipedice de piatră și straturi de cărămidă aparentă. Lungimea pridvorului este de 4,8 m. prin față și prin părțile laterale se pătrunde în pridvor urcând patru trepte. În partea dreaptă a
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din blocuri paralelipipedice de piatră și straturi de cărămidă aparentă. Lungimea pridvorului este de 4,8 m. prin față și prin părțile laterale se pătrunde în pridvor urcând patru trepte. În partea dreaptă a ușii e inscripția din vremea lui Matei Basarab și transcrierea ei în litere latine. În partea stângă este
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din blocuri paralelipipedice de piatră și straturi de cărămidă aparentă. Lungimea pridvorului este de 4,8 m. prin față și prin părțile laterale se pătrunde în pridvor urcând patru trepte. În partea dreaptă a ușii e inscripția din vremea lui Matei Basarab și transcrierea ei în litere latine. În partea stângă este inscripția din 1933. Chenarul din jurul ușii este de piatră sculptată frumos. Sus se termină în
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
în 1933. Pictura este opera pictorilor francezi Menpiot și Bories. Chipurile sfinților nu sunt după ermina ortodoxă, ci sunt rotunjite și frumoase, după moda apuseană. La pictură s-a întrebuințat mult aur. A lucrat la picturile ornamentale din biserică și pridvor și pictorul neamț Gustav Nill, mort în Craiova în 1945. Catapeteasma a fost pictată în 1933 de pictorul gorjean Keber.] În această catedrală au fost înscăunați toți Mitropoliții Olteniei de-a lungul vremii: - Nifon Criveanu (21 decembrie 1939 - 20 aprilie
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
și nepotul său, Grigore Callimachi (1761-1764, 1767-1769). În timpul păstoririi mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786), a fost construită Catedrala Sf. Gheorghe din Iași. Mitropolitul Gavriil Callimachi este atestat în calitate de ctitor al acestei biserici de inscripția de pe piatra sa de mormânt aflată în pridvorul bisericii pe care scrie că ""au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale"", precum și de o inscripție de pe un ceaslov tipărit în 1874 la Mănăstirea Neamț în care se spune că
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
de înlăturare a sistemului fanariot din Principate. În acest sens, în 1769, partida națională, condusă de Gavriil Callimachi, a propus instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri. Gavriil Callimachi a murit la 20 februarie 1786, fiind înmormântat în pridvorul deschis al catedralei mitropolitane ctitorite de el. Piatra sa funerară se află în sud-vestul pridvorului deschis al fostei catedrale mitropolitane. Pe ea este următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: ""Supt aciastă piatră odinește robul lui Dumnezeu, fericitul întru
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
de Gavriil Callimachi, a propus instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri. Gavriil Callimachi a murit la 20 februarie 1786, fiind înmormântat în pridvorul deschis al catedralei mitropolitane ctitorite de el. Piatra sa funerară se află în sud-vestul pridvorului deschis al fostei catedrale mitropolitane. Pe ea este următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: ""Supt aciastă piatră odinește robul lui Dumnezeu, fericitul întru pomenire Gavriil Mitropolitul Moldaviei, frate după trup răposatului Domn Ioan Theodor Callimache, carele de metania
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
și clopotnița sunt ridicate în întregime din lemn de esență tare. Este din lemn de stejar, include altarul cu o absidă poligonală, naosul fără abside și pronaosul - ultimele două fiind despărțite printr-un perete de lemn, iar pe latura sudică pridvorul, ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de sculpturi în lemn, dispuse în mai multe registre. Catapeteasma și mobilierul - sculptate cu motive florale, sunt din aceeași esență
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
stareț Dionisie Bălăcescu. Arhitectura acesteia este una deosebit de simplă, asemănându-se cu alte biserici din județul Vâlcea (Bolnița din Bistrița, Bolnița de la Arhiepiscopia din Vâlcea, Biserica Bălănești). Biserica este văruită în alb, un singur brâu colorat încingându-i silueta robustă. Pridvorul bisericii închinate Sfinților Îngeri din Hurezi este unul unic în arhitectura românească. Privită de sus, biserica este unitară, acoperișul acesteia fiind de formă perfect ovală. La nivelul solului însă, biserica se termină brusc, mai înainte de terminarea acoperișului, astfel încât o parte
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
biserica este unitară, acoperișul acesteia fiind de formă perfect ovală. La nivelul solului însă, biserica se termină brusc, mai înainte de terminarea acoperișului, astfel încât o parte semnificativă a acestuia stă suspendată în aer, sprijinându-se pe câțiva stâlpi de lemn. În bolta pridvorului, imediat sub acoperiș, se află așezat și un clopot mare. Între naos și pronaos se află două coloane groase, care sprijină bolțile superioare. În naos se află numai câteva ferestre micuțe, astfel încât lumina ce pătrunde în interior luminează timid chipurile
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
aproximativ 14 cm, prin cuie de lemn. Cele patru rânduri de scânduri, ce formau peretele bisericii se sprijineau pe o talpă și erau acoperite de cosoroabă, în care se mai văd urmele vechiului acoperiș. Înaintea intrării biserica avea un mic pridvor, deschis, probabil cu patru stâlpi. Prin reducerea lățimii vechii biserici, cu ocazia construitii anexei gospodărești a fost păstrat parțial și pridvorul bisericii. Din acesta au fost păstrați doar doi stâlpi. Aceștia, cândva frumoși decorați, acum mâncați de vreme, au două
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
și erau acoperite de cosoroabă, în care se mai văd urmele vechiului acoperiș. Înaintea intrării biserica avea un mic pridvor, deschis, probabil cu patru stâlpi. Prin reducerea lățimii vechii biserici, cu ocazia construitii anexei gospodărești a fost păstrat parțial și pridvorul bisericii. Din acesta au fost păstrați doar doi stâlpi. Aceștia, cândva frumoși decorați, acum mâncați de vreme, au două registre aproximativ identice. Fiecare dintre aceste registre, are o bază cu un diametru de aproximativ 12-13 cm, apoi se îngustează brusc
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
din Crișcior, Leșnic și Hălmagiu: biserica-monument istoric „Sfântul Ierarh Nicolae”. Construit din blocuri de piatră fățuite la muchii, edificiul este alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din lemn. Turnul, prevăzut cu un portal gotic, în arc frânt cu acoladă, comunică cu nava, la nivelul primului său etaj, prin două ferestre, spațiul format substituindu-se astfel unei tribune, rezervată ctitorului și familiei sale. Aspectul actual l-
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
preotul Iepure precum și preotul Hânza Ioan de la parohia Turda Poiana iar mai recent preotul Ioan Vălean, Ioan Bocoș sau preotul Octavian Mesaroșiu. În urma strămutării, biserica a suferit câteva modificări, printre cele mai importante ce pot fi amintite sunt renunțarea la pridvorul aflat pe latura de sud a bisericii dar și înlocuirea acoperișului de șindrilă cu unul de țiglă. Planul descris de pereții edificiului este unul dreptunghiular prelungit în partea de răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Stancu, Neagu GG Ion, Tănase, Cărstiean Radu, Stancu Ilie Ion și ajutorul mai mu[l]tora, [s-au fåcut] în zilele Cuzii i mitropolit Nifon, la anu 1862 octo[m]vr[i]e 10.”" Biserica inițială avea la intrare un pridvor îngust pe patru stâlpi puternici, pe latura de vest. Îmbrăcarea pereților cu nuiele s-a făcut odată cu structura ușoară de lemn a bolților, în aceeași tehnică. Din aceeași perioadă datează și iconostasul, cu numeroasele sale icoane pictate în tempera pe
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, dimensionată pentru o comunitate numeroasă. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind pictura murală în interior și exterior, care se termină pe amândouă laturile înainte de fereastra
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]