2,539 matches
-
pământean de naivitatea lui Adam, de egoismul lui Noe, de trufia lui Moise, de orgoliul lui Iisus. Solemnă, pădurea îngâna cântare: "Toată grija lumească să o lepădăm, cu taină să o lepădăm!" Umbrele sălciilor, precum niște femei la necurăție, umpleau pridvorul; plopii făceau închinăciuni ca-n vreme de furtună, vântul îndoia genunchii; stejarii legau nod în frunze pentru o veșnica pomenire a celor ce încă mai sunt; salcâmii repetau un imn despre mântuirea copacilor: "Să fii cruce fără mormânt, Doamne, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tot mai rar și-n grămezi de neguri apele se strâng... F1: Lumea-ntreagă doarme... F4: Streșinile plâng. * B1: Dormi, iubire dulce... B2: Numai eu întârzii, singur, pe cărare, farmecul acestei clipe trecătoare. Gândurile mele vin să te deștepte, din pridvorul tainic să cobori pe trepte; să cobori în toamna limpede și rece și, visând cu mine clipa care trece, să-mi sporești tristețea ceasului târziu când, străin de tine, sufletu-mi pustiu va porni zadarnic, rătăcind pe drum, să sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
contraforții de sprijin și arcurile încrucișate la uși și ferestre. Iar stilul bizantin îl întâlnim la împărțirea bisericii în mai multe camere. Începând cu secolul al XVI-lea, din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, s-a mai adăugat la biserici și pridvorul închis. Planul treflat simplu constă din: pronaos strâmt și dreptunghiular, acoperit cu boltă semicirculară transversală și din naos acoperit cu calotă sferică. Stilul moldovenesc înseamnă supraînălțarea bolților (turlelor) în interior prin suprapunerea arcurilor încrucișate (în diagonală) și prin bazele stelate
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
încrucișate (în diagonală) și prin bazele stelate de la exterior sau bogatul decor extern al fațadelor: piatră, cărămidă și ceramică. În secolul al XVI-lea în vremea lui Petru Rareș, stilul moldovenesc evoluează cu gropnița și tainița (ascunzătoarea sau camera tezaurului), pridvorul deschis, iar pictura exterioară înlocuiește decorul sculptural al fațadelor. În secolul al XVII-lea la elementele vechi se adaugă o puternică influență orientală, de origine caucaziană și arabă venită prin Rusia. Se înlocuiește zidul despărțitor dintre naos și pronaos cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
adaugă o puternică influență orientală, de origine caucaziană și arabă venită prin Rusia. Se înlocuiește zidul despărțitor dintre naos și pronaos cu o triplă arcadă sprijinită pe doi stâlpi, se măresc numărul de ferestre în naos și altar, se lărgesc pridvoarele, iar stilul moldovenesc al fațadelor se înlocuiește cu motivee arnamentale muntenești (brâul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare și rotunde etc.) De la jumătatea secolului al XVII-lea apar influențe eterogene venite din Occident (prin Polonia). Ele alternează stilul moldovenesc prin motive
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea apare un curent de artă neoclasică venit prin Rusia, așa cum vedem la Iași la bisericile Sfântul Spiridon și Frumoasa. La Cetățuia planul bisericii a menținut binecunoscuta împărțire în: altar, naos, pronaos și pridvor. Apar și elemente noi cum ar fi arcadele sprijinite pe coloane puternice, cu capitele, care despart naosul de pronaos. Boltirea pronaosului este similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade în formă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu torsade în formă de frânghie pe care sunt aplicate rozete rotunde sau pătrate, cu decorații geometrice sau vegetale de tip baroc. Planul acestei ctitorii este treflat, cu abside semicirculare în interior și poligonale în exterior. Cele două intrări în pridvor cea de la nord și cea de la sud au muluri încadrate în chenare dreptunghiulare formate din brâuri torsadă. „Brâul median răsucit cu cele două rânduri de ocnițe suprapuse, decorația celor două turle, sobră dar frumoasă, iar în interior decorarea nervurilor ce
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tindă de formă dreptunghiulară, înaltă și luminată de două ferestre mari cu menouri, plasate în peretele apusean, are două bolți sferice așezate pe pandantivi, fixați pe arcuri de piatră în formă de brâu împletit și sprijinit pe console frumos profilate; pridvorul are două intrări laterale. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea se văd în arhitectura din Moldova și influențe muntenești. La Hlincea 1586-1587, Aroneanu 1594, Galata 1584 apar aceste influențe: pridvorul deschis pe coloane de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe console frumos profilate; pridvorul are două intrări laterale. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea se văd în arhitectura din Moldova și influențe muntenești. La Hlincea 1586-1587, Aroneanu 1594, Galata 1584 apar aceste influențe: pridvorul deschis pe coloane de cărămidă, decorația fațadelor cu registre în arcade cu arhivolte intrânde, și o mai ușoară trecere din pronaos în naos prin îndepărtarea peretelui despărțitor, iar ușa mediană este înlocuită cu o triplă arcadă. La Galata apare pentru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Moldovei. Oricâte elemente de împrumut au apărut în acest secol în arhitectura din Moldova, fiecare monument nu are echivalent în altă parte a lumii, fiecare are o prelucrare autentică, de neconfundat. La Cetățuia, intrarea principală care străpunge peretele ce desparte pridvorul de pronaos este decorat cu un chenar format din muluri și caneluri. Mulurile din interior ca și cele de la ușile exterioare se termină în arc frânt ale cărui capete se întretaie. Chenarul intrării principale a fost modificat la începutul secolului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
relief”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 247 footnote>. „Ceea ce ne interesează în ce privește sectorul sculptural, este elementul comun pe care îl aflăm la coloanele de la bisericile cantacuzinești: Cotroceni (1679) și Doamnei (1683). Acest element îl aflăm și la coloanele pridvorului bisericii mănăstirii Dintr-un lemn, a cărui pridvor a fost adăugat de Șerban Cantacuzino în 1684. Elementul comun îl constituie canelurile (șănțulețele) și baghetele verticale de pe fusul coloanelor. Alte elemente care apar în sculptura în piatră a acestor biserici sunt
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
247 footnote>. „Ceea ce ne interesează în ce privește sectorul sculptural, este elementul comun pe care îl aflăm la coloanele de la bisericile cantacuzinești: Cotroceni (1679) și Doamnei (1683). Acest element îl aflăm și la coloanele pridvorului bisericii mănăstirii Dintr-un lemn, a cărui pridvor a fost adăugat de Șerban Cantacuzino în 1684. Elementul comun îl constituie canelurile (șănțulețele) și baghetele verticale de pe fusul coloanelor. Alte elemente care apar în sculptura în piatră a acestor biserici sunt stalactitele cu care Gligorie Cornescu făcuse cunoștință la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și baghetele verticale de pe fusul coloanelor. Alte elemente care apar în sculptura în piatră a acestor biserici sunt stalactitele cu care Gligorie Cornescu făcuse cunoștință la bisericile lui Neagoe Basarab din Curtea de Argeș. Stalactitele simple sau combinate, sunt folosite la coloanele pridvoarelor, iar floarea de crin la baza capitelurilor coloanelor mari din pronaos”<footnote Victor Brătulescu, op. cit., p. 702 footnote>. Contraforturile elegante sprijină zidurile bisericii, prima pereche fiind plasată în diagonală la colțurile de vest și de nord-vest, celelalte perechi de o
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dreaptă, la nivel cu tainițele se găsesc pivnițele, care au sub ele în subsol alte pivnițe ce se întind pe toată lungimea clădirii. Accesul la aceste două pivnițe se face printr-o scară care își are punctul de plecare sub pridvor. Palatul voievodului Gheorghe Duca după restaurare ` La etajul palatului se ajunge urcând scara de piatră a unui foișor, din care se pătrunde într-un antreu boltit semicilindric și pardosit cu dale de piatră. În dreapta și în stânga antreului sunt câte două
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
incintă. Edificiul are etaj și două rânduri de pivnițe suprapuse, prima la nivelul terenului, a doua subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul domnesc de pe cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor de zid cu coloane. Scara este lipită de una din laturile soclului de la pridvor. Sub pridvor se află ușa de intrare în pivniță. Al doilea pridvor mai mic, din zid, este așezat în fața aripei stângi a monumentului, în capătul unei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a doua subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul domnesc de pe cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor de zid cu coloane. Scara este lipită de una din laturile soclului de la pridvor. Sub pridvor se află ușa de intrare în pivniță. Al doilea pridvor mai mic, din zid, este așezat în fața aripei stângi a monumentului, în capătul unei scărițe, care dă în apartamentul palatului. Arhitectul Ghe. Lupu care a restaurat clădirea în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul domnesc de pe cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor de zid cu coloane. Scara este lipită de una din laturile soclului de la pridvor. Sub pridvor se află ușa de intrare în pivniță. Al doilea pridvor mai mic, din zid, este așezat în fața aripei stângi a monumentului, în capătul unei scărițe, care dă în apartamentul palatului. Arhitectul Ghe. Lupu care a restaurat clădirea în 1911 spunea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor de zid cu coloane. Scara este lipită de una din laturile soclului de la pridvor. Sub pridvor se află ușa de intrare în pivniță. Al doilea pridvor mai mic, din zid, este așezat în fața aripei stângi a monumentului, în capătul unei scărițe, care dă în apartamentul palatului. Arhitectul Ghe. Lupu care a restaurat clădirea în 1911 spunea despre pridvoare, că „ele nu pot, nici unul nici altul, să
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
află ușa de intrare în pivniță. Al doilea pridvor mai mic, din zid, este așezat în fața aripei stângi a monumentului, în capătul unei scărițe, care dă în apartamentul palatului. Arhitectul Ghe. Lupu care a restaurat clădirea în 1911 spunea despre pridvoare, că „ele nu pot, nici unul nici altul, să constituie o mărturie a modului după care se lucrau pridvoarele moldovenești. Presupunerea ar fi că inițial pridvoarele ar fi fost făcute cu stâlpi de lemn sculptat, pridvorul cel mare înălțându-se pe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a monumentului, în capătul unei scărițe, care dă în apartamentul palatului. Arhitectul Ghe. Lupu care a restaurat clădirea în 1911 spunea despre pridvoare, că „ele nu pot, nici unul nici altul, să constituie o mărturie a modului după care se lucrau pridvoarele moldovenești. Presupunerea ar fi că inițial pridvoarele ar fi fost făcute cu stâlpi de lemn sculptat, pridvorul cel mare înălțându-se pe un soclu de zidărie”<footnote Ghe. Lupu, Cetățuia din Iași. Note arhitectonice, în: „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, anul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dă în apartamentul palatului. Arhitectul Ghe. Lupu care a restaurat clădirea în 1911 spunea despre pridvoare, că „ele nu pot, nici unul nici altul, să constituie o mărturie a modului după care se lucrau pridvoarele moldovenești. Presupunerea ar fi că inițial pridvoarele ar fi fost făcute cu stâlpi de lemn sculptat, pridvorul cel mare înălțându-se pe un soclu de zidărie”<footnote Ghe. Lupu, Cetățuia din Iași. Note arhitectonice, în: „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p. 181 184 footnote>. La
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
clădirea în 1911 spunea despre pridvoare, că „ele nu pot, nici unul nici altul, să constituie o mărturie a modului după care se lucrau pridvoarele moldovenești. Presupunerea ar fi că inițial pridvoarele ar fi fost făcute cu stâlpi de lemn sculptat, pridvorul cel mare înălțându-se pe un soclu de zidărie”<footnote Ghe. Lupu, Cetățuia din Iași. Note arhitectonice, în: „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p. 181 184 footnote>. La intrarea laterală nu s-au găsit urme de fundație. A
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
înălțându-se pe un soclu de zidărie”<footnote Ghe. Lupu, Cetățuia din Iași. Note arhitectonice, în: „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p. 181 184 footnote>. La intrarea laterală nu s-au găsit urme de fundație. A existat un pridvor numai din lemn cu o scară tot din lemn, sau numai o scară fără nici un fel de pridvor. Sala gotică este luminată de 11 ferestre care sunt încadrate în chenare de piatră de talie, tratate simplu având deasupra cornișe lintel
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p. 181 184 footnote>. La intrarea laterală nu s-au găsit urme de fundație. A existat un pridvor numai din lemn cu o scară tot din lemn, sau numai o scară fără nici un fel de pridvor. Sala gotică este luminată de 11 ferestre care sunt încadrate în chenare de piatră de talie, tratate simplu având deasupra cornișe lintel cu scuturi sculptate, iar dedesubt banchine de piatră pe care sunt aplicate scuturi. Ceea ce este neobișnuit este faptul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de cea de la Sfinții Trei Ierarhi, și constituie elementul cel mai de valoare din toată ctitoria lui Duca Vodă”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 243 footnote>. Cuprinde aripa dreaptă a palatului, și comunică cu tinda ce răspunde în pridvorul cel mare printr-o ușă încadrată în chenar de piatră, sculptat cu profile întretăiate de un admirabil efect decorativ. Sala cuprinde șase bolți ogive compuse fiecare din câte patru triunghiuri în cărămidă, de suprafață curbă; o parte din aceste triunghiuri
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]