2,399 matches
-
Carol, urmând ca, într-o a doua etapă, guvernul să abroge actul de la 4 ianuarie 1926, pentru ca tronul să revină prințului întors în țară. Primul ministru cerea, de asemenea, despărțirea lui Carol de Elena Lupescu și refacerea căsătoriei sale cu principesa Elena. Idem, p. 212; Pamfil Șeicaru, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000, pp. 325, 326. 370 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 214. 371 "Viitorul", nr. 6770, 6846; 31 august, 28 noiembrie 1930; pp. 4
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista Lumina creștinului, au fost radiate din registrul Camerei de Comerț Iași, "din lipsă de activitate"1017, deși ele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Domnului, Editura Serafica, Săboani, 1942. Idem, Despre preoție, Editura Serafica, Huși, 1941. Lupu, Stefan, "Sinodalitatea și/sau conciliaritatea: expresie a unității și catolicității Bisericii", în Dialog Teologic, nr. 7/2001, Editura Spienția, Iași, 2001, pp. 59-84. Mărtinaș, Ioan, Margareta Mușat, principesă a Moldovei, Editura Presa Bună, Iași, 1944. Idem, Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul, Editura Presa Bună, Iași, 1943. Mărtincă, Isidor, "Biserica, mass-media și cultura", I, în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 265-294. Idem, "Biserica, mass-media și cultura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avea o admirație deosebită amestecată cu teamă și resentiment față de ambițioasa mamă, Caterina de Medici, și nu voia s-o dezamăgească. A deranjat-o afecțiunea specială față de frații ei, în special față de Henric, devenit Henric al III-lea, regele Franței. Principesa Marguerite era frumoasă, spirituală, seducătoare, cultivată, voluntară, de aceea era revoltată de faptul că trebuia să se lase manevrată de ambițiile politice ale altora, ale mamei în special. Fire pasională, principesa Marguerite s-a îndrăgostit cu avânt adolescentin de tânărul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
față de Henric, devenit Henric al III-lea, regele Franței. Principesa Marguerite era frumoasă, spirituală, seducătoare, cultivată, voluntară, de aceea era revoltată de faptul că trebuia să se lase manevrată de ambițiile politice ale altora, ale mamei în special. Fire pasională, principesa Marguerite s-a îndrăgostit cu avânt adolescentin de tânărul catolic Henric de Guise, membru al casei de Lorena, ea fiind catolică ferventă. Pe considerente politice, mama sa a despărțit-o violent de tânărul de Guise, aplicându-i-se și o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Maria a început seria unor călătorii, cu o suită restrânsă. S-a oprit în Franța cu gândul că suveranul, în temeiul relațiilor lor, o va ajuta să se stabilească. Din același considerent, acela diplomatic, suveranul nu a dat curs dorinței principesei care a călătorit în Piemont, în Spania pe care soțul ei o reprezenta în Italia. Drept urmare a fost claustrată într-o mânăstire unde regimul strict n-a împiedicat-o să cultive relații de curtuazie cu cei agreați. După moartea soțului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întrucât Roma n-a absolvit-o de vina adulterului, a peregrinat prin Spania, Franța, trăindu-și iluziile devenite eșecuri și suferințe, admirându-și bijuteriile, cadouri din partea suveranului Franței, iubirea vieții ei, din partea soțului și a altor admiratori. În anul 1715, principesa de Colonna s-a stins din viață, în același an cu suveranul Franței, Ludovic al XIV-lea, iubirea vieții ei. Curtezane și pseudocurtezane în secolele XVIII-XX Louise de La Vallière (1644-1710) Este prima metresă en titre a Regelui Soare, Ludovic al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și a intrat în relații cu regi, prinți, diplomați, celebrități artistice cărora le-a trezit admirația și, unora, pasiunea. Spre exemplu, la primul bal, în 1908, a dansat cu principele moștenitor Ferdinand care a flatat-o cu complimente, stârnind gelozia principesei Maria. O relație specială a avut cu fiul lui Wilhelm al II-lea, kronprinzul Frederik Wilhelm care i-a cerut un autograf pe cartea Les Huit Paradis și permisiunea soțului George Bibescu să corespondeze cu ea. Soții Bibescu au fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
regelui Ferdinand (1914- 1927) și al reginei Maria, Carol al II-lea, aflat pe tron, cu întreruperi, în perioada 1930-1940, a fost căsătorit cu Zizi Lambrino de care s-a despărțit în 1919, iar în 1921 s-a căsătorit cu principesa Elena a Greciei și a Danemarcii, conviețuirea fiind extrem de tensionată. În același an s-a născut fiul lor, Mihai ce i-a urmat la tron. Relațiile regelui Carol al II-lea cu Elena Lupescu erau de notorietate. Devenise amanta regală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile "caracteristice", flori pictate. Ilustrația de carte este și ea prezentă în expoziție prin "cărțile de rugăciuni scrise și ilustrate cu splendide miniaturi de Majestatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Kimon Loghi, care realizează pictură decorativă pe o temă consacrată, Din lumea basmelor. Friza decorativă pentru vila lui D.M. Burilleanu din Turnu-Severin face o impresie deosebită la vernisajul care se deschisese pe 21 aprilie 1911 în prezența A.S.R. Principesa Maria și a cărei deschidere oficială avea loc pe 23 aprilie. Una dintre cele mai mari expuse într-o expoziție românească, pânza are nu mai puțin de 7 metri. Scena de basm nu invocă un basm anume, ci lumea basmului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării unei afinități cu arta bizantină reiese uneori și din evenimentul monden. La Carnavalul cu "caracter cultural" la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara, carnaval desfășurat în saloanele ambasadei engleze unde amfitrion a fost chiar Sir Herbert Deerling, ministrul Angliei, regina apare în veșmintele unei împărătese bizantine. Articolul intitulat "Carnavalul", redactat probabil de un cronicar monden care-și păstrează anonimatul, este însoțit de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
palatul ei, cu operile lor, au lucrat ei cu toții. Pentru ea Spaethe lucra o Sfîntă Byzantină, o Florentină sau acel lampadar Fiat Lux o femee cu o cruce în mână, care se lumina iar Storck acea Evă, Tentație, Salomea. De la principesa Maria au fost adoptați acești doi artiști și ca sculptori ai palatului regal"338. Mărci ale secession-ului se regăsesc disparat în aceste sculpturi ale lui Storck, dincolo de modelaj sau temă, spre exemplu, în Tentația, unde și părul femeii și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neadmițând printre membri altceva decât artiști plastici. Termenul cheie îl reprezintă "tinerimea" prin referirea nu numai la o artă tânără, ci și la novismul mișcărilor secesioniste occidentale: Jugendstil în Germania, Arte Joven în Spania etc. Societatea beneficia și de sprijinul principesei Maria 495, care expune lucrări de artă decorativă. Dacă Petre Oprea este reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nouă": "La început era vorba de a grupa numai pe adepții școalei noi și a celei secesioniste, căci membrii fondatori ai societății erau mai toți foști elevi ai Münchenului. Aceasta ar fi alcătuit o bisericuță cam exclusivistă și A.S.R. Principesa României, n-a luat societatea sub înaltul și binevoitorul ei patronagiu decât cu condiția ca să-și lărgească cadrul și principiile, ceea ce s-a și întâmplat cu vremea"497. În curând, societatea își atrage o adversitate consistentă și insistentă, devenind pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
limita cu kitschul, ilustrativ în epocă. În ultimul număr (număr dublu 5-6), o serie de Hors-textes sunt inspirate și de apropierea Anului Nou. Noël (un desen de Etienne Azambre), Madona cu copilul ("probă într-un singur ton" de Nicolae Vermont), Principesa Maria (după un portret în pastel de D-ra Tini Ruprecht din München) și Drumul lung, (o guașă de A.G. de Verona). De asemenea, sunt reproduse autoportretul lui A. Verona și portretul lui St. Popescu de C. Artachino. Frontispiciul este executat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezența elementului floral. Interesantă pentru fenomenul decadent este reproducerea unei picturi a lui N. Vermont (Sf. Ioan Botezătorul), ce o aduce în prim plan pe Salomeea, ținând pe o tavă capul sfântului. Se specifică faptul că pictura fusese cumpărată de Principesa Maria. De asemenea, la pagina șaizeci și șase, avem reproducerea proiectului de fronton al lui Ștefan Popescu, în care se poate sesiza (dincolo de stilizarea proprie picturii bizantine) și o componentă estetizantă. Pentru viitor, Ioan Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) anunță la finalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când în când la atelier, apare însoțită de o contesă belgiană și ambele discută oripilate despre caracterul "sinistru" al subiectului aflat în atenția pictoriței. Făcând abstracție de aceste teatrale sensibilități contrariate, Cecilia Cuțescu-Storck diminuează oroarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 2. 494 Petre Oprea, op. cit., p. 36. 495 Este nemeritorie și tendențioasă caracterizarea pe care i-o face Petre Oprea, "vanitoasă, dornică să fie în centrul atenției și expunând ca amatoare lucrări slabe de artă decorativă" (p. 45), rolul principesei Maria, ca patron al artelor frumoase, îl egalează pe cel al celor mai importanți mecena în epocă. 496 Constantin Prodan, op. cit., p. 44. 497 Leon Bachelin, "A VIII-a expoziție anuală a Tinerimei Artistice", în Noua revistă română, nr. 25
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evreesc din orașul Galați și din toate constatările de până în prezent, se poate preciza că acțiunea acestor elemente prin orice manifestare și în orice împrejurări prezintă un permanent pericol pentru siguranța de Stat. Astfel evreii Nuhan, cismar 128, din strada Principesa Maria Nr. 16 Galați, croitoreasa Hova129 și un altul Domescu fotograf 130, toți evrei, care locuesc la aceiaș adresă, nu le scapă prilejul în nici o discuțiune ca să nu comenteze mersul evenimentelor având toată convingerea de reușită a Angliei și Rusiei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
St. (Jack), 121, 135, 185, 566 Popescu, Lică, 240 Popescu, Titus, 368 Popovici, Iulian, 421, 431, 437, 438, 443, 451, 452, 454, 472 Posmasanu (notar-primar), 369 Potop (indicativ), 383, 384, 474 Preda, Dumitru, 6 Predescu, Constantin vezi Constantin Dănulescu, 566 Principesa Maria (strada), 115 Prohorovscaia (strada), 407 Protopopescu, Dumitru Pache, 194 Puiu, Visarion (Victor), 774 Pungă, Constantin T., 167, 202 Pușchin (strada), 378 R Racoviță, Mihail, 840, 887, 850, 867 Radu (indicativ), 417 Rădulescu,Dumitru C., 493, 494 Rădulescu, Ioan F.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]