2,788 matches
-
urmăresc realizarea unor garanții reale mobiliare. Câtă vreme pretutindeni sunt supuse unor reglementări naționale imperative și preponderent procedurale, de plano sunt exclusive de conflicte de legi și ocolite totodată și de reglementările convenționale de drept substanțial uniform, competența aparținând a priori și invariabil legii locale ca lege de aplicare imediată (nemijlocită), necesară, teritorială (loi de police). Nu mai puțin, vânzările la licitație și vânzările la bursele de mărfuri și instrumente financiare derivate) nu intră în sfera excluderii operate de art.2
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de un stat", și aceasta respinsă sub cuvânt că elementele intervenind în acest criteriu nu erau suficient de obiective, v. Raport von Mehren, supra cit., p.18 nr.24. 15 S-a afirmat, referitor la art.1 b, că "a priori, această formulare poate părea redundantă", întrucât sintagma "situație care dă loc la un conflict între legile unor state diferite" nu este cu nimic mai precisă decât "relații internaționale", ori "este neîndoielnic că ea înglobează și ipoteza când vânzătorul și cumpărătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
metodei sunt, de asemenea, instructive deoarece ne ajut] s] înțelegem mai bine relația dintre dreptul natural modern și principalul s]u rival, utilitarismul modern. El prezint] dou] metode de stabilire a ceea ce este în acord cu dreptul natural. Metodă a priori const] în „demonstrarea acordului sau dezacordului necesar cu natura rațional] și social]”, în timp ce metodă a posteriori urmeaz] cursul mai expus eșecului de a „conchide, dac] nu cu sigurant], cel putin cu un mare grad de probabilitate, c] acordul se face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
direct. Reiese de aici c] o cercetare asupra structurii capacit]ților noastre cognitive ne-ar putea îndruma c]tre aspectele acelei realit]ți empirice pe care o putem cunoaște f]r] experiențe particulare prealabile. Kant susține c] putem ști a priori c] ne afl]m într-o lume populat] de obiecte care exist] în timp și spațiu și care sunt conectate în manier] cauzal]. Kant se distinge prin insistența cu care arăt] c] aceast] ordine cauzal] și pretențiile noastre de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preschimba judec]țile morale în cvasiporunci. Etică poate fi autonom] din punct de vedere logic, dar aceast] tr]s]tur] este comun] oric]rui alt tip de discuție. Dar și aceast] tez] nevinovat] a fost pus] în discuție. A.N. Prior (1914-1969) a propus câteva deducții logice valide în care trebuie s] apare în concluzie, dar nu și în premise. Iat] una dintre acestea: 1) A bea ceai este un lucru obișnuit în Anglia. Prin urmare: 2) Fie a bea ceai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concluzie, dar nu și în premise. Iat] una dintre acestea: 1) A bea ceai este un lucru obișnuit în Anglia. Prin urmare: 2) Fie a bea ceai este un lucru obișnuit în Anglia, fie toți neozeelandezii trebuie s] fie împușcați. (Prior, 1976) Exist] ceva dubios în leg]tur] cu aceast] inferenț]. Nu poți s] nu te gândești c] aceast] concluzia nu prea are de-a face cu trebuie s]. La urma urmei, si urm]toarea propoziție este tot o consecinț] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un lucru obișnuit în Anglia, fie toți neozeelandezii sunt arici. Se pare c] avem de-a face aici cu concluzii despre arici obținute dintr-o premis] în care nu apare nici un arici. Acest exemplu dovedește c] exemplele opuse ale lui Prior nu ameninț] doar autonomia eticii (nici un trebuie s] nu deriv] din este), ci și logica ins]și, adic] ideea c] în logic] nu poți obține o concluzie despre ceva care nu exist] în premise. Dar este, de asemenea, vizibil c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
premise despre pl]cere, atâta timp cât acestea includ definițiile corespunz]toare. Pan] la urm], etică nu ar fi autonom] logic. Deci, dac] ea este autonom] logic, rezult] de aici c] binele nu poate fi definit, ceea ce duce la autonomie semantic]” (Vezi Prior, 1949, p. 24). Aceasta este o greșeal], deoarece chiar dac] este verbal] și astfel, într-un sens, nesubstanțial], o definiție este totuși o premis] suplimentar]. Deci, dac] „bine” apare într-o concluzie că rezultatul unei definiții, aceasta nu încalc] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977). Midgley, M.: Beast and Mân (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1978). Moore, G.E.: Principia Ethica Pigden, C.R.: 'Logic and the autonomy of ethics', Australasian Journal of Philosophy, 67 (1989), 127-51. Plato: Euthyphro Prior, A.N.: Logic and the Basis of Ethics Foot (Oxford: Oxford University Press, 1949). --------------: 'The autonomy of ethics', în Papers on Logic and Ethics (London: Duckworth, 1976). Bibliografie suplimentar] Carson, T.L.: The Status of Morality (Dordrecht: Reidel, 1984). Chisholm, R.M.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult] soțul (fapt) face ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
seară, la Cina. Cînd cu una, cînd cu cealaltă. A răspuns mirării mele cu precizarea: blonda îmi distruge sistemul de valori, bruneta mi-l reface. Vorbea ca-n piesele lui Mazilu, deși habar n-avea cine era ăsta. Viața a priori în acest caz imită arta, nu? 26 aprilie La boemăăă, la boemăăă... Birtul TBC din capătul Lăpușneanului, clădire azi dispărută, era lipit de sediul de-atunci al filialei Uniunii Artiștilor Plastici. Lipitură predestinată. Pentru că ședințele de învățămînt politic, "moderate" de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Domnului i s-au născut fiu", expresie-standard în majoritatea cazurilor când sunt menționate nașterile de moștenitori masculini în familia domnitoare). Chiar dacă i se recunoaște o oarecare competență în administrarea spațiului privat, femeia, indiferent de poziția sa socială, este exclusă a priori din lumea publică a bărbaților. De la indignările scriitorilor bizantini în fața încălcării regulilor de claustrare a femeii în gineceu (dar tot bizantinii au în istoria lor, începând cu secolul VI, cazurile fericite și celebre ale marilor împărătese sau fiice de basilei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului corespondență / 131 3.1.1.8. Sensuri non-judicative ale unei meontologii aristotelice / 133 3.1.1.9. Alcătuirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoștinței veritabile; semnificația ei judicativă ca topos al constituirii fenomenale (a fenomenului și a cunoștinței veritabile) / 198 3.2.2.3. Topică transcendentală vs. amfibolie transcendentală / 208 3.2.2.4. Timpul ca termen mediu al tuturor judecăților sintetice a priori; "reducția transcendentală" la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic- imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
împlinește în curând un deceniu. Viorel CERNICA Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii (sensibile sau inteligibile, a priori sau a posteriori, comună sau științifică etc.). Vorbim despre "scheme senzoriale", "structuri perceptive", "scheme imaginative", "pattern-uri experiențiale", "forme judicative", "modele teoretice" etc., înțelegând prin toate acestea, într-un mod natural, firesc, rolul pre-formativ pe care ele îl au în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evaluare, se adaugă potrivit mișcării unităților de viață care capătă ființare în orizont uman. Pentru o cercetare "istorică", "naturală", în scopul cunoașterii unităților de viață în "obiectivitatea" lor, regulile elementare care însoțesc practicile (făptuirile) trebuie interpretate ca veritabile elemente a priori, adică anterioare și constitutive pentru toate celelalte elemente ale unităților de viață, fiindcă nu se arată a fi scoase din viața însăși, ci mai degrabă par a o pune în ordine; nu se află însă în aceeași situație și criteriile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autonomie, care a mers până acolo încât gândirea a fost luată ea însăși ca o practică ce trebuie acreditată; ceea ce a atras după sine invenția unor modalități de "gândire asupra gândirii" luate ca valabile în mod necondiționat, adică socotite a priori și necesare. Iar de acum încolo, tocmai aceste modalități devin, pentru cunoașterea și recunoașterea unităților de viață umane, elemente propriu-zis a priori, adică anterioare tuturor celorlalte, fiindu-le, cumva, constitutive. Faptul acesta reprezintă un veritabil "eveniment istoric", fiindcă însăși unitatea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după sine invenția unor modalități de "gândire asupra gândirii" luate ca valabile în mod necondiționat, adică socotite a priori și necesare. Iar de acum încolo, tocmai aceste modalități devin, pentru cunoașterea și recunoașterea unităților de viață umane, elemente propriu-zis a priori, adică anterioare tuturor celorlalte, fiindu-le, cumva, constitutive. Faptul acesta reprezintă un veritabil "eveniment istoric", fiindcă însăși unitatea de viață omenească a intrat într-o nouă structură și într-un nou vad al mișcării sale. Evenimentul în cauză nu este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirea poate pre-condiționa orice "obiect" pe care îl pre-ia și îl prelucrează, ca și cum acesta nu se poate înfățișa pe sine ca sine însuși. Putem deja recunoaște, în acest exercițiu de preluare și prelucrare a unui "obiect" prin gândire, sensul a priori al înseși gândirii autonome; mai bine zis, al unor elemente ("reguli", "principii", "forme" etc.) ale sale. Îl putem recunoaște, însă, în acest moment, doar formal și cu un sens de fapt întâmplător. Însă prin aplicarea unei reducții fenomenologice, el se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
făptuire în act sau una finalizată, care urmează (acum) sau a urmat un scenariu stabilit. Despre ce este vorba, în fapt? Cum de nu este încă "întreg" cel ce cheamă către sine gândirea (lucrul omenesc oarecare)? Pentru că, în virtutea sensului a priori semnalat mai devreme, lucrul în cauză este condiționat de la bun început, de la prima sa vedere, prin gândirea autonomă, fiindcă el trebuie să corespundă unor așteptări, unor tipare de preluare și prelucrare a sa, apoi unor reguli de acreditare (împlinindu-se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii autonome. Pentru formularea temei demersului de față, de cea mai mare importanță este ideea despre o gândire justificatoare pentru practicile și unitățile de viață omenească în funcțiune, gândire care își recomandă unele elemente ale sale ca și cum ar fi a priori, necondiționate prin practicile înseși, în chiar registrul natural-istoric al vieții omului. În urmare, și ideea despre autonomia dobândită de gândire, fapt care a condus-o către reflexivitate, către posibilitatea de a se întoarce asupră-i, reglând astfel adică reglându-se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii, care este scopul practic-eficient al acestei operații? Și nu cumva tocmai o astfel de tematizare a gândirii autonome și justificatoare de ierarhii ale practicilor suspendă însăși autonomia sa? Dar este "reală" această autonomie și funcționează ea în sens a priori, dacă privim acest fenomen din altă perspectivă decât cea natural-istorică? Adică ea nu funcționează, în perspectiva amintită, doar formal, însă nu și a priori? Căci dacă ar funcționa și a priori, atunci ar trebui să acceptăm o anterioritate constitutivă a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
practicilor suspendă însăși autonomia sa? Dar este "reală" această autonomie și funcționează ea în sens a priori, dacă privim acest fenomen din altă perspectivă decât cea natural-istorică? Adică ea nu funcționează, în perspectiva amintită, doar formal, însă nu și a priori? Căci dacă ar funcționa și a priori, atunci ar trebui să acceptăm o anterioritate constitutivă a sa pentru orice gând, rostire, făptuire umană, gândirea autonomă operând, într-un sens negativ, chiar și pentru cele care nu sunt acreditate și nici
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reală" această autonomie și funcționează ea în sens a priori, dacă privim acest fenomen din altă perspectivă decât cea natural-istorică? Adică ea nu funcționează, în perspectiva amintită, doar formal, însă nu și a priori? Căci dacă ar funcționa și a priori, atunci ar trebui să acceptăm o anterioritate constitutivă a sa pentru orice gând, rostire, făptuire umană, gândirea autonomă operând, într-un sens negativ, chiar și pentru cele care nu sunt acreditate și nici nu pot primi acreditare pe baza criteriilor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de a-l constitui pe acesta, așa încât, ceea ce este valabil "în mare" trebuie să fie valabil și "în mic", tocmai în această adaptare constitutivă găsindu-și sensul evident, lipsit de temei într-o ordine strict natural-istorică ceea ce este a priori? De exemplu, dacă admitem cum o vom face, motivat, în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]