18,757 matches
-
ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate cu referire la dreptul de a se adresa instanței, Curtea a constatat, la paragraful 15 din Decizia nr. 147 din 19 martie 2024, precitată, că acest drept aparține oricărei persoane, nu doar subiecților procesuali, observând în acest sens dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit cărora orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. Instanța
DECIZIA nr. 681 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299267]
-
la soluțiile de neurmărire/ netrimitere în judecată date de procuror, astfel că nu se poate susține lipsa accesului la justiție, a dreptului la un proces echitabil sau a dreptului la apărare - drepturi pe care petentele le-au exercitat în cadrul procesual astfel creat și care sunt garantate prin normele legale criticate. Referitor la sesizarea privind desființarea unui înscris, în cazul clasării sau renunțării la urmărirea penală, Curtea a arătat, prin aceeași Decizie nr. 147 din 19 martie 2024, paragraful 24, că
DECIZIA nr. 681 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299267]
-
act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile. “ ; ... – Art. 185 alin. (1): „(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. “ ... ... 22. Dispozițiile art. 183 cu denumirea marginală Actele
DECIZIA nr. 652 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299254]
-
potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“ și ale art. 124 alin. (1) care stabilesc că „Justiția se înfăptuiește în numele legii“ fixează poziția justiției, a judecătorului față de lege. De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit normelor procesual penale ale art. 2, „Procesul penal se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute de lege“, iar, potrivit art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii“. Cu alte cuvinte
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
din cel al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial. ... 24. De asemenea, în raport cu motivele formulate în sprijinul excepției de neconstituționalitate, Curtea a constatat că celelalte dispoziții constituționale invocate, referitoare la valorile supreme în statul de drept, principiul
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
de interes public, precum și ale art. 7 alin. (1), ale art. 8, ale art. 25 alin. (1), ale art. 26 și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 656/2002. Excepția a fost ridicată de Ioana Sfîrăială în stadiul procesual al recursului, ulterior respingerii acțiunii în primă instanță având ca obiect refuzul pretins nejustificat al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul, de comunicare a unor informații considerate de interes public de către aceasta
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
al constituționalității legii aplicabile în cauza dedusă judecății instanței de fond, ca modalitate de acces la justiție, implică în mod necesar asigurarea posibilității de a o utiliza pentru toți cei care au un drept, un interes legitim, capacitate și calitate procesuală. Condiția ca dispoziția legală criticată pentru neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea cauzei este, evident, necesară, dar și suficientă. Totodată, prin Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, precitată, paragraful 15, Curtea a statuat că, potrivit art. 29 alin. (1
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
Mai mult, prin Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, precitată, Curtea a precizat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. În ceea ce privește interesul în invocarea excepției de neconstituționalitate, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
promovarea acesteia, astfel că posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane. ... 31. Totodată, Curtea a precizat că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepție (în acest sens sunt Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
constituționale și convenționale invocate nu pot fi primite, întrucât nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate. ... 45. În final, Curtea constată că cele reținute de instanța de control constituțional în Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, în examinarea normelor procesual penale referitoare la punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, nu sunt aplicabile în prezenta cauză. ... 46. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
o să ajungem să vedem dacă persoanele în cauză au fost vinovate sau nevinovate, nu o să vedem dacă statul primește sau nu acești bani, ci, pur și simplu, această sumă de bani se pierde. Pentru că nu vom mai avea un cadru procesual în care să se dispună confiscarea acestor sume de bani și statul rămâne cu această pagubă, doar pe anul 2015. Să nu uităm că mai sunt dosare trimise la instanță și în 2014, și în 2013 și care nu au
„Este exclus ca o persoană care face o simplă greșeală să fie condamnată pentru abuz în serviciu” () [Corola-blog/BlogPost/338177_a_339506]
-
număr de 120 de cursanți. Concursul va avea loc în București, în data de 17 septembrie 2005. Se pot înscrie la examen numai absolvenții de studii superioare juridice cu diplomă de licență. Concursul se va susține la următoarele discipline: drept procesual civil, drept procesual penal, organizare judecătorească. Tematica și Regulamentul examenului pot fi consultate pe site-ul CSM, www. csm-just. ro sau la sediul tribunalelor. Înscrierea candidaților și depunerea dosarelor la tribunalele de domiciliu se vor face în perioada 15 iulie
Agenda2005-29-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283953_a_285282]
-
de cursanți. Concursul va avea loc în București, în data de 17 septembrie 2005. Se pot înscrie la examen numai absolvenții de studii superioare juridice cu diplomă de licență. Concursul se va susține la următoarele discipline: drept procesual civil, drept procesual penal, organizare judecătorească. Tematica și Regulamentul examenului pot fi consultate pe site-ul CSM, www. csm-just. ro sau la sediul tribunalelor. Înscrierea candidaților și depunerea dosarelor la tribunalele de domiciliu se vor face în perioada 15 iulie - 5 august 2005
Agenda2005-29-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283953_a_285282]
-
de procedură penală. În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații. Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
Un primar PDL care susține PMP este URMĂRIT PENAL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28363_a_29688]
-
lacrimei, o cădere între cuvinte, extazul păsării de rouă, întâlnirea cu aproapele nostru pe diferite planuri, unele imaginare,, o hermeneutică a transimaginarului, sau o transhermeneutică a imaginarului, interfața dintre creator și cititor, mitul unor edenice viziuni ori realitatea unor transviziuni procesuale. Acest scriitor, prin cărțile sale, inclusiv în volumul de debut, intitulat : “Mozaic “(versuri ), semnat împreună cu soția, apărut la Editura “Studia “, temperatura lirică, în care verbul sugerează un act de magie, și care se transformă în prozele sale, în subtile jocuri
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
surprinzând diferitele nivele ale acestora, straturi mai vechi și mai noi, rădăcina, aplicând metode diferite: metoda semantică, metoda lingvistică, metoda semiotică, metoda istorică-comparată. O atenție deosebită o acordă analizei semantice a textelor, modelului comun al semnului și semnificantului său, caracterului procesual, care dă naștere conținutului și formei. Autorul a studiat fenomenul și stadiile evenimențiale, sincrone și diacronice și, în același timp, a relevat faptul că viața materială, culturală și spirituală trebuie înțeleasă în lumina adevărului. Desigur că au existat foarte puține
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
de o simplă criză de imaginație? Răspunsul nu este nici singular și nici limpede. Reflectând mai stăruitor, am înțeles că eseul este, la Niram, însăși structura creatoare a operei. Și asta pentru că artistul insistă asupra lui atât denominativ cât și procesual ― e „atelierul” imaginarului său, dacă mă pot exprima așa. Culturalicește vorbind, genul apare mai întâi în literele europene, prin publicarea celebrelor Eseuri (1580) ale lui Montaigne, ca modalitate fragmentară, pornind de la unele experiențe existențiale și individuale ale autorului. Astăzi eseul
ROMEO NIRAM: ESEU DESPRE ESEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364233_a_365562]
-
de o simplă criză de imaginație? Răspunsul nu este nici singular și nici limpede.Reflectând mai stăruitor, am înțeles că eseul este, la Niram, însăși structura creatoare a operei. Și asta pentru că artistul insistă asupra lui atât denominativ cât și procesual ― e „atelierul” imaginarului său, dacă mă pot exprima așa.... I-aș cere, prevenitor, cititorului îngăduință pentru o spovedanie. Când, în 1990, l-am cunoscut pe José Saramago în Portugalia, la el acasă, am trăit câteva contrarietăți emoționale care mi-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
primit două raspunsri de confirmare și atât. Se pare că nu există nici cel mai mic interes în acest sens, cu toate că în România, cu câteva excepții privind în parte dreptul economic și comercial, celelalte materii de drept - în special dreptul procesual, civil și succesoral provenite din perioda de origine a Codului Civil Român de la sfârșitul secolului 19 - sunt total depășite. Mă mir că nu se înțelege că legislativă și jurisprudența sînt atuuri foarte importante în concurență globală internațională, mai importante chiar
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
episodului: „Înregistrarea dezordinii, adică a prezenței răului înăuntrul ordinii universale, echivalează, în definitiv, cu un viciu de perspectivă: este o formă de blocaj în accidental, o fixare în episodic, o incapacitate cronică de a depăși ipostaza imediatului, pentru a gândi procesual ascultând macrorespirația dihaniei cosmice“ (p. 44). Într-un asemenea context, ordinea totală implică totala toleranță față de erorile etice ale individului, în aceeași măsura în care îi pretinde acestuia - aparent paradoxal din perspectiva determiniștilor - totala responsabilitate față de întreg universul („Sunt vinovat
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Dar în cazul meu procedura a fost viciată de nenorocitul ăla de Boran, care mi-a indicat altă adresă, cu rea credință, tocmai pentru a nu fi prezent niciodată la tribunal, ca să mă împiedice să-mi exprim lipsa de calitate procesuală! Iar justiția nu a verificat în nici un fel exactitatea adresei mele de citare, cu toate că ar fi putut s-o facă: la dosar era un contract al meu cu o firmă, în care aveam trecută adresa de la domiciliul stabil. Și mi-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
nu ar fi putut juca rolul pe care l-a avut în afirmarea civilizației occidentale decât integrat unui ansamblu socio-istoric de factori evolutivi, între care acelora tehnico-științific și economic capitalist, însoțiți de treptate secularizări instituționale și psohosociale inevitabile, le revenea procesual o importanță decisivă. Iar „dreptul, individualitatea și proprietatea privată de la romani” nu au evoluat, cum estimați, „în slujba escatoligiei și eticii Bibliei”; nu doar sorgintea precreștină a celor dintâi, ci și finalitatea lor, cu vector concurențial spre o economie de
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
și nerușinata...Numai în ședința mea putea fi planificată... Iar ședința mea de penal a fost... masacrata...Nu consemna nimic în caietul grefierului,scria aiurea în încheierile hiperlacunare, numele inculpaților era distorsionat, conceptarea participanților la proces era un haos, calitățile procesuale ale părților erau făcute varză...de respectarea termenelor, nici nu se mai putea discuta... Dumnezeule! Am informat conducerea instanței, oral și scris... dar, inutil...Am propus să fie lăsată să asiste la ședințe pentru a învăța, pe lângă alte grefiere...Dar
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
acuzațiile de vinovăție pe indicațiile/sugestiile judecătorilor. Deosebit de importantă în examinarea relației dintre judecători și procurori este consemnarea existentă în Recomandarea Comitetului de Miniștri privind obligația Statului de a «lua măsurile adecvate pentru a garanta statutul juridic, competențele și rolul procesual al procurorilor prin lege, într-o manieră în care să nu permită îndoieli întemeiate cu privire la independența și imparțialitatea judecătorilor...». Declarația de la Bordeaux amintește în descrierea relației dintre judecători și procurori că aceștia se vor asigura deopotrivă că drepturile și libertățile
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]