9,624 matches
-
și „rațiunea” filosofiei anterioare sunt cumulative în timp. În ritmuri diferite, ea evoluează de la faze mai rudimentare, mai puțin eficiente, spre faze din ce în ce mai eficiente. Istoria deci poate fi considerată ca fiind un progres continuu, deși în ritmuri diferite, a forțelor productive. De asemenea, prin dezvoltare, ea are o semnificație umană pozitivă: duce la satisfacerea într-o proporție din ce în ce mai ridicată a necesităților umane. Dezvoltarea ei înseamnă deci, în cele din urmă, un progres social general. Există însă și diferențe substanțiale între viziunea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deschide tocmai o asemenea perspectivă. Fiecărui nivel de dezvoltare al forțelor de producție îi corespunde un anumit tip de organizare socială - formațiunile sociale sau orânduirile istorice. Dinamica în timp a societății nu reprezintă deci doar o acumulare abstractă de potențial productiv, ci, totodată, ia forma particulară a trecerii de la un tip de organizare socială la altul. În această viziune mai concretă, istoria societății omenești apare ca succesiune a unor tipuri de societăți distincte. Și deoarece dezvoltarea continuă a forțelor productive este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
potențial productiv, ci, totodată, ia forma particulară a trecerii de la un tip de organizare socială la altul. În această viziune mai concretă, istoria societății omenești apare ca succesiune a unor tipuri de societăți distincte. Și deoarece dezvoltarea continuă a forțelor productive este o cerință legică, necesară, tot așa și trecerea de la o orânduire socială la alta este un proces legic, necesar. Teoria lui Marx este, din această cauză, în mod primar o teorie a dinamicii în timp a societăților umane. Ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
termodinamic mai mari și mai eficiente decât primele (Sahlins și Service, 1960). Teza susținută de White, Sahlins și Service este în esență aceea susținută și de Marx. Gradul global de evoluție a unei societăți este în funcție de nivelul dedezvoltare al forțelor productive. Un asemenea criteriu este, pe de o parte, relativușor de aplicat în ordonarea societăților de la cea mai primitivă la cea mai evoluată, iar pe de altă parte, are și o importantă forță predictivă. În jurul acestui criteriu se poate dezvolta o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
gradul de dezvoltare al forțelor de producție, al capacităților colectivității de a produce bunurile cerute de satisfacerea variatelor necesități ale acesteia. Și este firesc să presupunem că orice comunitate umană, dacă are posibilitatea, va încerca să-și sporească mereu capacitățile productive și, prin aceasta, nivelul satisfacerii necesităților sale. Cele două criterii sunt echivalente: fie se ia gradul de dezvoltare al forțelor productive, capacitatea lor de a produce cele necesare, fie se consideră direct gradul de satisfacere al necesităților umane. Pe această
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Și este firesc să presupunem că orice comunitate umană, dacă are posibilitatea, va încerca să-și sporească mereu capacitățile productive și, prin aceasta, nivelul satisfacerii necesităților sale. Cele două criterii sunt echivalente: fie se ia gradul de dezvoltare al forțelor productive, capacitatea lor de a produce cele necesare, fie se consideră direct gradul de satisfacere al necesităților umane. Pe această linie pusă în evidență de Marx se orientează, în ultimul timp, cu diferențe însă semnificative din alte puncte de vedere, și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fundamentală a societății, de gradul de dezvoltare al căreia depinde dezvoltarea societății îngeneral. Spre deosebire de teoria marxistă, această orientare ia în considerație doar capacitatea economică abstractă a unei societăți. Istoria poate fi împărțită încâteva etape mari, în funcție de eficacitatea generală a procesului productiv, de ponderea pe care o au cele trei mari sectoare economice la un moment dat: sectorul primar- agricultură și materii prime; sectorul secundar - industrie; sectorul terțiar - servicii. Analizele economice au scos în evidență un model general al dezvoltării acestor sectoare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să se dezvolte cu prioritate, sectorul primar și cel secundar putând asigura nevoile comunității cu un efort social relativ redus. Această societate este de tip postindustrial. Există și o serie de limite importante ale utilizării gradului de dezvoltare al forțelor productive drept criteriu unic al progresului. În primul rând, acest criteriu dă o estimare relativ nediferențiată a gradului de satisfacere al necesităților unei comunități. La același nivel de dezvoltare economică, o comunitate poate realiza mai egalitar bunurile disponibile, iar o alta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
progresului și structura repartiției produselor. Nu este întâmplător faptul că în societatea modernă există presiuni tot mai accentuate în sensul egalizării economice. În al doilea rând, așa cum sugerează criteriile contemporane ale societății capitaliste dezvoltate, o parte din efortul și capacitățile productive sunt înghițite de„false” necesități, de necesități „înstrăinate”. Un consum nerațional nu poate duce, chiar în condițiile abundenței, la un nivel ridicat de satisfacere a necesităților umane. Este necesar de aceea să fie luată în considerație și raționalitatea orientării producției
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un nivel ridicat de satisfacere a necesităților umane. Este necesar de aceea să fie luată în considerație și raționalitatea orientării producției spre nevoi „reale”, „autentic” umane. Războiul, consumul ostentativ, risipa nerațională sunt factori care anulează într-o măsură substanțială potențele productive. Eficienței potențiale a aparatului productiv este necesar să i se aplice deci o corecție referitoare la eficiența umană a utilizării sale. Simptomatic în această privință este cristalizarea, în ultimul timp, a unei noi problematici: calitatea vieții. Indicatorii calității vieții încep
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a necesităților umane. Este necesar de aceea să fie luată în considerație și raționalitatea orientării producției spre nevoi „reale”, „autentic” umane. Războiul, consumul ostentativ, risipa nerațională sunt factori care anulează într-o măsură substanțială potențele productive. Eficienței potențiale a aparatului productiv este necesar să i se aplice deci o corecție referitoare la eficiența umană a utilizării sale. Simptomatic în această privință este cristalizarea, în ultimul timp, a unei noi problematici: calitatea vieții. Indicatorii calității vieții încep să fie tot mai insistent
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale distincte. În aceste condiții, marxismul oferă un criteriu suplimentar pentru a distinge ceea ce este în sensul evoluției și ceea ce este împotriva ei. Marxismul distinge două tipuri de clase și grupuri sociale în cadrul uneisocietăți neomogene: unele interesate în dezvoltarea forțelor productive ale societății și altele conservatoare, ale căror interese sunt legate de menținerea formelor învechite. Clasele și grupurile sociale progresiste prin poziția lor obiectivă în cadrul sistemului social vor deveni și subiectiv purtătoarele acestuia. Din această cauză, nu orice manifestare a conștiinței
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în considerare toate aceste evenimente se poate determina care soluție este cea mai bună. Să luăm cazul unui inginer agronom care trebuie să aleagă între două soiuri de grâu disponibile: a și b. El știe că soiul a este mai productiv, dar cere, într-o anumită perioadă a creșterii sale (luna mai), umezeală abundentă. Soiul b este mai puțin productiv, dar nu are nevoie de o asemenea condiție. Alegerea soiului va depinde deci de previziunea condițiilor climaterice din luna mai din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
agronom care trebuie să aleagă între două soiuri de grâu disponibile: a și b. El știe că soiul a este mai productiv, dar cere, într-o anumită perioadă a creșterii sale (luna mai), umezeală abundentă. Soiul b este mai puțin productiv, dar nu are nevoie de o asemenea condiție. Alegerea soiului va depinde deci de previziunea condițiilor climaterice din luna mai din zona în care urmează a fi semănat grâul. Dacă luna mai va fi în mod sigur o lună cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ierarhizarea lor, tind să fie eliminate. Prima problemă care se ridică în mod firesc este: cum putem evalua strategia satisfăcătorului în raport cu strategia optimalității tendențiale? La o primă vedere s-ar putea imputa strategiei satisfăcătorului că reprezintă un comportament irațional, slab productiv, rezultat mai mult al comodității decidentului, și nicidecum o procedură rațională. Punctul de vedere susținut aici este cu totul altul: PROPOZIȚIA 2.4.: În condițiile unei incertitudini accentuate, strategia satisfăcătorului reprezintă o opțiune rațională care, la limită, nu dă rezultate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi interpretat deci ca având o importantă sursă în mecanismele de apărare împotriva incertitudinii. Analizând societățile arhaice, Nadel (1968, p. 403) înregistrează ca un faptstabilit cu claritate raritatea inovațiilor tehnice. Tehnicile din toate sferele de activitate, începând cu cele productive și sfârșind cu cele artistice, „se perpetuează atât timp cât ele reprezintă un mijloc adecvat pentru realizarea scopurilor respective”. Aceasta nu se explică printr-un conservatorism de principiu, ci prin faptul că „popoarele primitive sunt neinteresate doar de inovativitate, în experimentarea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult istoria omenirii cu cât se dezvoltă mai mult forțele de producție ale oamenilor și, prin urmare, relațiilor lor sociale” (Marx și Engels, 1968, p. 414). În acest sens, istoria omului este determinată în mod fundamental de istoria forțelor sale productive. Aici continuitatea este necesară. Salturi spectaculoase nu se pot face. Toate celelalte sfere ale vieții sociale se organizează în funcție de această sferă care este într-un fel dată. Dar nu numai sfera economicului reprezintă un proces obiectiv, desfășurat în timp, ci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
i le pune la îndemână istoria. Simplificând mult problema, putem spune că omul mereu a căutat să construiască o societate care să răspundă necesităților sale, dar această construcție a avut loc întotdeauna într-un posibil variabil. Instrumentele sale, forțele sale productive, tradițiile, cultura sa etc., așa cum erau ele la un moment dat, au constituit marginile posibilului. El nu a creat o societate abstractă, universală și, din acest punct de vedere, bună sau rea, în mod absolut, ideală sau mai puțin ideală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de organizare socială cele mai bune posibil cele mai eficiente din punct de vedere uman, atunci nu ar rezulta o singură societate, ci o pluralitate, în funcție de condițiile particulare în care are loc acest lucru și, în primul rând, în funcție de tehnologia productivă disponibilă, de capacitatea economică a societății de a satisface nevoile umane și sociale fundamentale. Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" Achim, M. (1971), ABC-ul investigației sociologice, vol. 1: „Prolegomene epistemologice”, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Achim, M. (1973), ABC-ul investigației sociologice, vol
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atmosfera internatului de fete, cu toate că „diarista” nu are darul portretizării, nici al evocării micilor întîmplări, iar stilul e neglijent. Ultima parte, având în centru epoca celor două căsătorii nefericite, împletește relatările Heliantei cu pasaje decupate din scrisorile celor doi. Procedeul, productiv în sine, dă greș aici. Textului i se refuză ficționalitatea, iar ca discurs confesiv i se impută nesinceritatea, manipularea „dovezilor”. Remarcabilă în Helianta este, în schimb, partea mediană, formată dintr-o serie de episoade epice care au drept protagoniste pe
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
și le mențin suscită un interes progresiv în domeniul clinic, ar fi injust să nu evocăm lucrările lui Eysenck. Termenul de „personalitate”, atât de des folosit atât de către specialist cât și de oricine altcineva, s-a dovedit, până în prezent, puțin productiv în clinică. Dimensiunile personalității Eysenck a fost preocupat, chiar de la început, de „dimensiunile personalității”. El este unul dintre rarii comportamentaliști care, în afară de Pavlov, s-a consacrat studiului tipologiei. Miza este totuși importantă, deoarece se pune problema de a examina rolurile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
timp viitor (t+1) este o funcție a venitului la (t) plus rata de creștere economică. Creșterea este rezultatul investițiilor care reprezintă o anumită parte din profitul proprietarilor, stocată în economii (s) și folosită spre a produce o nouă valoare productivă (c): Yt = Wt + Pt Yt+1 = Yt + s/c(Pt). Interesul angajaților (L#) în acest sistem este o funcție a salariilor curente, plus partea de salariu preconizată (Ew) din segmentul de creștere care se depreciază în timp. Interesul proprietarilor (O
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei românești postrevoluționare, mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv, care a debutat În crearea unor institute, publicații, facultăți. A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta intrare În accelerație atunci când prilejul s-a ivit. Ceva care să o mențină vie, insurgentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mircea Vulcănescu, H.H. Stahl. Pentru a putea vorbi de un impact al tradițiilor sociologice românești, ar trebui să știm ceva despre circulația ideilor și a scrierilor sociologice. Într-adevăr, au fost editate publicații sociologice de rezonanță europeană. Nu mai puțin productive au fost conferințele publice - și amintim pe acelea organizate de Institutul Social Român și de Societatea Română de Filosofie, la care vorbeau aproape toți specialiștii domeniului. Dar efectul aplicativ al sociologiei a fost mic. D. Gusti era convins că un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu o singură condiție: să propunem soluții, evident alternative, din care cei aflați În intervalul de autoritate al lideranței să construiască optimul decizional pentru viitorul imediat și cel strategic al țării noastre. Deocamdată, logistic și ca resurse umane, este mai productiv să ne asociem microsociologiei, implicându-ne În cercetări-acțiune cu studii-pilot care pot aduce nuanțe rezolutive pentru diverse segmente ale spațiului social, În care avem anumite acumulări și o practică relevantă de cercetare. Să ne focalizăm, neechivoc, pe complementaritatea reușitelor noastre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]