2,781 matches
-
de dorințe subiective. Poate că cea mai simplă formă de a prezenta concepția despre simboluri a lui Eliade este de a spune că el ne-a redat vârsta de aur productivă, într-o versiune nouă, considerabil mai realistă. Sacrul și profanul se exclud reciproc, dar științele profane nu au reușit să explice categoriile sacrului. Bunăoară, nici un contact cultural atestat istoric, nici o asociere de idei nu ne-au oferit semnificația simbolică, originală și extrem de plină de consecințe, a treptelor și scării. Dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai simplă formă de a prezenta concepția despre simboluri a lui Eliade este de a spune că el ne-a redat vârsta de aur productivă, într-o versiune nouă, considerabil mai realistă. Sacrul și profanul se exclud reciproc, dar științele profane nu au reușit să explice categoriile sacrului. Bunăoară, nici un contact cultural atestat istoric, nici o asociere de idei nu ne-au oferit semnificația simbolică, originală și extrem de plină de consecințe, a treptelor și scării. Dar istoria religiilor (religionshistoria) poate, printr-o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
plină de consecințe, a treptelor și scării. Dar istoria religiilor (religionshistoria) poate, printr-o anevoioasă lucrare de reconstrucție, să ajungă la o cultură religioasă de ansamblu, în care această simbolistică are o însemnătate pregnantă, bogată și plină de semnificație. Categoriile profane ale gândirii și fanteziei pot fi explicate ca forme secularizate ale acestei imagini religioase a lumii. Privind însă din perspectiva categoriilor profane, această imagine religioasă a lumii nu poate fi înțeleasă. În asta constă ceea ce este îndreptățit în metoda lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cultură religioasă de ansamblu, în care această simbolistică are o însemnătate pregnantă, bogată și plină de semnificație. Categoriile profane ale gândirii și fanteziei pot fi explicate ca forme secularizate ale acestei imagini religioase a lumii. Privind însă din perspectiva categoriilor profane, această imagine religioasă a lumii nu poate fi înțeleasă. În asta constă ceea ce este îndreptățit în metoda lui Eliade și ceea ce este uimitor în numeroasele rezultate la care a ajuns. Poate că pentru o cercetare astfel orientată, denumirea de istorie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Birzeit), Marea Moartă. Harta 7. Ierusalim, Orașul Vechi și principalele lui locuri sfinte / 314 Capitolul V. Ultima sărbătoare pascală / 315 1. Muntele Măslinilor / 317 2. Un mormânt pentru Iuda / 320 3. Împărăția cheilor / 324 4. Mormântul Sfânt și câteva chestiuni profane / 331 5. Emmaus sub regim republican laic / 339 6. Refuzul de a statua / 345 Ierusalim: Muntele Măslinilor, Cele Șapte Arce, Zidul lui Saladin, Grădina Măslinilor, cimitirul musulman, vechea necropolă evreiască, Cedron, biserica Agoniei, domeniul Ghethsimani, Via Dolorosa (Sfântul Mormânt), poarta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un ordin religios ceea ce erau și ordinele cavalerești medievale protectoare ale văduvelor și ale orfanilor. dar omorând cât mai mulți necredincioși posibil. Cine ar fi zis că mitul obscurantist va supraviețui mitului proletar? Și că în lupta dintre sacru și profan, primul îi va întinde într-o zi celui de-al doilea o mână de ajutor? Visului grandios numit Revoluție i-au trebuit două secole pentru a fi dezactivat (1789-1989). Fenixul Cruciadă preia ștafeta și crapă de sănătate. Atâta doar că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ții sub cheie și fiecare se simte mai "ales" când face parte dintr-un comitet mai restrâns. Ești mai snob ca alții când ești credincios, iar în snobismul celor din lumea "bună", Guermantes sau ne-Guermantes, recunoaștem un fel de ecou profan al bucuriilor uitate ale cancelului, ale stranei și ale tabernacolului. Există vreun expert mai exact în probleme religioase ca Marcel Proust? 4. Mormântul Sfânt și câteva chestiuni profane Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
celor din lumea "bună", Guermantes sau ne-Guermantes, recunoaștem un fel de ecou profan al bucuriilor uitate ale cancelului, ale stranei și ale tabernacolului. Există vreun expert mai exact în probleme religioase ca Marcel Proust? 4. Mormântul Sfânt și câteva chestiuni profane Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif [...] și luând trupul, L-a înfășurat în giulgiu curat de in și L-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tine însuți. Opiniile bine raționate sunt un rezultat al desbaterilor intime. Înțeleptul după tradiția esoterismului care nu întrebuința cărți și opinii gata făcute, înțeleptul cugetă mult și vorbește puțin. Un neofit trebuie, în general, să se arate foarte rezervat față de profani. Orice prozelitism intempestiv îi este interzis. Adevărurile rău înțelese sunt ca otrăvurile medicinale greșit administrate. A fi înțeles rău de neinteligenți sau răuvoitori e și dăunător și primejdios. Masoneria, în oficiile ei, se adresează și inteligenței, și imaginației și sentimentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost greșit interpretat de unii din f.f. noștri care au situație de conducători ai ritului. S-au produs bănuieli, nu ne-au fost făcute reproșuri fățișe; s-au urmat procedee pe care eram deprinși să le vedem în lumea profană. S-au rostit și amenințări de caterisire; deoarece am fi călcători de jurăminte. Țin să pun lucrurile la punct. 2. Lucrarea noastră masonică, cu totul desinteresată și liberă urmează o prestare cu toată forța sufletului nostru idealului care călăuzește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se explică prin faptul că „pentru omul societății tradiționale, tot ceea ce este semnificativdeci creator și puternic - s-a petrecut la începuturi, în Timpul miturilor”. Secera duratei limitate a omului poate fi oprită prin reluarea gesturilor arhetipale, „repetiția duce la abolirea timpului profan și la proiectarea omului într-un timp magico-religios”. Acceptarea tânărului într-o nouă etapă ontologică poate fi făcută doar printr-o trecere chiar prin focul creației, ceea ce are valoarea unei noi întemeieri. Dacă a putut participa la cosmogonie, el va
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fundamentală și, de aceea, inițierea a fost analizată de multe ori prin prisma mutației ontologice pe care o produce. Moartea simbolică survenită în cadrul ritualului are din acest punct de vedere o importanță deosebită. „În contextele inițiatice, moartea înseamnă depășirea condiției profane, nesanctificate, condiția «omului natural», care nu cunoaște sacrul și nu înțelege spiritul”. Sacrificiul necesar pentru dobândirea noului statut social, cultural și, implicit, spiritual, se face în textele folclorice românești numai la nivelul cuvântului magic, fără a mai păstra nimic din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
începe întotdeauna prin despărțirea neofitului de familie și retragerea sa în pădure. Există de pe acum un simbol al Morții: pădurea, jungla, întunericul reprezintă lumea de dincolo, «Infernul»”. Moartea simbolică survine după „riturile preliminare de purificare”, care evită imixtiunea nefastă a profanului în sacru - „tot amestecul e cel de care trebuie mereu să te păzești”. Colindele de fecior și de fată mare, baladele fantastice și basmele evidențiază o etapă cathartică fin interțesută la nivel simbolic; eroii își abandonează neputința umană prin recluziune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca suport al discuției aplicate la contextul literar folcloric. Omul modern, căruia i s-au amputat rădăci¬nile comunicante cu esența lumii, nu are posibilitatea să conștientizeze existența celor „două medii complementare” care „se exclud și se presupun”: sacrul și profanul. Tot ceea ce face obiectul lucrării de față însă se circumscrie vieții lui homo religiosus, pentru care viața „se prezintă ca suma relațiilor dintre om și sacru”. Dinamica acestui dialog revelează structuri mitice universale, a căror ipostază se îmbogățește cu sensibilitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cosmogonice ne vom găsi chiar în locul sfânt: „orice spațiu sacru, oricât de periferic ar fi în realitate, este conceput în mod simbolic ca punct de referință absolut, ca «centru al Lumii»”. De fapt, mundanul și realitatea nu sunt cele percepute profan, ca efecte ale cauzelor obiective, ci aspectele care derivă din modelul ontologic sacru; de aceea, tot ce se află în afara spațiului consacrat este doar o „întindere informă”, din care novicele trebuie să se smulgă. Revenind la ritualul inițiatic perceput ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
istoria naturală»” se plasează „la începutul și în afara devenirii”. De aici începe durata cronologică, dar, odată deschis intervalul sacru, tot aici ea se oprește pentru a permite întoarcerea ceasului la ora zero, cu toate caracteristicile augurale ale începutului. „Abolirea timpului profan și proiectarea omului în timpul mitic nu se face, natural, decât la intervale esențiale, adică în cele în care omul este cu adevărat el însuși: în momentul ritualurilor sau al actelor importante”. Reluarea timpului sacru și multiplele identificări ale spațiului originar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi în lume, pentru care structurile se repetă „de la mic la mare, din prezent în trecut, de la vizibil la invizibil”. Tendința oamenilor de a fi „arhetipali și paradigma¬tici” transformă existența într-un eveniment cosmic în cadrul căruia inițierea oprește durata profană și folosește energiile sărbătorii pentru a accede la sacru. Marcată calendaristic pentru colindele din cadrul obiceiurilor de iarnă, sărbătoarea „este locul privilegiat al riturilor de inițiere, care conferă virtuți virile și puterea de a procrea”. Suprapunerea temporală a fenomenului analizat cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
românești. Analiza stilistică va fi condusă în mod special pe texte înregistrate de folcloriștii preocupați de forma și stilul tradițional de interpretare, așa cum a impus-o dezvoltarea științei etnologice. În privința instrumentelor taxonomice, conside¬răm utile clasificarea Monicăi Brătulescu pentru colindele profane și cea a lui Al. Amzulescu pentru baladele fantastice. În cazul basmelor nu vom cita decât titlul cu care acestea au apărut în volum, dată fiind structura complexă a unor texte care înglobează mai multe tipuri clasificate de Aanti Aarne
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mesajului în el însuși” (Roman Jackobson) este proprie textelor sacre, a căror formă s-a cizelat printr-o lungă transmitere prin intermediul emițătorilor inițiați, conștienți de valoarea rituală intrinsecă. Egal realității semnificate, cuvântul are capacitatea de a aboli timpul și spațiul profan și de a introduce receptorul în lumea privilegiată a începuturilor: „ascultând povestea nașterii Lumii, devii contemporanul actului creator prin excelență, Cosmogonia”. Colindele pentru tinerii aflați în pragul maturității sociale valorifică din plin forța acestui anamnesis lingvistic și transportă, pe lângă adresantul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-și asume responsabilitatea bărbatului”. Motivele inițiatice specific masculine stau sub semnul dinamicului, al eroicului și al cultului solar, principii aflate în complementaritate cu datele rituale feminine, cu mult mai reduse pentru acest fenomen. Traseul eroului cere o ieșire din spațiul profan până la limita extremă a creației și de aceea el trebuie să se așeze sub protecția astrală. Zeul soare devenit sfânt în credințele populare de azi este adus pe pământ prin reprezentări transparente ale caracteristicilor lui și astfel întreaga comunitate este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îmblănite, purtate de boieri sau țărani bogați. Ezitarea receptorului în a recunoaște flăcăul colindat și devenit automat personaj mitic conturează atmosfera rituală în care protagonistul suferă o schimbare, o înălțare a statutului său care îl face greu de identificat de către profani. Apariția lui este copleșitoare și supune observatorul la un efort de orientare răsplătit prin imaginea răsăritului. Timpul imperfect indicativ deschide aici poarta către gesturile atemporale, ce au o continuitate în sacru. În plus față de proveniența estică, tânărul ce trece printr-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
arhetipale periodice, marcat de imperfect. Celălalt timp al măsurătorii inexorabile, perfectul compus, redă apariția eroului ca proces încheiat, pe deplin strălucitor. Se creează astfel opoziția acțiunilor desfășurate în planul sacru (răsăritul de soare, mișcările flăcăului călare) cu cele percepute în profanul revigorat magic. Trebuie subliniat însă gradul de inițiere a colindătorilor, mesageri între cele două lumi. În absența capacității lor duale de a fi prezenți în mit și în istorie, comunitatea nu ar mai avea acces la sacru. Octavian Buhociu observă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
amenință lumea și aducerea ei constituie o probă inițiatică: „din lumea cealaltă este adusă puterea asupra stihiilor”. Mai mult decât atât, „cămașa zmăului cu lună-n spate, soareli-n piept, doi luciferei în doi umerei” (Scheiu de Sus - Dâmbovița) încarcă universul profan cu puterea creatoare a luminii simbolizate, asemenea restabilirii astrelor pe cer. Petru Caraman pune la originea acestui motiv practica magică a tatuării însemnelor cerești, ca „fenomen de transfer al desenului de tatuaj de pe corpul uman pe vestminte”, ceea ce caracterizează mentalul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prezentului indicativ exclusiv pentru acțiunea readucerii soarelui la răsărit, gest care poate fi o metaforă a revenirii ab origo, ce guvernează întreg ritualul inițiatic. Ridicarea soarelui în coarnele boului ce-l slujește pe flăcău marchează de fapt ruptura dintre durata profană și saltul în sacru, acolo unde eroul trebuie să îi imite pe strămoși pentru a porni lumea din nou, purificată. Șoimul, ca ajutor mai puțin apropiat omului decât calul, apare în colinde cu o funcție de adjuvant solar. El este în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în planul mitic asigurând izbânda inițiatică: „La Vidros că mi-ș pornea;/ Toată noaptea că mergea,/ Mare cale că făcea,/ La Vidros cân' ajungea/ La vărsatu zorolui,/ Răsăritu soarelui,/ Când îi toana peștelui” (Ciuperceni - Teleorman). Ca și plecarea din planul profan, momentul sosirii în inima sacrului trebuie să respecte ritmul solar, ca model de eroizare. Asocierea imperfectului ca timp al acțiunilor de legendă cu construcția poetică a drumului îndelungat până la tărâmul fabulos semnalează cititorului ieșirea din durata măsurabilă și pășirea într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]