2,427 matches
-
de impulsul spontan al evlaviei lor. Ei se mulțumeau doar cu Regula și câteva alte norme ce fuseseră emanate în același an în care fusese aprobată Regula. Aceasta a fost prima constituțiune pe care Sfântul Francisc a făcut-o după promulgarea Regulii confirmate, după cum a afirmat fratele Albert de Pisa, de sfântă memorie: ca frații să nu mănânce împreună cu laicii, cu excepția a trei înghițituri de carne din respect față de prescrierea Evangheliei (cf. Lc 10,8). Asta s-a întâmplat pentru că i
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aprigi susținători ai lui"330, cum trebuia să fie și anterior am insistat suficient de mult asupra acestui fapt un cerc larg de personalități aristocrate romane, care preferau să se țină departe de chestiunile publice, fapt care a dus la promulgarea unei anumite legislații (Lex Iulia de ambitu), menită să favorizeze și să atragă participarea aristocraților la funcțiile publice. E de înțeles că în astfel de condiții, Augustus nu se putea bizui prea mult pe ideile politice ale colaboratorilor săi de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
numărului total de locuitori, orașul Piatra Neamț se afla pe locul șase, cu 17.384 persoane, după orașele Iași, Galați, Botoșani, Bârlad și Focșani. Trecând de etapa acumulărilor cantitative, urbanizarea centrelor administrative din Moldova a intrat în faza maturității sale odată cu promulgarea primelor legi de organizare comunală (31 martie 1864). Acesta a fost momentul de oficializare a autonomiei administrative a orașelor din vechiul Regat, chiar dacă, pentru o anumită perioadă de timp, desemnarea primarilor a fost la discreția domnitorului. În bună măsură, din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proiecte au vizat creșterea teritorială a orașelor, modernizarea rețelei stradale și a infrastructurii energetice și asigurarea unui anumit grad de confort în ceea ce privește standardele de viață ale locuitorilor - spre exemplu, finalizarea lucrărilor de canalizare și alimentare cu apă potabilă. Imediat după promulgarea legii privind secularizarea averilor mănăstirești - lege care avea să mărească suprafața intravilană a tuturor orașelor din vechiul Regat, prin alipirea totală sau parțială a fostelor moșii bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primei societăți de fabricare a hârtiei a fost votată în Senat la 30 ianuarie 1880 și în Camera Deputaților la 13 februarie același an. Deși marea majoritate a politicienilor liberali s-au pronunțat pentru intrarea imediată în vigoare a legii, promulgarea ei s-a făcut un an mai târziu, la 17 ianuarie 1881. Această amânare se explică în special prin „influența nefastă a capitalului străin, care, de teamă că produsele lui ar putea fi concurate de cele indigene, s-a opus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Regulamentul pentru industriile insalubre, privind folosirea muncii copiilor și femeilor în întreprinderi, să se aplice cu toată rigoarea cerută de gravitatea cazului” (5 august 1899). Aceste norme erau obligatorii pentru toate firmele din vechiul Regat, încă din 1894, odată cu promulgarea legii muncii. În unitățile productive din Bacău, cel mai des încălcate prevederi din Regulament erau următoarele: „art.14 - pentru copiii (între 12 și 14 ani) și femeile (de la 14 ani în susă din atelierele mici și fabrici, munca nu va
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ea înseamnă sfîrșitul Frontului popular, abandonat de radicali. Ministrul Finanțelor, Paul Reynaud, se străduiește să favorizeze relansarea economiei printr-o oarecare întoarcere la liberalism. Decretele-lege din noiembrie 1938 corectează legea celor patruzeci de ore. Sînt luate măsuri în favoarea familiei, prin promulgarea codului familiei la 29 iulie 1939. Guvernul este divizat în interiorul său, asemeni opiniei publice, după atitudinea de adoptat în materie de politică externă. Unii, cu Daladier în frunte, doresc fermitate față de Germania nazistă, alții, împreună cu ministrul Afacerilor externe, Georges Bonnet
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la 23 iunie, apoi vice-președinte al Consiliului, triumfară asupra rarelor rezistențe. La 10 iulie 1940, Adunarea națională, prin 569 de voturi contra 80 și 20 de abțineri declarate, "dă puteri depline guvernului Republicii, sub autoritatea și semnătura mareșalului Pétain, în vederea promulgării, prin unul sau mai multe acte, a unei noi Constituții a Statului francez. Această Constituție va trebui să garanteze drepturile muncii, familiei și patriei. Ea va fi ratificată de națiune și aplicată de către Adunările pe care ea le va fi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
octombrie 1974, cu 488 de voturi contra 273, o revizuire a Constituției care extinde, pentru un număr de 60 deputați sau senatori dreptul, pînă atunci atribuit președintelui Republicii, Primului Ministru, președinților Adunării, de a deferi o lege Consiliului constituțional înaintea promulgării acesteia. Această dispoziție, care pe moment nu lovește deloc, este la originea intervențiilor crescînde ale Consiliului constituțional, judecător al conformității cu Constituția a acțiunii legislative. Suveranității legii, scumpă tradiției republicane, i se opune un fel de guvernare a judecătorilor, o
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Eroica" 25 martie (4 germinal, anul X) Pacea de la Amiens 10 mai (20 floreal, anul XI) Consulatul pe viață 1803 28 martie (7 germinal, anul XI) Fixarea valorii francului 1804 Răscoala sîrbilor contra turcilor 21 martie (30 ventos, anul XII) Promulgarea Codului Civil 2 dec. (1 frimer, anul XIII) Încoronarea lui Napoleon I 1805 2 decembrie Victoria de la Austerlitz 1806 Moartea lui W. Pitt, primul ministru al Angliei 4 aprilie Publicarea Catehismului imperial 14 octombrie Victoria de la Jena 21 noiembrie Decretul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de stat din state din Europa Centrală, de Est și de Sud - Est (Hotărârea Conferinței Permanente a Miniștrilor Învățământului și Culturii din Republică Federală Germania din 27.01.1994, în varianta din 22.03:2001) intra în vigoare la data promulgării. Anexă 1 ──────── la Regulamentul de examen - România ──────────────────────────────────── Model pentru formularul de Diplomă pentru Accesul General la Învățământul Superior ..................................................................... Denumirea școlii și localitatea DIPLOMĂ PENTRU ACCESUL GENERAL LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR pentru ....................................... Se eliberează în baza Regulamentului pentru desfășurarea examenului în vederea obținerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174001_a_175330]
-
exploziv, F�hrer und Verf�hrer: �Va traversa oare Adolf I Rinul, va invada Polonia ? i va anexă Viena? Sau ne va salva binecuv�ntarea lui Dumnezeu de catastrofa pe care ne? o preg? te? te el? �113 Odat? cu promulgarea Actului Neutralit?? îi Statelor Unite, Hitler s? a sim? it mai �n largul s? u. A proclamat re�narmarea, a reintrodus serviciul militar ? i a alocat 90 de miliarde de m? rci �n scopul re�narm? rîi Germaniei. O alt? victorie a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
folosi puterea publică pentru a influența viețile cetățenilor, rezultatul acestor alegeri fiind o politică ce poate fi implementată practic. La al doilea nivel, regăsim acțiunile realizate de guvernământ pentru implementarea politicilor alese (de exemplu prin cheltuieli bugetare, angajare de funcționari, promulgare de reglementări). La cel de-al treilea nivel, regăsim impactul politicilor asupra cetățenilor, modul În care viața acestora este influențată de Încercarea de implementare a unei politici. Primele două nivele sunt subcomponente ale primei părți a definiției politicilor publice, având
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
have appeared after the adoption of the first decision in the preceding control of the constitutionality of the Constitution's revisal initiative. 1. Potrivit art.146 lit. a) din Constituția României republicată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia din președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
termenul este de două zile. În ambele situații, în interiorul acestor termene, legea nu poate fi trimisă președintelui României, iar dacă ar fi trimisă, nu poate fi promulgată. De același drept, de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea unei legi înainte de promulgare, beneficiază Președintele României, președinții celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție și Avocatul Poporului. Pentru a-și exercita acest drept, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Președintelui, Guvernului, Înaltei Curți de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sesiza Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea unei legi înainte de promulgare, beneficiază Președintele României, președinții celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție și Avocatul Poporului. Pentru a-și exercita acest drept, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Președintelui, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului. Acest termen se reduce la 2 zile în cazul legilor adoptate în procedură de urgență. Întrucât sesizarea Curții Constituționale poate fi făcută în mod individual sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lege, oficial, în momentul anunțării sale în ședința publică a fiecărei Camere, după depunerea sa la secretarul general, moment care deschide calea controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că acțiunea de control al constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, presupune "că legea a fost adoptată de Parlament, în forma în care a fost adoptată, iar nu de un text dintr-un proiect de lege sau un amendament propus Parlamentului, dar care nu a fost adoptat de acesta, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2 zile de la anunțarea legii în plenul Camerelor Parlamentului, după caz, Președintele României este dezlegat de obligația de a nu promulga legea. Cu toate acestea, șeful statului are la dispoziție un termen de 20 de zile pentru a decide asupra promulgării legii. În acest interval de timp, subzistă dreptul subiectelor instituționale sau politice prevăzute de art. 146 lit. a) din legea fundamentală de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legii respective. Mai mult, în acest interval de timp, Președintele României are
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
direct Curții Constituționale verificarea conformității legii cu Legea fundamentală pentru motive de neconstituționalitate. 2. Procedura examinării obiecțiilor de neconstituționalitate. În temeiul art.146 lit.a) din Constituție, instanța de contencios constituțional exercită un control a priori asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori. Practic, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în vedere că Președintele României poate promulga legea în termen de 20 de zile de la data primirii acesteia, el rămâne suveran în a stabili data limită pentru sesizarea Curții Constituționale, oprind la un termen anterior celui prevăzut de Constituție, prin promulgarea legii, orice tentativă de atacare a acesteia pentru motive de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, după caz, împlinirea celor 5 zile, respectiv 2 zile. Subiecții interesați de sesizarea Curții Constituționale cu privire la o lege adoptată de Parlament, înainte de promulgarea acesteia, pot solicita
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de Constituție, prin promulgarea legii, orice tentativă de atacare a acesteia pentru motive de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, după caz, împlinirea celor 5 zile, respectiv 2 zile. Subiecții interesați de sesizarea Curții Constituționale cu privire la o lege adoptată de Parlament, înainte de promulgarea acesteia, pot solicita instanței de contencios constituțional verificarea constituționalității intrinseci sau extrinseci a legii respective. Sesizarea Curții Constituționale poate fi făcută în mod direct sau indirect. Astfel, Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul sau Avocatul Poporului se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este făcută de către președinții celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau de Avocatul Poporului. Sesizarea se comunică Președintelui României în ziua înregistrării acesteia la Curtea Constituțională pentru a se opri promulgarea legii. Atunci când sesizarea se face de către Președintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituțională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, președinților celor două Camere ale Parlamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cât și asupra celor de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate. În cazul în care Curtea Constituțională constată, cu votul majorității judecătorilor, că legea este neconstituțională, va comunica Președintelui României decizia respectivă, pentru a se bloca promulgarea legii. Această decizie se va comunica și celor două camere ale Parlamentului și primului-ministru. Atunci când prin decizie se constată fie constituționalitatea legii sau numai a unor prevederi ale acesteia, se ridică două probleme de ordin teoretic. Prima problemă are în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fie constituționalitatea legii sau numai a unor prevederi ale acesteia, se ridică două probleme de ordin teoretic. Prima problemă are în vedere faptul că, potrivit art. 147 alin.(2) din Constituția României, "În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale". În virtutea acestor dispoziții constituționale, este necesară o diferențiere între declararea în întregime a legii ca fiind neconstituțională și declararea parțială a neconstituționalității acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dintr-o lege sau ordonanță se pune problema reexaminării acestora de către Parlament. În astfel de situații, legea continuă să fie validă, dar unele din dispozițiile sale sunt neconstituționale. Pronunțându-se în acest sens, Curtea Constituțională introduce o procedură suplimentară, anterioară promulgării legii și destinată să faciliteze această operațiune, prin care obligă Parlamentul să pună de acord dispozițiile declarate neconstituționale cu decizia Curții Constituționale. În cealaltă situație, Curtea Constituțională declară că legea este neconstituțională în întregul său, ceea ce în opinia noastră exclude
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]