2,396 matches
-
detaliile programului decorativ din interiorul redau fidel iconografia bizantină cu semnificațiile sale teologice adânci, cristalizate de-a lungul secolelor, însă ceea ce a dus faima acestui lăcaș ecleziastic atât în țară, cât și peste hotare, sunt picturile de pe peretele apusean al pronaosului, ce ilustrează păcatele umane, respectiv pedepsele pentru acestea. "Interesant este că picturile sunt cele originale, scenele pictate sunt din viața de apoi, sunt diavoli care pedepsesc păcătoșii, făcute cu scopul de a-i înfricoșa pe păcătoși", a spus Felician Pop
Satu Mare, Corund: Biserica cu draci, fascinantă pentru credincioșii care îi trec pragul by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102129_a_103421]
-
Amintim câteva din realizările sale cele mai reprezentative: În localitatea Bușteni - Prahova, în anul 1889, regele Carol I si soția sa, regina Elisabeta, au ctitorit Biserica Domnească - zidită din piatră de carieră, copiind la scară redusă biserica Mănăstirii Horezu. În pronaos, pictate în mărime naturală, chipurile celor doi monarhi pot fi admirate și astăzi. Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina este tot o ctitorie a Regelui Carol I. A fost închinată Sfântului Alexandru pentru că în ziua lui de prăznuire
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
trei turle și câte una spre est, vest, nord și sud. Cele trei turle ale catedralei sunt poziționate astfel: o turlă centrală, circulară la interior și poligonală la exterior, și două turle octogonale plasate deasupra traveelor centrale ale navelor laterale. Pronaosul este unul supralărgit, cu trei nave, iar naosul este prevăzut cu abside curbe în interior. Altarul are formă semicirculară la interior și poligonală la exterior. Catedrala este prevăzută cu cafas, un balcon unde cântă corul, iar acesta este extins și
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
lungul gardului este un umbrar construit din lemn. Biserica mânăstire este pe un câmp liber, vizibilă din toate părțile. Pe o fundație cu soclu înalt de piatră, stau zidurile din bârne de brad cioplite. Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
vizibilă din toate părțile. Pe o fundație cu soclu înalt de piatră, stau zidurile din bârne de brad cioplite. Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică decât nava. Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
soclu înalt de piatră, stau zidurile din bârne de brad cioplite. Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică decât nava. Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu înveliș de șiță. Pe peretele de S în exterior, este aplicat un apărător învelit cu șiță, cu spațiu gol pentru ferestre și o inscripție gravată în zid. Turnul de deasupra pronaosului este mic, de secțiune octogonală, fără balcon și are două ferestre. Fundația este de piatră și mortar, var, nisip, cu piatră aparentă. Zidul portant din bârne de brad cioplite este îmbinat simplu la colțuri. Pronaosul are planșeu drept de scândură
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
în zid. Turnul de deasupra pronaosului este mic, de secțiune octogonală, fără balcon și are două ferestre. Fundația este de piatră și mortar, var, nisip, cu piatră aparentă. Zidul portant din bârne de brad cioplite este îmbinat simplu la colțuri. Pronaosul are planșeu drept de scândură, pe ziduri se reazemă talpa care susține construcția turnului, făcută din grinzi. Podeaua este de scândură. Încă din anul 1962 de când datează fișa din arhivă, biserica părea a fi nefolosită de câteva decenii bune. La
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
Manea Brutaru, starostele brutarilor din capitala Țării Românești. Are hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe și Nașterea Maicii Domnului. Biserica este de dimensiuni reduse (26,25 m x 10 m) și este compusă dintr-un pridvor închis, un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
compusă dintr-un pridvor închis, un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858. Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858. Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu icoane de sfinți, la bolți folosindu-se motivul de "cer înstelat". Fațadele păstrează concepția plastică arhitecturală, specifică secolului
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
parte și de alta. Altarul are o formă poligonală la exterior și semicirculară în interior; el are 4,40 m în lungime și 4,60 m în lățime. Naosul (nava) are 7,40 m în lungime pe 5,80 m, pronaosul are 4,40 în interior pe 5,80 m, iar turnul este de 4,20 pe 3,25 m. Intrarea e situată pe latura de sud a bisericii. Din pronaos există o ușă de acces spre turn și o alta
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
are 7,40 m în lungime pe 5,80 m, pronaosul are 4,40 în interior pe 5,80 m, iar turnul este de 4,20 pe 3,25 m. Intrarea e situată pe latura de sud a bisericii. Din pronaos există o ușă de acces spre turn și o alta spre naos. Pe jos, turnul are turnat ciment, iar în celelalte două încăperi (pronaos și naos) se află dușumea din scândură de brad. Se remarcă prin vechimea sa pavimentul altarului
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
4,20 pe 3,25 m. Intrarea e situată pe latura de sud a bisericii. Din pronaos există o ușă de acces spre turn și o alta spre naos. Pe jos, turnul are turnat ciment, iar în celelalte două încăperi (pronaos și naos) se află dușumea din scândură de brad. Se remarcă prin vechimea sa pavimentul altarului: acesta se compune din lespezi ceramice provenind fie de la castrul roman Potaissa¬Turda, fie de la un alt punct fortificat roman, pe drumul Potaissa-Napoca; plăcile
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
sa pavimentul altarului: acesta se compune din lespezi ceramice provenind fie de la castrul roman Potaissa¬Turda, fie de la un alt punct fortificat roman, pe drumul Potaissa-Napoca; plăcile ceramice care formează pavimentul altarului păstrează încă inscripția „LVM”, adică „Legio V Macedonica”. Pronaosul sau tinda femeilor este prima încăpere a bisericii, în care se intră pe latura sudică a construcției, intrare mărginită de două ferestre, care asigură iluminarea interiorului și care se situează între naos și turnul clopotniței. Fundația pronaosului este din piatră
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
Legio V Macedonica”. Pronaosul sau tinda femeilor este prima încăpere a bisericii, în care se intră pe latura sudică a construcției, intrare mărginită de două ferestre, care asigură iluminarea interiorului și care se situează între naos și turnul clopotniței. Fundația pronaosului este din piatră legată cu mortar, la fel ca și pereții, care sunt tencuiți atât la exterior cât și în interior. Pe jos este podit cu dușumea din scândură de brad, iar pereții sunt tencuiți, văruiți și pictați de dată
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
ca și pereții, care sunt tencuiți atât la exterior cât și în interior. Pe jos este podit cu dușumea din scândură de brad, iar pereții sunt tencuiți, văruiți și pictați de dată recentă, pictura neavând valoare istorică sau artistică. Tavanul pronaosului este drept, realizat din grinzi și căptușit cu scândură. Tencuiala a fost decapată în întregime în pronaos, în urma unor lucrări de consolidare, și înlocuită cu una pe bază de ciment. La fel ca și în cazul altor biserici românești, în
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
cu dușumea din scândură de brad, iar pereții sunt tencuiți, văruiți și pictați de dată recentă, pictura neavând valoare istorică sau artistică. Tavanul pronaosului este drept, realizat din grinzi și căptușit cu scândură. Tencuiala a fost decapată în întregime în pronaos, în urma unor lucrări de consolidare, și înlocuită cu una pe bază de ciment. La fel ca și în cazul altor biserici românești, în peretele despărțitor dintre naos si pronaos există două ferestre de comunicare fără geam. Practica aceasta, foarte veche
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
și căptușit cu scândură. Tencuiala a fost decapată în întregime în pronaos, în urma unor lucrări de consolidare, și înlocuită cu una pe bază de ciment. La fel ca și în cazul altor biserici românești, în peretele despărțitor dintre naos si pronaos există două ferestre de comunicare fără geam. Practica aceasta, foarte veche, este de tradiție bizantină; pronaosul fiind rezervat femeilor, iar naosul bărbaților. Femeile fiind considerate la originea păcatului strămoșesc, puteau să participe la desfășurarea slujbei religioase doar în mod indirect
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
consolidare, și înlocuită cu una pe bază de ciment. La fel ca și în cazul altor biserici românești, în peretele despărțitor dintre naos si pronaos există două ferestre de comunicare fără geam. Practica aceasta, foarte veche, este de tradiție bizantină; pronaosul fiind rezervat femeilor, iar naosul bărbaților. Femeile fiind considerate la originea păcatului strămoșesc, puteau să participe la desfășurarea slujbei religioase doar în mod indirect, să audă, dar să nu vadă Sfânta Liturghie. Naosul este partea centrală a bisericii, despărțită de
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
În pronaosul bisericii, se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab și Doamna Despina (m. 1554), soția lui Neagoe Basarab, Doamna Stana (m. 1531), fiica lui Neagoe Basarab și soția lui Ștefăniță Vodă al Moldovei. Tot aici se află și piatra de mormânt
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]