2,488 matches
-
Domnia să nu se schimbe, ci ori de cîte ori se întîmplă și are loc plecarea din această lume a domnului nostru către Dumnezeu, precum este datoria întregii firi omenești, urmașul să fie din țară, cum a fost de la început rînduială și obiceiul țării, și să nu se pună domn strein și dintr-un alt neam de oameni". Articolul IV prevedea: "Noi, împreună cu toți cîți locuiesc în acea țară, mai rugăm pe măria ta pentru cîteva cetăți care sînt la hotarul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
viața în negrijă, și că n-a servit pe Dumnezeu după puterea sa. Isprăvind vizitarea Raiului, a noua zi. după despărțirea sa de trup, Sufletul se urcă din nou la Dumnezeu pentru a I se închina. Pentru aceea Biserica are rînduială de a face a noua zi rugăciuni, pomană, milostenie, pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare, Biserica și rudele roagă pe Dumnezeu de a pune Sufletul repauzatului în numărul celor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
franceză au fost atunci aduse în principate de ofițerii armatei țariste, a schimbat macazul istoriei noastre politice și culturale, îndreptându-ne spre Occidentul civilizat. Pavel Kiseleff a adunat un grup de lucru dintre boierii educați și cu oarecare cunoaștere a rânduielilor civilizate ale Apusului care a redactat prima formă de Constituție a acestei țări, numită Regulamentul Organic. Câte unul pentru fiecare principat, dar asemine în conținut (cu excepția bugetului specific), pentru prima oară ziditor de instituții și legi de tip modern. Regulamentul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai aflau la locul lor, așa cum le lăsaseră la plecare." (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) (f) "Daca te învoiești să vezi de gospodăria noastră, să gătești și să faci pătucurile, să coși, să speli, să împletești și să ții totul în bună rânduială și curățenie, apoi poți rămâne la noi și n-o să duci lipsă de nimic." (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) (g) "Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul... Dar motanul? E-hei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
greutățile și speranțele noastre. În aceste pagini nu pretind și nici nu doresc să propun soluții pentru ceea ce, de ani de zile, se consideră a fi ani de «criză» pentru viața noastră de ucenici ai Domnului, care are o anumită rânduială, oricât de diversificată ar fi ea, și pe care o numim «viață consacrată». Se cuvine să menționăm că viața religioasă - a cărei temelie este viața comunitară - este expresia cea mai firească, cel puțin până astăzi, a vieții consacrate, deși nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
au înăuntru o «structură prezbiterală», să aleagă viața religioasă pentru a suplini această profundă dorință ce, din respect față de tradiția Bisericii noastre, nu poate fi recunoscută ca vocație. Deși nu dorim să punem în dubiu sau în discuție deciziile și rânduielile Bisericii noastre, trebuie să acceptăm faptul că multe femei au ales viața consacrată datorită imposibilității de a alege preoția. Pentru a suplini această lipsă, deci, ele încearcă să fie de folos prin propovăduire și inițiative. Persoanelor de acest tip le
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ne supunem unei legi pe care am putea-o asemăna cu legea marțială pe care o acceptă cei care se încorporează în viața militară. Nu ne putem plânge de rezultate, ci, dimpotrivă, trebuie să ne ducem la îndeplinire datoriile. În rânduielile înrolării noastre e scris: în momentul de față încă nu suntem persoane, ci dobândim acest statut, acceptând constrângerile vieții pe care am ales-o, constrângeri ce probabil ne fac să suferim, însă care nu ne fac nicio nedreptate. Nu trebuie
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
tăblițele de plumb dosite de atîta amar de vreme la Institutul de Arheologie din București. Geții nu erau un popor fără căpătîi care umbla după bătaia vîntului să-și găseas-că izbăvirea în astă lume. Neam așezat la țarina lui cu rînduieli precise și neiertătoare aveau o structură socială puternică ce le permitea să ridice sabia asupra oricărui nepoftit. Cînd Darius bătea la porțile Dobrogei, poate încă mai trăia înțeleptul Zamolxe care a uimit lumea grecilor cu gîndirea lui. Aceste informații s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
preotul, învățătorul și primarul, și o mamă habotnică, teroarea satului, care, prinzând de veste că insul vrea să se însoare cu o rudă, îi „ia” acesteia umbra și o îngroapă în zid spre a-i provoca moartea. Păzitoare a vechilor rânduieli, baba Savila întruchipează primitivitatea, bigotismul, dar și bunul-simț popular, exprimat în curajul de a fi ea însăși, de a nu ceda modelor, în dârzenia cu care împiedică de a se făptui ce nu se cade. Dramaticul e covârșit însă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și apăsat, iluzionându-se mult prea optimist: Gloriile nu ne mai vin de la Paris, prin informații de ziare și complezențe publicitare (și asta în 1932 !), el se comporta în acest stil, total neinhibat și necomplexat, permițându-ne să ne facem rânduiala în propria casă 24. Fără vagi certificate externe de presă, încă extrem de prestigioase și puternice la noi. El se simțea critic român și european în același timp. în mod firesc, indisolubil. Vom reveni asupra acestei stări riguros specifice. Europa se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Drumul de țară. Alături de N. Neculce, Mihai Cismărescu, M. Korne, G. Filiti, D. Damian și D. C. Amzăr, participă cu un studiu substanțial, Starea d-întâi (introducere la o schiță de tipologie metafizică a poporului român), la realizarea volumului colectiv Rânduiala. Perspective românești, publicat de Editura Ioan Cușa la Paris, în 1973. Acest studiu deschide probabil cea mai importantă contribuție eseistică românească a lui A., căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
Paresseux, Paris, 1955; La Fiancée du silence, Paris, 1957; Le Pauvre d’esprit, Paris, 1958; L’Église au service de la liberté, Paris, 1960; Vérité chrétienne et erreur spirituelle, Paris, 1961; Les Sept péchés capitaux, Paris, 1964; L’Oeuf, Paris, 1970; Rânduiala. Perspective românești (în colaborare), Paris, 1973; Les Prophéties de l’an 2000, Paris, 1983; Eminescu sau Lumea ca substanță poetică, București, 2000. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Dl. Amăriuței, Kafka și Rivarol, CNT, 1955, 19; Nicu Caranica, Requiem pentru un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
la revista școlară „Vlăstarul” (1925), unde figura printre redactori. Vor urma alte colaborări, la „Revista universitară”, în timpul studenției, apoi la „Est-West”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Vremea”, „Ultima oră”, „Floarea de foc”, „Reporter”, „Ararat”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Ani”, „Ideea românească”, „Buna Vestire”, „Rânduiala”, „Cuvântul”, „Universul literar” ș.a. Proză, note de drum, scrisori aveau să-i apară, după multă trecere de vreme, prin grija lui Arșavir Acterian, în „Steaua”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Apostrof”, „Litere, arte, idei”, „Echidistanțe”. În afara câtorva articole (despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
ca națiunile să considere că interesele lor morale și materiale sunt antagonice. Ce poate fi mai descurajant și mai trist! Priviți: Nu există un tată de familie care să nu își facă o datorie din a-și învăța copiii ordinea, rânduiala, spiritul de conservare, economia, moderația în cheltuieli. Nu există religie care să nu tune împotriva fastului și luxului. Este foarte bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ci osânda unui atavism neînțeles cu capătul în păgînătate: Căci te iubeam cu ochi păgâni Și plini de suferinți Ce mi-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Bărbatul devine ataraxic ca Luceafărul și reproșează femeii de-a fi stricat rânduiala cosmică: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pământ. În stil folcloric Eminescu a scris adevărate capodopere. Mai am un singur dor e Miorița lui. Poetul se așează pe marginile neantului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Decameron în care câțiva obișnuiți ai unui han spun anecdote, în sine foarte indiferente. Esențială este starea de fericire materială înfăptuită de oaspeți. Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să-și înceapă istoria, toți vâră ulcelele în cofăiel și lăutarii cântă. Din când în când Ancuța aduce de la foc pui fripți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă, ce-ntr-atîtea moșii n-am doar o șirincă, înfrunt strâmbele legi și năpasta și-n răzmerița ce-n mine crește, sudui vârtos, mocănește, și scuip pe toată rânduiala asta!... I. VALERIAN O mică notă personală aduce I. Valerian, poet acustic, cu preferințe pentru lugubru, în Caravanele tăcerii, în măsura în care evoacă pustiurile sahariene: Vin caravanele ce le-am crezut pierdute În zarea țărilor necunoscute Și-aduc poveri de fildeș și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bob, / e dulce savurosul rod,/ crescut pe o singură tulpină / dreaptă, susținută de / aripi de lumină” (Porumb). Confesive, respirând sinceritate, versurile dezvăluie o permanentă căutare de sine, neocolind presimțirea obsesivă a morții, primită cu resemnarea și liniștea înțeleptului care cunoaște rânduiala lucrurilor, ca în Agonia timpului: „Bătrân, / abia își trage suflarea, / opaițul pâlpâie, / se stinge lumânarea. // Sfârșitul afurisit / vine nedorit./ Toate stau la locul lor,/ numai un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de ogor. / Pe blidarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
viața me plecată slugă”, făcînd din robie condiția lui de existență. Însă, slujind iubirea, el Înțelege să slujească poezia. O slujește cu suflet („să dau suflet unor rînduri”...), dar și cu meșteșug. Pentru aceasta el se pune la curent cu rînduiala stihurghiriei, traduce noima prozodiei, cercetează și stabilește (după alții, bineînțeles) libertățile și restricțiile poetului. Nu interesează acum modul În care este alcătuit acest meșteșug, interesează numai dacă În spatele regulilor există o conștiință originală a scrisului. În afara ideii de dominație a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt prin ifen [...] se numește zgîrcire și zgîrcirea cuvîntului „pricinuiește scădere” etc. ... Grija poetului este ca versurile să aibă rînduială și cuvintele să aibă, În vers, o legătură cuviincioasă, adică să fie armonioase. Armonia „lesnește” stihul și-l face curgător. În acest limbaj, azi pitoresc, impracticabil, se manifestă o mare grijă pentru a surprinde secretul unei arte dificile. Conachi elimină
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iluministul Al. Pope: An Essay on Man sub titlul: „Prințipurile Moralului sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori frageda trestioară după vînturi cum să pleacă, / ori lumile totodată În noian să se prefacă” etc. Omul este „craiul lumii” și, chiar dacă orgoliul Îl poate pierde, omul are
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
șlefuire a minții și sufletului, câtă vreme la asemenea grad de rafinament era greu de admis că va ajunge prea curând literatura noastră plămădită în mijloc de codru des și în sunet de fluier, departe de lumea civilizată și de rânduielile ei complicate. Raportându-se la Proust în mod explicit, Lovinescu voia de fapt să dea un exemplu demn de urmat celorlalți prozatori, convins fiind că sufletul românesc s-ar putea ridica și la asemenea formă pretențioasă de artă, cu toată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tolănit sub copaci, păzind visător mioare... Spiritul activ, energetic, faustic, industrios, nu este, în orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, după tracomani. și încă un mic citat nu lipsit de savoare: La... traci există următoarea rânduială... își vând copiii pentru a fi duși peste hotare. parcă citim și azi câte ceva, în presă, în acest sens... Au inventat tracii, să recunoaștem, cu mult spirit de inițiativă particulară, comerțul internațional cu copii, mai mult sau mai puțin abandonați
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de tot în prăpastia învățăturii și să fie mai jos decât alte neamuri, după împrejurul țărei noastre. preocupări și comparații asemănătoare se constată și la Gr.Al. Ghica. El admiră neamurile care au de mult școli, care te minunează prin rânduiala lor înflorită și prin meșteșuguri. De aceea, în așezămintele sale, acest domnitor ia drept model tocmai aceste neamuri la care vedem orânduiala pravilelor celor politicești și cele înflorite meșteșuguri. Deci, departe de a produce o revoluție, o inovație în sensul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
diminuează percepția eforturilor gravitaționale, evidențiază punctele relevante pentru geometria clădirii - axe, margini, zone de ruptură, devine dens În punctele de perforație interior-exterior, trasând și păzind granița dintre Înăuntru și afară, marcând praguri. Prin folosirea simbolurilor, ornamentul tetradic trimite către practici, rânduieli și ierarhii sociale sau face simțită prezența divinității. Așadar, ornamentul tetradic descrie structura unei lumi circumscrise, definită de limite, de praguri și de ritualuri de trecere, păzită de divinitate, diferită calitativ În diferite puncte ale sale, ierarhizată, bântuită de duhuri
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]