5,384 matches
-
-se și formând picături mici de apă , ce se evaporă la încălzirea aerului. Lucian Blaga “Zorile” Gheorghe Asachi “Picătura și râul” În nopți senine și reci de primăvară sau toamnă, se depune bruma. În aceste nopți, corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult și vaporii de apă ce vin în contact cu ele se condensează, iar picăturile fine de apă îngheață formând un strat de pulbere albă, strălucitoare. Bruma este dăunătoare vegetației (legume, vii, pomi), primăvara distrugând florile și toamna roadele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
suprafața Pământului? Terra se încălzește mai repede decât apele mărilor și oceanelor, iar vara, în zilele însorite și călduroase, aerul cald se ridică de deasupra uscatului, în timp ce aerul rece ce bate dinspre mare îi ia locul ; de asemenea uscatul se răcește mai repede decât apa, din acest motiv noaptea are loc fenomenul invers - aerul cald se ridică deasupra apei și cel rece bate dinspre uscat. Lăstunii zboară non-stop în primii doi-trei de viață până ajung la maturitate ? Ei mănâncă și beau
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
s-a format acum 4.500 de milioane de ani în urmă ? Inițial a fost un imens nor de praf și gaze, ce s-a restrâns treptat într-o sferă de rocă fierbinte și lichidă, a cărui suprafață s-a răcit, transformându-se într-o crustă solidă de rocă, ce a liberat vapori și gaze sub formă de aglomerări noroase, din care au căzut ploi abundente ce au format mările și oceanele; diferențele de temperatură în regiunile globului pământesc apar datorită
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
undelor sonore)? Ele se propagă cu viteze diferite prin lichide și rocă, astfel încât geologii își dau seama ce se află înăuntrul Pământului; Vulcanii sunt locurile pe unde roca fluidă și fierbinte, numită lavă, iese la suprafața scoarței, iar atunci când se răcește, lava se întărește și formează munții; Când un vulcan erupe, se formează curenții de convecție foarte puternici, ce aruncă spre cer praf și cenușă ? În 1980, Muntele St. Helen din SUA a erupt, aruncând cenușă la înălțimea de 9 Km
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
al III-lea al termodinamicii se referă la entropia unui sistem a cărui temperatură tinde la 00 K. Principiul al III-lea al termodinamicii precizează că entropia oricărui sistem la temperatura și ca o consecință nici un sistem nu poate fi răcit la temperatura de 0K. IV.1.2.9. Imposibilitatea atingerii temperaturii de zero absolut Din analiza ciclului Carnot rezultă, că randamentul este egal cu unitatea când T1→0 sau T2→ . Mai mult, o mașină frigorifică trebuie să consume aceeași energie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
din căldură se pierde prin radiere și transmisie, singura metodă de apărare împotriva temperaturilor scăzute este micșorarea irigației pielii. Astfel se va produce o vasoconstricție (pielea este mai puțin irigată deci căldura se transmite mai puțin la periferie), pielea se răcește, deci radirea căldurii se micșorează (apare paloarea pielii). Această modificare se produce prin influențe nervoase asupra vaselor de sânge. Pierderile de căldură sunt micșorate la animalele cu blană, datorită blănii. La animalele de apă (foci, morse, balene), stratul de grăsime
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nu se realizează decât în prezența a două scări temporale. Un alt exemplu este biosfera, care se găsește într-o stare aproximativ staționară, un timp însă care este mult mai mic decât timpul care durează până când Soarele începe să se răcească. IV.1.8. Sisteme cu autoorganizare în cazul sistemelor care evoluează în apropierea echilibrului, în regim liniar, acestea tind să ajungă în starea staționară, care este stabilă. în starea staționară, fluctuațiile nu pot afecta comportarea sistemului. Departe de echilibrul termodinamic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
amestec format din compușii A (volatil) și B (nevolatil), de compoziție x1 . Dacă se încălzește acest amestec la temperatura T1 , vaporii produși au compoziția reprezentată de intersecția curbei de compoziție a vaporilor și izotermă, adică x2 . Când acești vapori sunt răciți, se obține un amestec lichid cu aceeași compoziție x2 reprezentat de intersecția dintre verticală și curba de compoziție a lichidului. Astfel, printr-o primă distilare (evaporare - condensare = un echilibru de fază) din amestecul inițial de compoziție x1 s-a obținut
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Fig. 4.4. Instalație de rectificare cu coloană cu umplutură În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va rămâne componentul mai nevolatil, iar cel volatil va fi cules pe la partea superioară a coloanei, sub formă de vapori, va fi răcit și stocat corespunzător. Coloanele de rectificare pot fi cu talere sau, cele mai eficiente, cu umplutură. Umplutura este realizată din diferite materiale. Într-o asemenea coloană se realizează separări similare, prin același mecanism de repetare a 57 echilibrelor de fază
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată grafic prin curbe de solubilitate. Produsul de purificat se dizolvă la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1 alegerea solventului potrivit; 2 dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
toarnă fierbinte și în mod continuu pe filtru, pentru a evita răcirea. Anterior, filtrul va fi umezit cu o cantitate mică din același solvent. Filtratul se culege într-un cristalizor sau pahar Erlenmeyer. Cristalizarea. Filtratul fierbinte este lăsat să se răcească la temperatura camerei, scăderea temperaturii micșorând solubilitatea substanței. Soluția devine suprasaturată și încep să apară cristalele. O răcire rapidă (cu gheață sau jet de apă rece) nu este indicată deoarece favorizează formarea de cristale fine (număr crescut de centre de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va rămâne componentul mai nevolatil, iar cel volatil va fi cules pe la partea superioară a coloanei, sub formă de vapori, va fi răcit și stocat corespunzător. Coloanele de rectificare pot fi cu talere sau, cele mai eficiente, cu umplutură din diferite materiale. Într-o asemenea coloană se realizează separări similare dar pe talere imaginare, teoretice. În cazul unui amestec de două componente, distilatul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
01 mg NaNO2. 202 2. Soluția I (clorhidrat de α-naftil amină 0.03%): într-un balon cotat de 100 ml se dizolvă prin încălzire pe baia de apă 0,03 g clorhidrat de αnaftil amină în 10 ml apă. Se răcește și se adaugă 20 ml acid acetic glacial. Se aduce la semn cu apă și se păstrează în sticle brune, ermetic închise, cel mult o săptămână. 3. Soluția II (acid sulfanilic 0.6 %) : într-un balon cotat de 100 ml
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o săptămână. 3. Soluția II (acid sulfanilic 0.6 %) : într-un balon cotat de 100 ml se dizolvă prin încălzire pe baia de apă 0,6 g acid sulfanilic în 20 ml acid acetic glacial și 40 ml apă. Se răcește și se aduce la semn cu apă și se păstrează în sticle brune, ermetic închise, cel mult o săptămână. În momentul folosirii se amestecă volume egale din soluțiile I și II, obținându-se reactivul Griess. Mod de lucru Din soluția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sub nișă, urmată de o încălzire puternică, pe baie de nisip, până la încetarea degajării vaporilor bruni de oxizi de azot. În acest moment, soluția din balon este limpede, iar volumul a scăzut la aproximativ 3 ml. Se lasă să se răcească balonul și se adaugă cu ajutorul unui cilindru gradat 1 ml acid sulfuric concentrat. Se încălzește balonul până la dispariția vaporilor bruni de oxizi de azot și apariția vaporilor albi de SO3. Mineralizarea se consideră terminată atunci când lichidul din balon devine perfect
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de plumb 10%, pentru defecare. Zaharimetrul se introduce într-o baie de apă la 800C, timp de 30 minute. Se scoate balonul, se completează la semn cu apă distilată fierbinte apoi se reintroduce în baie pentru încă 10-15 minute. Se răcește balonul, se controlează cota și se filtrează prin hârtie de filtru uscată, aruncând primele porțiuni. Soluția zaharată finală trebuie să fie limpede pentru a fi posibilă măsurarea unghiului de rotație specifică a soluției cu ajutorul unui polarimetru. Calculul rezultatelor Se utilizează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
produs de foulingul biologic. Există însă o foarte mare suprafață de transfer termic, la nivelul picăturilor și peliculelor de apă din turn, necesare principial pentru funcționarea turnului de răcire, dar care nu este afectată de prezența foulingului biologic (apa se răcește pe sine, nu pe altcineva); s’ar putea spune chiar că foulingul mărește rugozitatea suprafețelor și, prin urmare, suprafața de schimb termic și de massă, deci un efect pozitiv pentru scop: răcirea. Din punct de vedere corosiv, segmentul în discuție
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la sistemul de pulverizare al turnului de răcire (2). A doua buclă recirculă apă între schimbătorul de căldură (3) și ansamblul instalației de răcit (4), cu ajutorul unei a doua pompe (5). În acest mod, circuitul de apă din instalația de răcit devine închis, deci ferit pe de o parte de contaminarea cu organisme din mediu și de aportul de praf adus de vânt, iar pe de altă parte, de caracterul redox oxidant întreținut de aerarea intensă din turnul de răcire. La
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este de așteptat să nu pună probleme de biocoroziune și colmatare, datorită debitului și, implicit, vitezei mari de circulație a apei, prin conducte de diametre mari și scurte (suprafață expusă mică), lucru ce nu se poate întâmpla în instalația de răcit, unde tubulatura poate avea inclusiv diametre mici, numeroase coturi, ventile etc., deci tot atâtea zone de curgere lentă, dar care nu face parte din acest circuit. În cazul în care în circuitul primar apare foulingul biologic se poate aplica, relativ
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
etc., deci tot atâtea zone de curgere lentă, dar care nu face parte din acest circuit. În cazul în care în circuitul primar apare foulingul biologic se poate aplica, relativ ușor, una dintre soluțiile expuse în lucrare (spre deosebire de instalația de răcit, unde sistemul de protecție antifouling este fragmentat în numeroase zone de amploare relativ redusă, punând probleme constructive specifice, în cazul acestui circuit sistemul de protecție este unic și se referă în principal la singura „zonă îngustă“, schimbătorul de căldură). Putem
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un procedeu constând din topirea acestor minereuri cu sulfuri ale altor metale (FeS, PbS) în prezență de nisip și cărbune spre a forma sulfura cuproasă Cu 2S, conform reacțiilor. Operațiile se execută în cuptoare verticale cu cuvă de tip Watter-Jackette, răcite cu manta de apă. Sulfura cuproasă topită are proprietatea de a se amesteca în orice proporție cu sulfura de fer rezultând mata cuproasă Cu2S · FeS ( denumită și piatra de cupru) care conține 20-45 % Cu și se separă de zgură datorită
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
tija din acrilic în forma de U, folosind mănușile de protecție, apropiind capetele sale de lampă, astfel încât căldura să o cuprindă. Când simțiți că a devenit flexibilă, o curbați în formă de U, apoi o lăsați câteva minute până se răcește; a) conectați un capăt al tijei la lampă și aprindeți lampa. Priviți cum lumina iese prin celălalt capăt al tijei și comparați ceea ce se vede cu ceea ce s-a întâmplat înainte de curbarea tijei; Ce observați? b) Umpleți cuva cu apă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
perioadă se ține evidența temperaturii betonului. Pe timp friguros, timpul de menținerea cofrajului pe beton se majorează. Betonarea pe timp călduros Se consideră timp călduros, când temperatura aerului este mai mare de 30 °C. Pentru barajele în arc, agregatele sunt răcite cu instalații speciale de răcire. Agregatele mari sunt răcite prin stropire, iar nisipul prin circulația apei reci în șerpuire. Se răcește și apa pentru prepararea amestecului de betoane. Temperatura betonului proaspăt pus în operă se precizează prin caietul de sarcini
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
timpul de menținerea cofrajului pe beton se majorează. Betonarea pe timp călduros Se consideră timp călduros, când temperatura aerului este mai mare de 30 °C. Pentru barajele în arc, agregatele sunt răcite cu instalații speciale de răcire. Agregatele mari sunt răcite prin stropire, iar nisipul prin circulația apei reci în șerpuire. Se răcește și apa pentru prepararea amestecului de betoane. Temperatura betonului proaspăt pus în operă se precizează prin caietul de sarcini; de obicei este cuprinsă în limitele 15 - 18 °C.
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
Se consideră timp călduros, când temperatura aerului este mai mare de 30 °C. Pentru barajele în arc, agregatele sunt răcite cu instalații speciale de răcire. Agregatele mari sunt răcite prin stropire, iar nisipul prin circulația apei reci în șerpuire. Se răcește și apa pentru prepararea amestecului de betoane. Temperatura betonului proaspăt pus în operă se precizează prin caietul de sarcini; de obicei este cuprinsă în limitele 15 - 18 °C. Se admite până la 20 °C. La transportul betonului se vor lua măsuri
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]