2,944 matches
-
rațiunea dialogică, deopotrivă critică, constructivă și mitologică. În cuvîntul rațiune se regăsește partea cea mai bună și partea cea mai rea a culturii europene. Sub egida rațiunii s-au desfășurat dominația dezlănțuită și disprețul orb față de culturile neeuropene. Însă exercițiul raționalității este cel care ne permite să criticăm rațiunea europeană și să recunoaștem valoarea culturilor neeuropene. Această raționalitate născută în Europa este în curs de universalizare. Însă ea este cum nu se poate mai fragilă. Ea trebuie apărată fără încetare, nu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
partea cea mai rea a culturii europene. Sub egida rațiunii s-au desfășurat dominația dezlănțuită și disprețul orb față de culturile neeuropene. Însă exercițiul raționalității este cel care ne permite să criticăm rațiunea europeană și să recunoaștem valoarea culturilor neeuropene. Această raționalitate născută în Europa este în curs de universalizare. Însă ea este cum nu se poate mai fragilă. Ea trebuie apărată fără încetare, nu doar de dușmanii săi din afară care o împiedică să se implanteze, ci și de delirul logic
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
plină de idei europene care au luat-o razna", spune Armand Petitjean 20. Însă aceste idei o luaseră deja razna chiar în Europa, și pînă și cele mai înțelepte conțineau la origine un sîmbure de nebunie. Din Europa provin umanismul, raționalitatea, știința, tehnica, națiunea, libertatea, democrația, dreptul popoarelor, fanatismul militant, raționalizarea delirantă, Religia Mîntuirii terestre, culturicidul la scară planetară, exploatarea capitalistă, apoi "socialistă", tipul de imperialism care o amenință acum. În Europa s-a urzit amestecul de barbarie, de tehnicitate și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cel care a stăruit ca președintele Statelor Unite să fabrice prima bombă atomică. Astfel, produsele cele mai originale ale Europei s-au universalizat astăzi în sensul cel mai rău și în sensul cel mai bun. Rațiunea s-a revărsat sub forma raționalității critice, sub forma raționalizării aflate în slujba miturilor și sub forma raționalității instrumentale aflate în slujba barbariilor. Umanismul s-a răspîndit și a favorizat introducerea drepturilor omului în multe locuri, însă a lăsat de asemenea ca asuprirea oamenilor să-și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Astfel, produsele cele mai originale ale Europei s-au universalizat astăzi în sensul cel mai rău și în sensul cel mai bun. Rațiunea s-a revărsat sub forma raționalității critice, sub forma raționalizării aflate în slujba miturilor și sub forma raționalității instrumentale aflate în slujba barbariilor. Umanismul s-a răspîndit și a favorizat introducerea drepturilor omului în multe locuri, însă a lăsat de asemenea ca asuprirea oamenilor să-și găsească un nou adăpost sub numele său. Știința și tehnica își continuă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și o fierbere culturală neîntrerupte din secolul al XV-lea pînă în secolul al XX-lea. Antagonismul sălășluiește el însuși în interiorul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonismele sale interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil universalizantă, care se deschide către toți indivizii și toate culturile și care demască și critică eurocentrismul. Procesul comportă fenomene de contaminare reciprocă între partenerii antagoniști: astfel, în Credință s-a insinuat multă raționalitate critică, firește în ciuda Rațiunii înseși, însă și în ciuda rațiunilor Credinței, iar în același timp o foarte mare Credință a pătruns în Rațiune și în Știință. Procesul ascunde de asemenea surprinzătoare răsturnări de situație, cînd, de pildă, excesul de îndoială dă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
umanistă reprezintă neo-mituri și neo-religii care, în afara cazului partidului marxist-leninist aflat la putere, nu dispun de puterea instituită a unei Biserici și a unui Stat. Ele trebuie să se camufleze ca mituri și religii, și acolo unde au devenit parazite, raționalitatea critică parazitează parazitul. Iată de ce trebuie să acordăm, în sînul culturii europene, un loc privilegiat raționalizării critice, care este în sine problematizantă, purtătoare a unei preocupări pentru obiectivitate, capabilă de autocritică și de critica criticii sale. Această aceeași raționalitate este
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
parazite, raționalitatea critică parazitează parazitul. Iată de ce trebuie să acordăm, în sînul culturii europene, un loc privilegiat raționalizării critice, care este în sine problematizantă, purtătoare a unei preocupări pentru obiectivitate, capabilă de autocritică și de critica criticii sale. Această aceeași raționalitate este vectorul principal al principiului de universalitate pe care l-a hrănit și care a hrănit cultura europeană. Este adevărat că Dumnezeul lui Abraham era Dumnezeu al Universului și este adevărat că mesajul creștin s-a adresat tuturor ființelor omenești
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Este adevărat că democrația greacă a recunoscut demnitatea omului-cetățean; însă ea îi exclusese de aici pe sclav și pe barbar. Este adevărat că germanii și francii erau oameni liberi; însă nu au conceput niciodată libertatea pentru altcineva în afară de ei înșiși. Raționalitatea critică este cea care a determinat umanismul european, asupra căruia se închidea și încă se închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
european, asupra căruia se închidea și încă se închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de obiectivitate, de scientificitate, ci de asemenea de credință și de ardoare, fiind sub acest aspect moștenitorul creștinismului. Universalismul există în mod virtual în orice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de obiectivitate, de scientificitate, ci de asemenea de credință și de ardoare, fiind sub acest aspect moștenitorul creștinismului. Universalismul există în mod virtual în orice gîndire, în orice cultură. Însă nici una nu a pus universalul la motorul culturii sale unice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
din viață și din texte. Greșim cînd îl considerăm pe Soljenițîn un slavofil ortodox, la fel cum greșeam cînd îl reduceam pe Dostoievski la aceeași stranie singularitate. În realitate, Soljenițîn a trăit dialogica slavo-occidentalistă, integrînd în sine creștinismul și umanismul, raționalitatea și credința. Spre deosebire de mulți ruși liberali care rămăseseră adepți ai Rusiei Mari, el se exprimă în favoarea emancipării națiunilor Imperiului, reunind astfel ideea universalistă a dreptului popoarelor și voința specifică de a salvgarda identitatea rusă. Astfel, efervescența culturală a devenit intensă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înfrunte Neantul cu curaj, iată mesajul viu al nihilismului, produs ultim al aventurii spiritului european, iată consecința ultimă a pierderii fundamentelor, punct final al încercării disperate de a afla o Certitudine primordială. Aici, însă numai cu condiția să se alăture raționalității critice, nihilismul european ne învață să înfruntăm Incertitudinea și Angoasa Destinului. Problematizarea generalizată ne invită să reîncepem aventura europeană, însă cu o nouă deschidere asupra lumii. O parte a intelectualilor este sortită utopiei delirante. Însă grosul acestora rămîne într-o
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sau mister, ceea ce ar conduce, potrivit lui Ritzer, la senzația de nesiguranță, la imposibilitatea de a anticipa și de a fi creativ. Asemenea lui Weber, și apoi lui Campbell 189, Ritzer consideră că misterul în societatea post-industrială a fost înlocuit de raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
societatea post-industrială a fost înlocuit de raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității", după cum o denumește Ritzer, se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizării, adică la opusul raționalității, la ineficiență, lipsa predictibilității, calculabi-lității și pierderea controlului, care duc în cele din urmă la distrugerea sistemului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității", după cum o denumește Ritzer, se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizării, adică la opusul raționalității, la ineficiență, lipsa predictibilității, calculabi-lității și pierderea controlului, care duc în cele din urmă la distrugerea sistemului 190. Bazat aproape în exclusivitate pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității", după cum o denumește Ritzer, se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizării, adică la opusul raționalității, la ineficiență, lipsa predictibilității, calculabi-lității și pierderea controlului, care duc în cele din urmă la distrugerea sistemului 190. Bazat aproape în exclusivitate pe tehnologie, dacă o parte a sistemului nu funcționează cum trebuie, întregul sistem se năruie, după logica reacției
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
printre altele, constă în a arăta că valorile sunt fondate pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fondate pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci cauzele credinței" (Boudon, 1999, pp.
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci cauzele credinței" (Boudon, 1999, pp. 139-140). Corpuri Oamenii nu sunt doar ființe raționale, ci și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și definitivă a adevărului. Ei consideră bună sau rea o credință după efectele ei asupra viitorului. Viziunea lor asupra lumii este în același timp constructivistă, voluntaristă și "failibilistă": adevărurile sunt failibile și falsificabile, relative și provizorii. Ca și la Popper, raționalitatea este procedurală prin natură: ea se dovedește. Potrivit acestui curent, teoria experienței se fondează pe efectele și utilizările pozitive sau negative care se obțin din probe (științifice, artistice, religioase...) pentru viață, pentru știință, pentru societate, pentru obișnuințe... Avem o anumită
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Sociologia religioasă a lui Weber descrie trecerea de la charisma magicienilor și profeților la funcțiile preoției. Această translație se desfășoară într-o mișcare descendentă. Ea se întinde istoric printr-o evoluție care "banalizează" domeniul religios introducând în el logica economică și raționalitatea birocratică: "Rutinizarea este eliminarea caracterului străin de economie pe care-l prezintă charisma; este adaptarea ei la formele fiscale (financiare) ale acoperirii nevoilor și la condițiile unei economii de impozite și taxe". Max Weber, 1995, p. 333. Trei figuri ideal-tipice
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bugetare prin "cuceriri succesive și convergente", după cuvintele lui Mesnard, fără să se acorde prea multă atenție calității bunurilor și serviciilor care rezultă; astfel, se comandă sau se organizează ca după un "catalog", într-o stare de spirit comparabilă cu raționalitatea instrumentală, dar fără vreo preocupare pentru sensul implicat în aceste operațiuni (Friedberg și Urfalino, 1984); modurile de evaluare a politicilor culturale: se pune întrebarea dacă există indicatori ai democratizării culturale (și, dacă da, care sunt aceștia?). Este cultura reductibilă la
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în fața riscului "elitist" persistent reprezentat de o anumită avangardă. Valorile Aici, interesul general este definit prin conținuturile și orientările acțiunii politice. Ce valori, reunind un ansamblu de preferințe, sunt în joc? Altfel spus, care scopuri urmărite de politică pot justifica raționalitatea acțiunii ei? Care sunt, din punctul de vedere al statului, principiile ale căror vehiculare și aplicare le permite cultura? Căci valorile, scopurile și preferințele politicului condiționează integrarea într-un ansamblu combinând trei aplicații și trei orientări: formarea legăturii sociale, egalitatea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]