2,603 matches
-
1888), eseuri ("The Soul of Man under Socialism", 1891). Romanul „Portretul lui Dorian Gray” ("The Picture of Dorian Gray", 1891), cea mai importantă operă a sa, este o ilustrare pregnantă a principiilor sale estetice. El definește rolul artistului în căutarea rafinamentului și frumosului și situează arta mai presus de viață, pentru că exprimă esența caracterelor și a fenomenelor mai fidel decât însăși realitatea. În creația sa dramatică, „Evantaiul doamnei Windermere” ("Lady Windermere's Fan", 1892), „O femeie fără importanță” ("A Woman of
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
cu Sheridan, Oscar Wilde satirizează snobismul, frivolitatea și fățărnicia „înaltei societăți” a timpului, lăsând să se întrevadă preocupările sale proprii pentru problemele spirituale majore ale omului. Subtilitatea caustică a satirei și ingeniozitatea paradoxului, verva scânteietoare a dialogului, bogăția ornamentală și rafinamentul cizelării stilistice a frazei au impus creația lui Oscar Wilde în dramaturgia de la finele secolului al XIX-lea. Ultimele lucrări, după proces și după șederea în închisoare, vădesc sensibil depărtarea de principiile sale estetizante. În confesiunea "De profundis" (1897) el
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
Nu mai avem de-a face cu acel corp estetizat și ficționalizat, cu nuditatea teatralizată din filmele lui Pasolini, Fellini, Jodorovsky, nici cu corpul politic din performance art. Este, mai degrabă, melanjul ciudat dintre patologie și erotism, dintre violență și rafinament, dintre medical și criminal”<sup>3</sup></a></sup>.</p> Provocarea pe care Gómez-Peňa o lansează vizează tocmai necesitatea de a rearticula corporalitatea din perspectiva protestului împotriva invaziei mediatice. De la ecranele televizoarelor din ce în ce mai expandate la autoritatea youtube-ului, corpul este cel
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
rațiunea domină sentimentele, caracterul moralizator acordând importanță unor specii literare corespunzătoare (fabula, satira, comedia, tragedia), personajele sunt caractere: caracterul avarului (Arpagon), unitate de timp, loc și acțiune (un singur cadru, timp scurt, maxim 24h, un singur plan), exces de pudoare, rafinament, personaje oneste, morale. Se mai pot desprinde și alte trăsături ale operei: simetria și echilibrul compoziției, concizia și rigoarea unor exprimări care capătă uneori caracter de sentință... Termenul comportă sensuri largi, exprimând o atitudine estetică fundamentală ce se caracterizează prin
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
Johanna, în 1972. Și-a câștigat faima internațională în principal prin romanul "Orbirea", scris în 1935. A mai scris piese de teatru și eseuri. Deși scris la numai 26 de ani "Orbirea" este un roman complex, de mare originalitate și rafinament psihologic. Axat pe viața câtorva oameni cu structuri psihice diferite, toți însă neobișnuiți într-un anume fel, textul pune în fața cititorului aspecte nefericite ale vieții umane. Romanul este prin excelență unul modern, mai cu seamă prin faptul că absurditatea lui
Elias Canetti () [Corola-website/Science/308616_a_309945]
-
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Oricum, prezența apariție aduce (și readuce) fragmente din confesiunea unui autor înclinat spre filozofare, cu mijloacele caracteristice lirismului, uneori augmentate și susținute cu note proprii; un singur exemplu: ironia și autoironia, chiar dirijate până la sarcasm, continuă să păstreze un anumit rafinament (și nu doar la nivelul obișnuit, al limbajului care „evita” să producă disfuncții în plan ideatic)... Ce ar trebui să se mai știe? Leo Butnaru mizează nu numai pe talent, ci și pe intensă cultivare a talentului. Și e foarte
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
îmbină, în proporții care dau verbului prospețime, ironia cu liricul, lucidul cu dramaticul. „Gladiatorul” de Leo își deschide sufletul, în speță cartea, " Cu mâna pe umărul colegului", întovărășindu-se către mereu un alt liman, acel al Iluziei necesare. Prețuiesc mult rafinamentul acestui artist care pipăie, în tranșă, farmecul indicibil al Poeziei." - Adi Cusin, postfața la volumul "Cetatea nu e gata de război", Ed. Fundației Culturale Poezia, Iași, 2003. Un frate mai tanar "Am fost surprins la lectură antologiei sale ("În caz
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
Genurile sale predilecte au fost peisajul, natura statică, florile, scenele de interior și, în mai mică măsură, portretul și compoziția figurativă. La Balcic, unde i-a cunoscut pe Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, ea a lucrat multe peisaje dobrogene de un rafinament cromatic acoperind un registru larg, care o distinge și o individualizează. Lucrările sale se află în colecții de artă din țară și din străinătate.
Nutzi Acontz () [Corola-website/Science/308223_a_309552]
-
cultură sedimentată, armenii au venit cu această moștenire etnică, infiltrată în comportamentul lor civic. Sosiți inițial ca negustori, deci fiind oameni cu stare și interesați de bunul mers al afacerilor lor, armenii duceau o viață îndestulată, îmbinînd, însă, cumpătarea cu rafinamentul. În timp ce bărbații erau plecați după afaceri sau la ateliere, femeile îngrijeau de gospodăria curată și bine înzestrată pentru un trai tihnit. De la ei a rămas - afirmă Dimitrie Dan - un gest devenit pe-atunci aproape reflex: "Obiceiul pe care-l aveau
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
stridență, ele fiind vii și clare. Artistul a folosit în această compoziție o cromatică cu alburi de diferite nuanțări, cafeniuri și tonuri de verde. Ca și în lucrarea "Muncitorul" din 1911, "Flămândul" conține un colorit și un desen de mare rafinament care duce în final la răzbaterea în profunzime a realității și întruparea ei în imagini veridice și concrete. "Muncitorul" (1911) și "Flămândul" (1908) reprezintă cele mai valoroase lucrări ale lui Octav Băncilă din tematica muncitorească. Cu ocazia expoziției pe care
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Mai realizată este "Pâinea noastră cea de toate zilele" (vezi Varia), care este construită viguros, Băncilă reușind să extragă din realitate o situație tipică. Ținuta și atitudinea țăranului sunt firești, iar boul din stânga este zugrăvit cu o măiestrie și un rafinament al desenului demn de un mare pictor animalier. Pictura intitulată "Semănătorul", care reprezintă un țăran cu trup subțiratec dar rezistent la muncă, cu chipul slab, arată o ființă în care se oglindesc greutățile vieții. Chipul "Semănătorului" este o realizare de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
(în spaniolă "Mesoamérica") este o arie culturală (din America de Nord și Centrală) în care au luat naștere și s-au dezvoltat un anumit număr de culturi pre-hispanice atingând culmi de civilizație și rafinament înaintea colonizării spaniole a Americilor. Această zonă culturală extinsă cuprinde integral statele suverane de astăzi Belize și Guatemala, respectiv zone parțiale ale altora, partea nord-vestică a Costei Rica, o parte din [Nicaragua], El Salvador, partea centrală a Hondurasului și o parte
Mesoamerica () [Corola-website/Science/307798_a_309127]
-
Marica, prin reiterarea insistentă a eminescianului „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, ești înclinat să crezi că, până la urmă, valoarea supremă a vieții este moartea. Deși își intitulează simplu și lapidar cartea „Studii de istorie literară”, prin rigoare, subtilitate, rafinament, Valentin Marica își menține sobrietatea și distincția, onestitatea într-un exponențial academic.
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
XIX. În urma identificării amplasamentului în vechea construcție a câtorva bârne și cu ajutorul datelor din documente este propusă o reconstituire a planului și elevației bisericii. De asemenea se poate stabili tipul de cheotoare folosit și se pot urmări o serie de rafinamente de tehnică de lucru și elemente de decor ale meșterilor lemnari. Rezultatele dendrocronologice preliminarii datează biserica veche din Botiza din ultima decadă a secolului XVI. Prin urmare, reconstituirea parțială a acestei biserici completează materialul sărac, însă prețios, rămas din secolul
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
gheișa și maiko (舞妓), pentru gheișa ucenica, au fost folosiți încă de la Restaurația Meiji. Există și așa-numitele "onsen geisha" ("gheișa de băi", "onsen" însemnând "băi termale") care sunt de fapt prostituate, neavând nici pregătirea artistică și nici nivelul de rafinament al unei gheișe adevărate. În plus, în timpul ocupației americane a Japoniei după ce de-al Doilea Război Mondial, unele femei tinere, din cauza sărăciei, pretindeau că sunt gheișe și ofereau favoruri sexuale militarilor americani. Aceste două elemente au făcut să se răspândească
Gheișă () [Corola-website/Science/303153_a_304482]
-
poeziei arabe. A schimbat clișeele clasice, iar forma poemului clasic o mai utilizează doar foarte puțin. Acesta ironizează și ignoră vechile maniere poetice. Introduce în poemele sale elemente ale civilizației abbaside, elemente de logică și filozofie, referiri la luxul și rafinamentul vieții de la palat din perioada abbasidă. Genul în care excelează este poezia dedicată vinului. În aceste poeme înfățișează plăcerile și deliciile vinului, dar și descrie cu umor propriile experiențe și libertățile care le însoțeau. Motivul cu adevărat nou, introdus de
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
tradus ""Îndeletnicire despre buna murire"" de Evghenie Vulgaris. La jumătatea secolului al XIX-lea, la Mănăstirea Slatina a funcționat o Școală Gregoriană destinată pregătirii viitorilor clerici. Biserica "Schimbarea la Față" este o capodoperă a arhitecturii medievale românești și se remarcă prin somptuozitate, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea ornamentației. Biserica "Schimbarea la Față" este construită din piatră brută cu amestec de cărămidă de către meșteri pietrari bistrițeni, care au îmbinat elemente de arhitectură medievală tradițională cu elemente moderne. După unele opinii, ea se aseamănă ca plan cu
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
anuale pe care le organiza în Parcul Copou), Marghiolița Rosetti Rosnovanu, Leon Bogdan, Natalia și Elena Suțu, Maria Catargi sau Dimitrie Mavrocordat. Împreună cu familiile boierești ale capitalei Moldovei, „mondenii” de marcă foloseau plimbările în Copou pentru a-și etala presupusul rafinament și pentru a socializa cu indivizi similari: „înlocuind salonul, aristocraticul Copou prelua toate funcțiile sociabilității, devenind un imens salon fără frontiere”. Amintirile lui Alecu Russo confirmă acest tablou: "„Copoul este teatrul unde tânărul debutează în lume, sentimental culcat într-o
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
cu piese distincte pe diverse subiecte, stabilind norma, preluată ulterior în teatrul occidental, care prevedea deplasarea accentului pe intensitatea și unitatea acțiunii dramatice. Dacă lui Eschil i se atribuie meritul de a fi descoperit resursele poetice și emoționale ale tragediei, rafinamentul și măiestria tehnica ale lui Sofocle au reprezentat standardele după care a fost judecată această formă literară începând din secolul al V-lea î. Hr. Dacă Pericle a ridicat democrația sclavagistă pe culmile ei cele mai înalte pe plan politic și
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
Filmului de la Cannes", Franța, regizorul Liviu Ciulei a fost recompensat cu "Premiul pentru regie". "" ... perfect capabil să susțină confruntarea internațională"" (Ecaterina Oproiu - Revista Cinema, nr.4 din 1965) "" ... fascinant și aproape fără cusur pe planul formelor, al eleganței și a rafinamentului distilat în imagini pe pânză"" (Florian Potra - 1968)
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
fost Voltaire cu Bunul Dumnezeu: se salutau dar nu și-au vorbit niciodată. Poate doar Craiu să-i fi reținut ceva mai consistent atenția, atît pentru farmecul cam ciudat al omului, aerian și atemporal, cît, mai ales, prin vivacitatea și rafinamentul cromaticii. Poate s-a simțit pasager interesat și de alții a căror deschidere spre înnoirea limbajului și soluțiilor compoziționale atipice țineau seamă de evoluția vizualității orizontului artistic modern. De aici figurația și nar- ativismul fuseseră inechivoc excluse iar ceea ce interesa
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
a reitera falsa problemă a raporturilor inechitabile dintre capitală și mar- gine, dincolo de unele subordonări mai degrabă pecuniare decît estetice. Fără vreo urmă de echivoc, Titus Mocanu consideră că Val Ghorghiu a realizat deja o operă com- plexă, de mare rafinament constructiv, cu un gust rafinat, aproape estetizant și-i apare în acel moment una dintre cele mai bine definite personalități ale picturii romînești con- temporane. Elogiile aduse la tinerețe strică cel mai adesea dar o constatare jubilantă la maturitate, consacră
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
astflel, cu o planare greoaie, încordată, la firul ierbii". Tudor Octavian, 1980 „Modalitatea artistului de a stabili și rezolva relația cu existența și realitatea proteică stă sub semnul dublu al consub- stanțialității și inteligenței, suma realizîndu-se printr-o pictură de rafinament intelectual ce cultivă simultan valorile cromatice și simbolica sintagmelor expresiviste. Dintr-o problemă de restituire, mai mult sau mai puțin deferentă, arta lui Val Gheo- rghiu devina una de instituire, în sensul definirii unui univers deschis interpretărilor dar și contemplării
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
sociale (așa cum ar fi "viteza" și "universalitatea formei") și, mai ales, nu reflectă vechiul "postulat arhitectural" al formei care este determinată de funcție. Deconstructivismul, pe care Gehry a continuat să-l rafineze și să îl nuanțeze la înalte cote de rafinament artistic, mai este cunoscut și sub numele aditițional de Școală de arhitectură Santa Monica (conform originalului Santa Monica school of architecture), pentru că zona din jurul localității Santa Monica din California a produs cea mai mare concentrație de clădiri experimentale deconstructiviste, fiind
Frank Gehry () [Corola-website/Science/303340_a_304669]