9,825 matches
-
intenționase să organizeze un congres de istorie a religiilor, la Bologna, în 1939-1940. Potrivit corespondenței sale cu G. van der Leeuw, în 1938 își schimbase intenția pentru Roma. Din cauza războiului, planurile au fost amânate, pentru ca la Congresul de la Amsterdam, fiind reînnoită propunerea pentru Roma, ea să fie acceptată cu aclamații. Într-o primă fază, guvernul italian s-a opus susținerii acestui proiect, considerând congresul inoportun - vezi R. Pettazzoni, „Un congresso «non opportuno»”, Il Mondo 4, și „La storia delle religioni - per
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lor, ale căror câteva scrisori sunt atașate dosarului, în sfârșit, grație travaliului exemplar al editorului, vedem retrăind acest neîncetat du-te-vino de oameni, scrisori și cărți între Uppsala, Chicago, Paris, Roma și Ascona, în acei ani când cunoașterea religiilor indo-iraniene se reînnoia profund. În epoca Internetului altele sunt căile pe care le împrumută comunicarea științifică, dar schimburile au pierdut astfel în densitate, dacă nu în calitate. Cu toate acestea, nu ne este interzis să visăm că ceva echivalent ar putea renaște. De ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Trecem apoi, oarecum liniștiți, oarecum ușurați hoțul care nu-i prins în fapt e om cinstit la patul unuia din preoții greco-catolici: e lîngă tinetă și balie (am coborît cu toții de la cucurigu), și acolo recit crezul (ortodox), după cum fusese stabilit. Reînnoiesc făgăduința de a nu uita că am fost botezat sub pecetea ecumenismului. Gata. Botezul, în asemenea împrejurări, e perfect valabil și fără de cufundare și fără de mirungere. Dacă voi ajunge să scap de închisoare cu bine, urmează, pentru taina mirungerii, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
bine zis incompetența, în ciuda exaltării inițiale de a mă afla cât mai aproape de acest creuzet inaugural. Pe aceste dale au călcat contemporani ai lui Isus, asceți care așteptau ca și el sfârșitul timpurilor, se împărtășeau cu pâine și vin și reînnoiau vechiul cult al purificării. Cine mai calcă azi pe aici? Opt din zece vizitatori sunt creștini, mi se spune. Memoria creștină, care stă la pândă în deșertul tătarilor, persistă vie în pietrele și bucățelele de papirus risipite pe aici. O
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
unui pact încheiat în 1535 între regele preacreștin și Soliman Magnificul, numit Capitulații, și care acorda Franței protectoratul exclusiv al romano-catolicilor și al așezămintelor lor religioase din Levant. Nu pactul în sine era curios, ci faptul că el a fost reînnoit după ce "fiica mai mare a Bisericii" (Franța, n. trad.) a devenit o Republică atee. Consulul nostru păstrează, încă de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, întâietatea protocolară la slujbele catolice de Paști de la Sfântul Mormânt, și de Crăciun la Betleem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aluzii la Keyserling și Freud. Probabil în pregătirea unui interviu (1928), în momentul în care lansa Hanu-Ancuței, Sadoveanu declara scurt: "Cărțile preferate acum? Începând cu Rușii și cu Zola la 18 ani, am trecut prin diferite serii de preferinți, uneori reînnoind lecturi, până ce am ajuns la istorie, memorii și clasici. Acum, de pildă, mă delectez cu Memoriile lui Beaumarchais. Iată o îndeletnicire lectura care-mi place cu mult mai mult decât scrisul". Cu un an înainte se referea la mari poeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de seamă conducători militari ai Imperiului Otoman, pornește în fruntea armatei sale spre Dunăre. În aceste împrejurări, Ștefan se îngrijește de consolidarea legăturilor cu Polonia, urmărind, în perspectivă, încheierea unei alianțe cu Kievul. În consecință, la 2 martie 1462, Ștefan reînnoiește prin două acte legăturile cu Polonia, așa cum fuseseră stabilite pe vremea lui Alexandru, Iliaș, Ștefan al II-lea și a tatălui său, Bogdan. În primul act, tipic pentru formulele de vasalitate pe care le cuprinde, Ștefan se angaja să slujească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de această omisiune a fost cancelarul regatului, arhiepiscopul Petre de Kalosca, care va fi întemnițat până la moartea regelui. Sultanul a „ordonat însă comandanților din cele două cetăți să nu aducă nici o supărare Moldovei câtă vreme durează armistițiul”. Matei Corvin va reînnoi armistițiul cu Poarta în iulie 1485, în care sunt menționați Ștefan și Țara lui, dar nu se mai pomenește nimic despre cele două cetăți. Pentru rege era mai importantă intrarea în Viena, ceea ce însemna încununarea politicii sale vizând Centrul Europei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și a Cetății Albe. În 1540, regele Ferdinand al Austriei îi scria lui Ștefan Lăcustă, menționând: „Cetatea Ciceu și Cetatea Balta, existente în părțile Transilvaniei, au fost date pentru Chilia și cetatea Albă ocupate de turci”. Vladislav al II-lea reînnoia dania sa pentru virtuțile militare ale domnului Moldovei, care trebuia să rămână ca aliat, altfel s-ar fi produs o mare pierdere pentru „întreaga Creștinătate”. Nu s-a păstrat documentul prin care Matei i-a cedat lui Ștefan cele două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se afla în braniștea domnească de la Bohotin. La 18 februarie 1456, erau întărite bunurile funciare ale protopopului Ioil și ale fiului său Giurgea, grămatic, printre care se număra și un loc în pustie, unde să întemeieze un sat. Privilegiul era reînnoit la 30 iunie 1456. Enumerarea documentelor de dinainte de domnia lui Ștefan cel Mare, în care se menționează locurile în pustiu, ne dă posibilitatea să vedem, că aceste locuri se aflau în spațiile foarte largi dintre sate, în unele zone ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scrise și privilegii din perioada următoare. La 18 februarie 1445, se dă primul privilegiu în care Mihul apare cu dregătoria de logofăt. Ascensiunea fiului popii Iuga ar putea fi pusă în legătură cu faptul că acesta a stat alături de Ștefan voievod. Se reînnoia privilegiul, prin care i se întăreau cele patru sate ale lui Ștefan Zugraf. În plus, îi dăruia “seliștea lui Iuga Paturnicherul și cu Stejereii și iazul de pe Jejioara Seacă și oricât va putea să își întemeieze în acest hotar, de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre cele mai vechi privilegii, date de domnii Moldovei, este cel din 2 iulie 1398, prin care Ștefan I și “fratele” său Alexandru dăruiau mânăstirii satele Bodino și altul mai sus de acesta. La 20 iulie 1404, Alexandru cel Bun reînnoia privilegiul anterior, satul Bodino (satul lui Bode) numit acum Bodinți (Budinți, Bodești) și altul mai sus de Bodinți. La 18 aprilie 1409, domnul dăruia Pobratei bălțile de la gura Șumuzului, până la hotarul “care este la Hetce”, și un loc pentru vie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
identificarea cu arhetipul, fiindcă „în sărbătoare se regăsește prima apariție a Timpului sacru, așa cum s-a petrecut ea ab origine, in illo tempore”. Intermezzo pentru ființă, sărbătoarea intervine „într-o fază critică a ritmului sezonier, atunci când natura pare a se reînnoi, când o schimbare vizibilă se efectuează în ea sub ochii tuturor”. Colindele se cântă în momentul în care soarele se află cel mai departe de pământ și are nevoie de invocații magice pentru a-și recăpăta puterea fertilă. În același
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Albele - Bacău). Vânătoarea în „țara de sus despre apus” conține într-o sinteză simbolică maximă acea „zonă obscură” a protagonistului, pe care o enunța Mircea Eliade drept condiție sine qua non pentru a fi erou solar: „Eroul «salvează» lumea, o reînnoiește, inaugurează o nouă etapă, care echivalează uneori cu o nouă organizare a universului”. Flăcăul venit la pețit a trecut mai întâi printr-o ascensiune de natură mitică („țara de sus”) unde a înfruntat și a învins monstrul infernal al asfințitului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cap și a ieșit o mândră fată care nici nu era pă față dă pământ mândră fată ca aia. Zână!”. Apartenența la sacru dă aparițiilor zoomorfe specifice basmului o valoare opusă celei sugerate de ciuta fără splină. Soțiile sacre, ce reînnoiesc fertilitatea lumii, apar în copacul mitic împărătesc: „o pasăre frumoasă, cu penele de aur, cântă fără curmare în grădina castelului împărătesc”. Apariția ei se conturează ca un act volitiv, al sacrului donator pentru eroul cu puteri întemeietoare: „...într-o bună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ajungea,/ De cămăși se dezbrăca/ Șincepu a se scălda./ Da’ Pătruță ce-mi făcea?/ Cămășile la zâne-mi lua/ Și pe fugă se punea”. Urmează episodul făgăduinței că zâna mică, „Inelușa”, va fi dată lui de nevastă în schimbul cămășilor, promisiune reînnoită de „a mai mică” însăși. Este cunoscut că la nuntă mireasa oferă mirelui o cămașă la schimbul de daruri. Hainele sunt identificate cu personalitatea celui ce le poartă (de aici folosirea lor în magia prin contagiune), ba chiar ele simbolizează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de Externe, în primul rând, apoi la Ministerul Culturii, care îmi facilitase cu o promptitudine deosebită cele două manifestări în limita a două luni. Din păcate, nu am reușit să-i fac o vizită de adio ambasadorului Franței, cu care reînnoisem o relație excelentă, dar care era plecat într-o minivacanță, în afara Perului. I-am lăsat numai o scrisoare în care mi-am exprimat omagiile și speranța de a ne reîntâlni, undeva, în Europa. Mi-am rezervat câteva după-amieze pentru cumpărături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
relațiile aliaților cu armata polonă în retragere; de asemenea, el a ușurat evacuarea elementelor din care se vor constitui în Franța noi divizii”. Adevărul este că tratatul de alianță româno-polon, încheiat în martie 1921, sub ministeriatul lui Take Ionescu, și reînnoit de mai multe ori, nu mai avea nici o valoare practică în conjunctura din septembrie 1939. Statutul de neutralitate a permis României ca, la sfârșitul lunii august și în primele zile ale lui septembrie, să livreze Poloniei circa 1.000 de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
corăbiile de comerț rusești capătă dreptul să treacă prin Bosfor și Dardanele, corăbiile de război puteau naviga pe Marea Neagră, Azovul rămânea Rusiei. În acest fel, Petru I făcuse un pas hotărâtor pe drumul subminării puterii otomane. Tratatul cu turcii este reînnoit în 1709, dar acțiunea țarului contra Porții înăsprește relațiile dintre cele două imperii. Pregătind noul război contra Turciei, țarul face uz de „rolul mesianic” al Rusiei: în Manifestul lansat pentru justificarea războiului ce se punea la cale, Poarta este acuzată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Părintele David ne-a citit Sfânta Evanghelie despre nașterea Sfântului. La ușa peșterii este un izvor de apă. Este atât de bun și binefăcător. Am luat apă În sticle, am băut, ne-am stropit pe corp și haine. Ne-am reînnoit ființa. Iar În spatele peșterii este un alt izvor și-i bine amenajat unde intră femeile până la brâu și se fac sănătoase de orice boală ar avea. Și cele căsătorite care nu pot avea copii se vindecă și pot avea copii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
salută unii pe alții, preoți și popor! Apoi cântă toată lumea, preoți și popor, Hristos A Înviat! Clopotele vesteau bucuria Învierii. Ce frumoasă e Credința și trăirea ei! În Ortodoxie! Mereu te renaști, mereu te Întinerește, mereu ești altul. Dumnezeu ne reînnoiește pe toți! Gustați și vedeți că bun este Domnul! Vă spun cu sinceritate, am trăit-o din plin. Încercați că nu o să greșiți. Faceți un pas către Domnul, El face o mie de pași către noi. Dar vrea să vadă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
făgăduieli, îmi cântară pe rând și alte cântece apoi, toți în cor. În fine hotărârăm să vie la mine la mânăstire, unde vor primi zahăr de fiecare nouă melodie. Au și venit, dar, sfârșind repertoriul și neavând de unde să-l reînnoiască, crezând că nu voi descoperi frauda, compuseră un nou cântec cu câte o strofă din fiece cântec ce știau. Vorbele se loveau în cap și melodiile împestrițate formau un pot-pourri foarte caraghios. Când au văzut că nu m-au înșelat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Prin urmare, nu mai aparținea familiei regale. Ba cum, doi experți francezi, Hautecœur, conservatorul Muzeului Luxembourg, și Culina (?), directorul cabine tului de expertize de la Louvre, au fost aduși de rege ca să-i evalueze din nou colecția, sub pretext de a reînnoi, pe baze mai sigure, asigurarea lor, în realitate, pentru a fi vândute din nou statului, cu prețul de un miliard, plătibil în trei rate! Actele cesiunii din 1927 au fost făcute de d. Titulescu. În fine, într-o zi, adică
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aur de tip sigiliu, ceea ce conducea în realitate la o mărire a impozitelor cu 20%, pistoiezii au reușit că, în urma negocierilor, să reducă propriile contribuții cu 1/6, ceea ce a condus la o anulare a diferenței. Acest acord a fost reînnoit pe parcursul timpului, fiind ulterior reconfirmat și de Guvernul Popular în anul 149517. Singurul impozit extraordinar pe care Pistoia l-a plătit în mod constant, conform identificărilor noastre, pentru ultimele patru decenii ale secolului al XV-lea a fost o taxă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai recent, de Jean Boutier. În plus, este destul de ușor de prevăzut că viziunea curentă, oarecum idealizata, care vede în libri di famiglia o reprezentare colectivă a familiei peste timp, va primi în viitor un corectiv nominalist, plasând un accent reînnoit pe rolul unui singur individ care așterne pe hârtie în mod regulat ricordi, experiențele dintr-o anumită perioadă de timp. Merită să ne aducem aminte că în afara câtorva rare excepții, aceste texte ar putea fi ușor clasificate că "libri di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]