21,110 matches
-
descoperit mai multe fragmente de amfore romane, niciunul din aceste recipiente nu s-a găsit întreg sau întregibil. Fragmentele de amforă romană au făcut parte din inventarul ambelor tipuri de morminte, ca ofrandă cu semnificații deosebite, având în vedere, că recipientul ca atare era folosit pentru comercializarea uleiului de măsline, mult căutat la procesiunile religioase legate de ritualul înmormântării sau al unor mirodenii aduse din zona Mediteranei, folosite, de asemenea, la aceste procesiuni. Nu este exclusă folosirea lor și în comerțul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mirodenii aduse din zona Mediteranei, folosite, de asemenea, la aceste procesiuni. Nu este exclusă folosirea lor și în comerțul cu unele vinuri aromate și dulci aduse din aceeași zonă. Chiar dacă aceste produse nu mai erau folosite în aceste practici, prezența recipientului în care erau transportate, chiar fragmentar, avea un rol deosebit în procesiunile care însoțeau înmormântarea sau arderea pe rug. Tot cu caracter ritual amintim și prezența în unele morminte de înhumație a unor ofrande de carne, fenomen semnalat și în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
umăr are două nervuri orizontale în relief I = 9,5 cm; Dg = 9,5 cm; Df = 9,5 cm; Dm = 12,5 cm. Între cele două nervuri în relief se găsește un motiv lustruit format dintr-o bandă în zig-zag. Recipientul nr. 3 este o strachină cenușie, lucrată la roată, cu slipul distrus pe mari suprafețe, buza ușor răsfrântă și rotunjită, umărul marcat printr-o nervură în relief și fundul inelar, puțin pronunțat. Dg = 18,3 cm; Df = 8,4 cm
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar 9 vase și două mărgele, dispuse în jurul capului, câteva fragmente de craniu aflându-se într-un asemenea vas. Probabil a fost răvășit de crotovine sau a fost reînhumat, deoarece oasele nu mai erau în poziție anatomică. Cel mai important recipient îl reprezintă un castron cu trei torți, lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu multe ingrediente, pietricele în pastă, buza ușor arcuită, răsfrântă atât în interior cât și în exterior, cu toartele care pornesc din buză și se termină pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
puțin pronunțat. Corpul este lustruit, torțile în bandă dispuse pe diametru, ușor supraînălțate și terminate pe umăr. 1 = 6,5 cm; Dg 0 6,8 cm; Df = 5,5 cm; Dm = 9,5 cm (Pl.113/5; 164/4). Următorul recipient îl reprezintă o strachină cenușie, lucrată la roată, care are buza ușor răsfrântă, gâtul scurt, arcuit și fundul inelar. Dg = 18,5 cm; I = 7,5 cm; Df = 7,4 cm (Pl. 114/4; 164/6). Cea de-a doua
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de culoare cărămizie, lucrat la roată, din care s-a putut reconstitui mai bine de o jumătate de vas, din partea inferioară. Din zona superioară nu s-a descoperit niciun fragment, ceea ce înseamnă că s-a folosit doar o parte din recipient (Pl. 114/6; 115/2; 166/1-4; 165/6,8). Mormântul nr. 14. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Mâna dreaptă sub bazin, iar mâna stângă puțin îndepărtată de corp, îndoită din cot. Descoperit la adâncimea de 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o cană cu corpul bitronconic, gâtul lung-cilindric și buza ușor răsfrântă, fundul inelar, lucrată la roată din pastă omogenă, fină, cenușie. Toarta în bandă, pornea de sub buză până pe umărul vasului. La picioare, în partea dreaptă se mai aflau încă două recipiente, unul din pastă ciment, lucrat la roată, fundul plat, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată și rotunjită. Pe umăr două ușoare nervuri în relief, realizate la roată. Al doilea vas din această zonă este reprezentat de o amforetă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
verigă mică și un fragment de silex. Primul din cele două vase este o strachină cenușie, lucrată la roată, cu corpul bitronconic, fundul drept, cu un fel de umbo în interior, buza ușor răsfrântă și rotunjită. Cel de al doilea recipient este un vas borcan, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza evazată și rotunjită, lucrat la roată, de culoare cărămizie. Așchia de silex nu are urme de retuș. Veriguța din fier este foarte mică, cu capetele apropiate, fără
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
0,30 m și o adâncime de 0,35 m. În groapă s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice din pastă grosieră, lucrate la mână, care făceau parte dintr-un vas borcan, pe care am reușit să-l restaurăm. Acest recipient sau poate doar părți din el, au fost folosite drept capac. Nu a avut alt inventar (Pl. 127/1,2; 187/1-4). Mormântul nr. 39. Incinerat în urnă, păstrat destul de prost, cu puține oase calcinate. Urna, un vas borcan -127
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din fier se afla în aceeași zonă. Pe lângă oasele scheletului s-au mai descoperit și câteva oase de animal, între care și o mandibulă de ovicaprină. Ca inventar am putut reconstitui șase vase și mai multe fragmente de la alte câteva recipiente, precum și cele două catarame sau cele opt pietricele. Printre cele pe care le-am putut reconstitui, notăm: un vas-borcan, lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, corpul bombat, buza ușor răsfrântă și fundul plat; o cană lucrată la roată, din pastă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o adâncime de 0,35 m, conținea trei vase, două întregibile și unul doar pe jumătate, așezate unul lângă altul. Niciunul nu avea rolul de capac. În interiorul lor, doar câteva fragmente de oase arse, pământ și cenușă. Niciun alt inventar. Recipientul cel mai mare, un vas borcan, lucrat la mână, din pastă zgrunțuroasă, fundul drept, buza ușor răsfrântă și îngroșată, destul de neglijent, de culoare cărămizie. Cel de al doilea vas, de aceeași factură nu se păstrează decât fragmentar, doar partea inferioară
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
picior de fructieră, așezate ca ofrandă. Piciorul vasului aparține unei fructiere din sec. II-III d. Chr. Distanța dintre aceste vase și craniu, precum și faptul că între ele se află oasele provenite de la alt mormânt, ne face să credem că aceste recipiente ar putea aparține, de asemenea, mormântului deranjat. La gât s-au descoperit trei mărgele-197/2, două de chihlimbar, gălbui și una indigo - din sticlă. Tot în regiunea pieptului s-a descoperit și o fibulă-133/2 cu piciorul întors pe dedesubt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
6; 198/1,2). Mormântul nr. 50. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,60 m. Groapa, de formă ovală, avea diametrul maxim de 0,55 m și adâncimea de 0,48 m. Drept urnă au fost folosite două recipiente - o strachină cărămizie, lucrată la roată, din pastă fină, cu fundul inelar, umărul bine marcat, buza răsfrântă în afară, oblic și rotunjită. Al doilea recipient era un vas borcan, cărămiziu, din pastă zgrunțuroasă, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
0,55 m și adâncimea de 0,48 m. Drept urnă au fost folosite două recipiente - o strachină cărămizie, lucrată la roată, din pastă fină, cu fundul inelar, umărul bine marcat, buza răsfrântă în afară, oblic și rotunjită. Al doilea recipient era un vas borcan, cărămiziu, din pastă zgrunțuroasă, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată. Au fost găsite puține oase calcinate. În apropiere se aflau mai multe oase provenite de la un alt mormânt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
198/3,4; 199/1-4). Mormântul nr. 51. Incinerat în urnă, descoperit la doar 0,40 m adâncime. Groapa ovală, avea diametrul maxim de 0,45 m și o adâncime de 0,50 m. Ca urnă au fost folosite două recipiente. O strachină cenușie sfărâmată, care nu a putut fi restaurată, folosită, probabil drept capac și un bol cenușiu, cu buza dreaptă, umărul pronunțat și fundul drept. În interior, un număr restrâns de oase calcinate (Pl. 135/1,3; 200/1-3
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
depărtate și îndoite din cot către bazin, piciorul drept mult îndoit din genunchi, formând aproape un romb, iar cel stâng doar puțin îndoit din genunchi. Prelungirea gropii în zona craniului a fost făcută pentru a se crea loc celor două recipiente, care fac parte din inventarul mormântului. Este vorba de o frumoasă cană de lux-136/2, 202/4,lucrată la roată, fină, cenușie, cu fundul inelar. Corpul bombat-scund și gâtul cilindric-lung, terminat printr-o gură ușor evazată - trompetiformă. Are o toartă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trompetiformă. Are o toartă în bandă, cu șa, care pornește din zona marcată de o nervură în relief și se termină pe umăr. O a doua nervură în relief este realizată în zona în care începe gâtul vasului. Al doilea recipient este reprezentat de o amforă cărămizie-203/3, cu gâtul nu prea lung, terminat cu o gură trompetiformă, corpul bombat, fundul sub formă de buton, nu prea ascuțit. Este prevăzut cu două torți, ovale în secțiune, care pornesc de sub buză și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
câteva oase, în special din oasele lungi ale membrelor, împrăștiate pe o suprafață de circa 0,70 mp. Groapa în care au fost așezate nu a putut fi delimitată. Între oase, mai ales la marginea lor, au fost descoperite patru recipiente, care au fost restaurate: o căniță bitronconică-138/6, 206/4, de culoare cenușiu-cărămizie, lucrată la roată, fundul drept, bine marcat la exterior, buza dreaptă, rotunjită; vas borcan-138/7, 206/5, cenușiu, din pastă ciment, zgrunțuroasă, lucrat la roată, fundul plat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din pastă zgunțuroasă-142/3, lucrat la roată, de formă bitronconică, fundul plat, gâtul scurt, marcat de o nervură în relief, buza evazată; al doilea vas este o strachină-142/4, bitronconică, fundul inelar, gâtul scurt, buza răsfrântă, de culoare cenușie-cărămizie. Ambele recipiente au putut fi restaurate. Orientarea N 0-S 32. Descoperit la adâncimea de 2,20 m. Nu a avut alt inventar (Pl. 142/3,4; 143/1; 215/1-3). Mormântul nr. 69. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
avut inventar. Orientat cu capul V 48 și picioarele E 16 (Pl. 156/3; 231/3,4). d1 - Tipologia inventarului Inventarul descoperit în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani cuprinde un număr de câteva sute de obiecte, reprezentând recipiente de ceramică, folosite ca urne de incinerație sau cu funcții de ofrandă, accesorii vestimentare (fibule, catarame), obiecte de toaletă (piepteni, cuțitașe), obiecte de podoabă (mărgele, cercei, inele), amulete (pandantive), obiecte de uz casnic (cuțite, fusaiole, cârlige de undiță) etc. Cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mică parte din ele ca urne unde s-au depus resturile procesului de ardere pe rug. Din totalul de 102 morminte, doar 34 au avut ceramică, 14 dintre ele fiind de incinerație în urnă și 2o de înhumație. Între aceste recipiente, întregi sau fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 68 (Pl. 142/3). Asemenea vase au fost înseriate la Mihălășeni în grupa 4c, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1. Tot din categoria oalelor sau a vaselor borcan, fac parte și două recipiente lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie, descoperite în mormintele 7 și 33. Exemplarul din mormântul nr. 7, de înhumație, cu corpul bombat, fundul inelar, buza răsfrântă în afară și rotunjită, gâtul scurt, prevăzut pe umăr cu un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
începând din perioada clasică a culturii dacice și până în sec. IV d. Chr. au constituit elementul de bază în ceramica dacică, ajungând să fie un reper etnic. În necropola de la Săbăoani, din sec. IV d. Chr. au fost descoperite patru recipiente din această categorie, din care doar unul a putut fi reconstituit. Este vorba de vasul borcan, lucrat la mână, din pastă grosieră, cu ingrediente în compoziție - nisip cu bobul mare, pietricele sau bucățele de ceramică, cu corpul aproape drept, buza
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
d. Chr. din imediata apropiere. Ceramica lucrată cu mâna de tradiție dacică a fost descoperită în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, iar în necropola de la Mihălășeni în cantități mult mai mari, cuprinzând nu numai vase borcan ci și alte tipuri de recipiente. La Săbăoani nu s-a descoperit niciun fragment de cățuie sau alt tip de vas dintr-o perioadă anterioară, deși necropola din sec. IV d. Chr. suprapune, în mică parte, marginea așezării dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. Străchini
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu s-a descoperit niciun fragment de cățuie sau alt tip de vas dintr-o perioadă anterioară, deși necropola din sec. IV d. Chr. suprapune, în mică parte, marginea așezării dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. Străchini Un alt recipient, destul de frecvent în necropola de la Săbăoani, este reprezentat de cele 19 străchini care, prin forma și dimensiunile lor le-am putut încadra în opt tipuri. Strachina, ca formă ceramică, are o origine foarte veche. Cele mai apropiate, însă, aparțin epocii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]