3,972 matches
-
din fund, unde atîrna un almanah. Sigur, sigur... Îmi amintesc. Azi e prima vineri a lunii. În fiecare vineri de la Începutul lunii e recital. Aha... Prin urmare, e recital, nu-i așa? Și tu n-ai voie să vii la recital, hi, hi, hi, sigur că nu... Marea Academie de muzică condusă de Frau Proserpina! Marea Academie a nepoatei lui Beethoven! Cine i-a spus lui tăticul tău că Frau Proserpina e nepoata lui Beethoven? — Nu știu, unchiul Juan Lucas știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spun. E Însurat cu mămica... Nu, poate că minciuna asta gogonată nu venea de la ticăloasa asta, dar În orice caz ea era o ticăloasă. Bătrînelul Înțelept avea părerile lui nestrămutate despre Frau Proserpina. — Vecinii ei bineînțeles că o să vină la recital, nu-i așa? — Nu știu, băiețel, nu știu... Dar tu și cu mine o să asistăm negreșit la faimosul recital. Îl rugă să-l aștepte și Julius Îl văzu că-și pune fularul și dispare pe ușa camerei. Crezu că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
caz ea era o ticăloasă. Bătrînelul Înțelept avea părerile lui nestrămutate despre Frau Proserpina. — Vecinii ei bineînțeles că o să vină la recital, nu-i așa? — Nu știu, băiețel, nu știu... Dar tu și cu mine o să asistăm negreșit la faimosul recital. Îl rugă să-l aștepte și Julius Îl văzu că-și pune fularul și dispare pe ușa camerei. Crezu că o să aibă timp să se apropie din nou de balustradă și să mai arunce o privire spre „vestibul“, dar glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o privire spre „vestibul“, dar glasul subțirel al Înțeleptului Îl chemă, spre surprinderea lui, din capătul coridorului. — Vino, Îi spuse. Julius reuși să vadă că fata care cînta bolerouri nu era la fereastră, desigur că se gătea ca să vină la recital. Se grăbi să-l ajungă din urmă pe bătrînel, care acum dădea colțul. Au luat-o amîndoi la dreapta și au Înaintat pînă În capătul celui de al doilea coridor, aici era Academia. Julius Începu să tremure de cum văzu ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Se grăbi să-l ajungă din urmă pe bătrînel, care acum dădea colțul. Au luat-o amîndoi la dreapta și au Înaintat pînă În capătul celui de al doilea coridor, aici era Academia. Julius Începu să tremure de cum văzu ușa. Recitalul Începuse. Nu Încăpea nici cea mai mică Îndoială că unul dintre cei mai buni elevi cînta, fiindcă se auzea pianul ca pe discurile unchiului Juan Lucas. Pentru prima oară În viața lui, Julius prinse diferența dintre My Bony lies over
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un alt volum... A!, orice s-ar întâmpla, profesorul Alexandrescu trebuie să rămână acasă. Scurt pe doi! De altfel, pot să-mi și închipui ce s-ar întâmpla dacă el ar merge cu clasa pe șantier. Seara, în orele libere, recitaluri peste recitaluri de muzică și poezie tânără. Păi, asta le trebuie elevilor noștri? Nooo! La plecare, fiecare va avea în geamantan obiectele fundamentale de studiu. Ce-i debandada asta? Noi suntem și rămânem tot elevi, nu... muncitori pe șantier!” “O
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
volum... A!, orice s-ar întâmpla, profesorul Alexandrescu trebuie să rămână acasă. Scurt pe doi! De altfel, pot să-mi și închipui ce s-ar întâmpla dacă el ar merge cu clasa pe șantier. Seara, în orele libere, recitaluri peste recitaluri de muzică și poezie tânără. Păi, asta le trebuie elevilor noștri? Nooo! La plecare, fiecare va avea în geamantan obiectele fundamentale de studiu. Ce-i debandada asta? Noi suntem și rămânem tot elevi, nu... muncitori pe șantier!” “O! Și-am
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de minune gesturile lui Hulot jucînd tennis, chiar dacă aducea mai degrabă cu eroina din La Strada, acea micuță Gelsomina care are În filmul lui Fellini calitățile pe care tata le atribuie femeii: răbdarea tăcută și refuzul oricărei violențe. În acel recital pe care mama Îl oferea copiilor ei după filmul lui Tati, ne-a dezvăluit o Înclinație spre fantezie, anarhie și zeflemea pe care și-o reprima În mod obișnuit și pe care ne-a făcut dintr-o dată s-o Împărtășim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aveam amîndoi treizeci de ani, iar eu o lăsasem singură la Paris cu cele două fete, ca să mă Întîlnesc cu o pianistă englezoaică de care mă amorezasem cu cîteva luni mai Înainte, cînd mă dusesem s-o felicit după un recital de sonate de Haydn pe care-l dăduse la British Council. Nu e ceva cu care să mă laud. Oficial, aveam nevoie să fiu singur ca să lucrez la primul meu roman... CÎnd mă gîndesc cîte veri am petrecut, chipurile, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Marcus Antonius: la urma urmei, eram Între universitari. Știa pe de rost tirada: „Friends, Romans, countrymen, lend me your ears“. Un student mai puțin sensibil decît mine la farmecele Anei Augustina spusese cu glas tare: „A, nu! Nu vrem un recital poetic aici!“. Ea venise apoi după mine: „Ce ți-a venit să mă pui să vorbesc Întruna? Era jenant. Studiasem piesa anul trecut și am recitit-o În după-amiaza asta, altfel n-aș fi știut ce să-ți răspund. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
fiecare cuvânt era enunțat cu claritate, iar vocea interpretului umplea întreg magazinul. Cămătarul, un individ slab ca scheletul care evident credea că era de prost gust să apară prea prosper sau bine hrănit în fața clienților, aștepta cu capul plecat sfârșitul recitalului, cu un zâmbet forțat înghețat pe trăsăturile sale. Mâinile sale, în mănuși fără degete, se odihneau pe o chitară țigănească cu șapte coarde care era așezată pe tejghea înaintea sa. În sfârșit, monologul se încheie cu: ă Domane Sfinte, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
un mister pentru amândoi cum de au ajuns să putrezească în colțul ăsta provincial când toți prietenii și tovarășii lor de facultate își croiau, neîndoielnic, cariere glorioase chiar în buricul târgului, unde se întâmpla totul. Câteodată, aceste discuții eșuau în recitaluri aprinse despre nume de străzi din marea capitală, culminând cu un dor năpraznic după Nevski Prospect. Apoi urma o tăcere meditativă în timpul căreia priveau posomorâți sticlele goale. Noapte a se sfârșea invariabil imediat după aceea, când amintirea sarcinilor urgente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
engleza, abia dacă știam să compun o scrisoare de intenție cât de cât acceptabilă. — Ai progresat mult, zise David. Și ce s-a Întâmplat? — Într-o zi, un prieten, un tânăr compozitor de muzică atonală, m-a invitat la un recital de pian cu noua sa compoziție, la Woodstock. M-am dus Împreună cu niște prietene, dar am ajuns cu câteva ore mai devreme și cineva a propus să mergem pe un deal, să vizităm o mănăstire budistă. Am urcat și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
treizeci și trei de secunde. Îi plăcea să-și imagineze tot felul de lucruri când era singură, să joace roluri, ca să treacă vremea mai repede. Din senin, Își făcu apariția la expoziție un bărbat În vârstă, cu părul alb, care-i Întrerupse recitalul solo. Probabil că avea peste șaptezeci de ani, dar În Întuneric părea foarte masculin și foarte bine definit, semăna puțin cu un Anthony Quinn bătrân. Kitty se gândi că fusese cu siguranță uriaș când era tânăr. Prezența lui umplu rulota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
film și teatru au fost realizate cu contribuția unor artiști cunoscuți ai momentului — actori, muzicieni, pictori, sculptori, decoratori. Prin acestea s-a încercat astfel promovarea artei și, mai ales, a poeziei novatorilor europeni, dar și a celor autohtoni. Un prim recital (literar, artistic, muzical) a avut loc pe 14 decembrie 1924, în Sala Sindicatului Artelor, cu prilejul închiderii primei expoziții internaționale a Contimporanului. Este cel mai important eveniment expozițional din România, după expoziția Art Nouveau organizată de pictorul Iser la București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
le „combate”, ci libertatea umoristică - estetică în ultimă instanță - de a jongla cu convențiile, cu locurile comune ale tradiției culturale. Costin a mai publicat la Contimporanul și „notițe muzicale” despre festivalurile Beethoven și Wagner dirijate de George Georgescu, despre un recital de pian al Cellei Delavrancea sau despre „audițiile Béla Bartók”. Un interviu cu Milița Petrașcu și Marcel Iancu prilejuit de expoziția celor doi (v. nr. 65, 15 martie 1926) literaturizează și dramatizează original intervențiile celor doi, mixîndu-le cu experimente „costiniene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ion Ghica” Tortoman Constanța profesor coordonator Violeta Prisecaru A sosit primăvara Este din nou primăvară. Natura se spală pe ochii, somnoroasă, fiindcă tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Odată cu ea au venit și păsărelele care ne încântă cu recitalurile lor. Primăvara, așezată în fața oglinzii, se dă cu puțină pudră pe fețișoara ei și parcă deodată s-au auzit niște șușoteli. Știi cine erau? Copacii, îmbrăcați în haine de sărbătoare, prinseseră viață, iar acum stăteau la taifas. Aceasta și-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
PARASCHIV (Către INAMIC.): Te doare ceva? MACABEUS: Îl doare ceva? INAMICUL (Semn la burtă; chircit de durere.) PARASCHIV: Îl doare burta. MACABEUS: Zi-i să meargă să se-ntindă pe rogojini... (Către INAMIC.) îți dau rogojina mea... INAMICUL (Începe un recital lung, în care va face uz de toate mijloacele de pantonimă posibile, completate cu cele mai ciudate semnale sonore; gesturile pot fi ordonate cam așa: cineva un bărbat, care are sex, și încă ce sex, un bărbat înalt, foarte înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Școala Gimnazială „Ion Ghica” Tortoman județul Constanța profesor coordonator Prisecaru Violeta Este din nou primăvară. Natura se spală pe ochii, somnoroasă fiindcă, tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. O dată cu ea au venit și păsărelele care ne încântă cu recitalurile lor. Primăvara, așezată în fața oglinzii, se dă cu puțină pudră pe fețișoara ei și parcă deodată s-au auzit niște șușoteli. Știi cine erau? Copacii, îmbrăcați în haine de sărbătoare, prinseseră viață, iar acum stăteau la taifas. Aceasta și-a
Primăvara în haine de sărbătoare. In: ANTOLOGIE:poezie by Estera Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_680]
-
Împins pe demon În apă. „Așa că, dacă vreodată vi se arată mahaha, cereți-i să vă Îndeplinească o ultimă dorință la marginea unei copci Înainte să vă gâdile până la moarte și Împingeți-l În apă !“, Își Încheiară cele două artiste recitalul râzând cu gura până la urechi. Șaman 215 Ah, ah, ah : prostituție ! o prostituție a valorilor trecutului, din care inuiții sunt forțați să trăiască. De când tundra s-a golit de vânători, oamenii au devenit niște dezrădĂcinați debusolați care caută soluții ingenioase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
împins pe demon în apă. „Așa că, dacă vreodată vi se arată mahaha, cereți-i să vă îndeplinească o ultimă dorință la marginea unei copci înainte să vă gâdile până la moarte și împingeți-l în apă !“, își încheiară cele două artiste recitalul râzând cu gura până la urechi. Ah, ah, ah : prostituție ! o prostituție a valorilor trecutului, din care inuiții sunt forțați să trăiască. De când tundra s-a golit de vânători, oamenii au devenit niște dezrădăcinați debusolați care caută soluții ingenioase de supraviețuire
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
școlare). -Dacă ar fi trăit, în anul acela, în care a fost căsăpit, inegalabilul Pink Robin Floyd ar fi împlinit 34 de ani!... (Cocondy ciripea că 39, avu Pinky pe buze) - Din acest motiv, te-am invitat să susții un recital. Și pentru încă ceva (asupra căruia vei fi informat mai tîrziu) și, la care o să luăm parte cu toții. Parcă nicicând nu cântase Pink Floyd în fața unui auditoriu, cu o asemenea medie de vârstă. De două ori câte optzeci de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
apare un spațiu mai redus unde incertitudinile, dacă mai există, dispar cu desăvîrșire: poiana tăinuită. Lunca este un univers de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista la un recital de gală. Tot ce are natura mai de seamă participă la o reuniune mondenă a cărei vedetă este privighetoarea. Tablou alegoric, antropomorfism fastuos. G. Călinescu găsea poemul conceput pe o idee falsă. Retorica peisajului cuprinde, cu toate acestea, cîteva imagini
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și Satu Nou. Cântecul de stea din aceste sate era, de fapt, troparul 1 învățat de la preot: „Nașterea ta Hristoase,/ Dumnezeul nostru,/ Răsărit-a lumii/ Lumina cunoștinței./ Că de la stea au învățat/ Să se-nchine Ție/ Soarele dreptății...”. Cântecul și recitalul înfățișează nașterea lui Iisus și sunt inspirate din literatura bisericească, pe marginea textelor biblice. Cântecul Stelei se sfârșea cu urări de sănătate, viață lungă și spor în toate. Pe timpul puterii comuniste era interzis „mersul cu Steaua”. Capra și căiuții Jocul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
buc Stu spo spe mu Cri (ME Acelaș acest an câ oferit un audat mi ctatorii pr cotecă " italieră de lizate de ș Crăciun itat poezi ntul de bu saj mirifi ie de talen anei, Bia ică sau C rit recitalu fost com gice ale c na Anu ș rcel Axin ohtone, d lue Dream er Ego. Ș urându-i dioului d nsorilor ctacolului lți ani!". sti LAPA RIDIAN, nr. i lucru s-a nd cei 15 spectaco nute în ezenți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]