3,066 matches
-
modernă. M-ar mâhni gândul că opera mea întruchipează vreo teorie literară modernă. Nu mi-am propus așa ceva. Cât despre actul scrisului, da, chiar așa este: cuvintele curg aproape instinctiv din peniță, cu prea puțin efort conștient din partea mea. Când recitesc ce am scris, mi se pare adesea că nu e textul meu, nu-mi amintesc să fi scris eu acele lucruri. Vorbesc acum și de roman și de biografii. Am convingerea că scriu bine abia atunci când simt acest lucru, când
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vi se pare nereușită? PA: Da, sunt multe nereușite. Mai toate... Singura carte a mea care-mi place e cea pe care sunt în curs de a o scrie. Celelalte... Văd atâtea defecte, greșeli, stângăcii, că nici nu le pot reciti niciodată. Nu recitesc ce am scris decât cu un scop foarte precis. Nu mă atrag, e ca și cum mi-aș înfrunta toate eșecurile. Mai bine le țin ferecate, odată ce le-am terminat. Student: Ce vreți să spuneți prin "eșec"? De ce eșec
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nereușită? PA: Da, sunt multe nereușite. Mai toate... Singura carte a mea care-mi place e cea pe care sunt în curs de a o scrie. Celelalte... Văd atâtea defecte, greșeli, stângăcii, că nici nu le pot reciti niciodată. Nu recitesc ce am scris decât cu un scop foarte precis. Nu mă atrag, e ca și cum mi-aș înfrunta toate eșecurile. Mai bine le țin ferecate, odată ce le-am terminat. Student: Ce vreți să spuneți prin "eșec"? De ce eșec? PA: Dacă o să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în toate ceva, o inflexiune greșită... Nu știu nici eu, din moment ce nu le-am examinat niciodată. Să mă gândesc nu, nu-mi dau seama, nu le mai știu, dar sunt sigur, sunt eșecuri peste tot. Student: Să presupunem că vă recitiți totuși un roman și descoperiți că n-ați exploatat subiectul suficient, n-ați demonstrat ce ați fi vrut, pe scurt că l-ați fi putut face mult mai bine. V-ați apuca să scrieți altul, cu același subiect, știind că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romanelor mele polițiste a fost că prea au multă atmosferă, creație de personaje și stare de spirit amenințătoare, în loc să ofere acțiune. Cele patru romane polițiste ale mele au fost scrise rapid, ca relaxare. Nu le reneg, dar nu le-am recitit niciodată, așa că n-am nicio părere. Un roman îmi ia doi, trei ani de muncă; un roman polițist era gata în două, trei săptămâni. Cam acesta e gradul de importanță pe care îl acord romanului polițist. LV. Printre altele, ai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei de pătrundere". Din păcate critica literară nu știe să vadă aceste lucruri în ea... LV. Citești mult? Ce preferi, cărți contemporane ori din alte secole? Literatură engleză ori universală? Citești repede? AB. Citesc foarte încet, atât cât am vreme, recitesc clasicii iar și iar, și mă țin la curent cu ce se scrie acum, pe cât pot (prea puțin). LV. Te-a înțeles critica literară? AB. Uneori chiar îi sunt recunoscător pentru tenacitatea și puterea de analiză a unora dintre critici
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru majoritatea lectorilor surpriza e ieftină, aceștia se vor opri din citit. Când scriam fragmentele pornografice din 1982 Janine, mă șocam pe mine însumi cu bună știință. Cu toate că îl consider cel mai bun roman al meu, nu-l mai pot reciti am redevenit la fel de demodat cum eram înainte să-l imaginez. LV. Punctul de pornire al intensității în romanele tale este fie moartea, fie letargia dinaintea ei. Finalul romanelor, pe de altă parte, e o izbândă, o stare de exaltare. Dragostea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sau distopic? AG. Nu judec în niciun fel, nici pe mine însumi, nici romanele mele. Asta e problema criticilor. Îmi place felul cum îmi descrii operele. LV. O trăsătură majoră a autorilor Desperado este faptul că operele lor trebuiesc neapărat recitite pentru a fi înțelese cum se cuvine. Relectura sporește plăcerea textului voit derutant. Nu se clarifică nimic, dar se trăiește din plin. Ai vrea ca lectorul să vadă în romanele tale o enigmă sau te consideri un realist? AG. Enigmele
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ar gândi mai mult la impresia pe care o face asupra publicului decât la sunetele produse de el. LV. Romanele tale modifică lectorul. Când închei Lanark cu un simplu "La revedere", cititorul simte că trebuie să se întoarcă și să recitească totul altfel, fiindcă între timp el însuși s-a schimbat și știe mai mult. Ceea ce vrea să spună că dai un sens nou ideii de lectură. Îl înveți pe lector drumul de la fața înspăimântătoare la fața atașantă a uneia și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă vrăjește o carte, chiar una cunoscută deja (nu demult am petrecut o lună în Spania citind cele O sută de sonete ale lui Neruda și poemele narative mai lungi de Țvetaeva, ambele în ediții bilingve). Poeții pe care îi recitesc ades sunt Rilke și urmașul lui, Tranströmer; Milosz; Carver; Bonnefoy; Murray; și un întreg grup de poete nord-americane: Clampitt, Glück, Carson și Graham. Lista e mult mai lungă. Ce poeți contemporani îmi sunt prieteni? Nu foarte mulți în Anglia: Tim
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
putere arbitrară își oferea dreptul de a dicta ce voia justiției. Dreptatea este justiția poporului! Așa am făcut cunoștință cu această nouă concepție despre justiție, afișată pe o pânză roșie, deasupra capului procurorului general Petrescu, care ne judeca. Aveam să recitesc această formulă în circumstanțe asemănătoare, în 1959, la al doilea proces al lui Vlad; dar, cu zece ani înaintea acestuia, ne era încă greu să ne dăm seama de enormitatea schimbării și de consecințele ei profunde asupra vieților noastre, care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lui G. Călinescu realizează un proces de redimensionare a creației înaintașilor prin prisma operei eminesciene, considerată moment de referință și numitor comun al întregii culturi române. Răsturnând canoanele istoriei literare, criticul modifică regimul creațiilor de până la Eminescu prin proiecție interpretativă, recitind literatura predecesorilor prin orizontul justificativ al operei eminesciene. Aplicarea aceleiași grile de lectură în cazul publicisticii eminesciene permite identificarea unor puncte de convergență, a unor zone de afiliere, "căci Iorga, Pârvan sau Arghezi se repercutează tipologic asupra lui Eminescu, tot
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parte, că procesul de secularizare e neîndoielnic și global, indiferent de vitalitatea publică a religiosului ; iar pe de alta, că teoria ieșirii din religie nu e produsul unei mentalități seculare ofensive, ci are acuratețe obiectivă, fiindcă această teorie dacă îi recitim cu atenție pe autorii ei nu susține un declin ineluctabil al religiei care ar conduce la dispariția ei, ci se referă la diminuarea influenței sociale a religiei, ceea ce conduce la o mutație a fenomenelor religioase. De acord! Totuși, cînd teoreticienii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Vietnamul de Sud, Coreea continuă încă să fie divizată în Coreea de Sud și Coreea de Nord, nu văd nici un argument prin care să numim partea estică a României, cu provinciile Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, altfel decît România de Est. Să recitim ce scria Eminescu în "Timpul" din 25 ianuarie 1878: "Drepturile noastre asupra întregii Basarabii sînt prea vechi și prea bine întemeiate pentru a ni se putea vorbi cu umbră de cuvînt de onoarea Rusiei angajată prin Tratatul de Paris. Basarabia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
noastre, cu ajutorul lor noi ne articulăm, ca personalități, la contextul social; ele ne fac accesibilă lumea exterioară, ne ajută să-i înțelegem pe ceilalți, sunt mecanisme prin care construim teorii despre mediul social, în scopul înțelegerii și stăpânirii acestuia. Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Realitatea nu ni se impune decât trecută prin acest filtru. Aceeași realitate, imagini diferite ale acesteia. Ele nu sunt așadar reacții la stimulii externi, nu pot fi reduse la simpla interacțiune Ego-Obiect, ci încorporează și
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
a fost propus un al patrulea răspuns. Poemul, ni se spune, este experiența autorului. Menționăm în paranteză că nu s-ar putea afirma că poemul ar fi experiența autorului în orice moment al vieții după crearea operei, când dânsul o recitește. În cazul acesta autorul devine, evident, un simplu cititor al operei sale, supus greșelilor și expus să interpreteze eronat propria sa operă, aproape la fel ca orice alt cititor. Se pot da multe exemple de flagrantă neînțelegere a unei opere
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, într-o inspirată sinteză a tradiției și modernității și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale autorului; iar portretul care ni s-a limpezit astfel este, cu oarecare adausuri de istoricitate și complexitate individuală, al omului arhaic, din ținuturile noastre, conformat genial." Volumul Clasicii noștri din " se încheie cu studiul consacrat "poetului țărănimii", George Coșbuc, recitit cu o plăcere proaspătă de Vladimir Streinu. Aceeași critică afectuoasă, aplicată, comprehensivă. Criticul rectifică - implicit - truisme și prejudecăți critice consolidate: Impresia de rusticitate și idilism a fost numai pragul poeziei lui Coșbuc, după care nu poate fi judecat exclusiv, cum
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
parte, că procesul de secularizare e neîndoielnic și global, indiferent de vitalitatea publică a religiosului ; iar pe de alta, că teoria ieșirii din religie nu e produsul unei mentalități seculare ofensive, ci are acuratețe obiectivă, fiindcă această teorie dacă îi recitim cu atenție pe autorii ei nu susține un declin ineluctabil al religiei care ar conduce la dispariția ei, ci se referă la diminuarea influenței sociale a religiei, ceea ce conduce la o mutație a fenomenelor religioase. De acord! Totuși, cînd teoreticienii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
răpindu-i până și ultima scânteie, ultima idee ce se năștea înăuntrul lui. Ultimul articol la care muncisem atâta și de care legasem mari speranțe, îmi fusese înapoiat de redactor și îl distrusesem de îndată furios, ofensat, fără săl mai recitesc.” (p.87) Scrisul uneori este istovitor, acaparator, iar intelectualul lui Hamsun i se dedică necondiționat. Viața lui, petrecută parcă la liziera admisibilului, este confiscată de două coordonate: scrisul și supraviețuirea: „În perioada aceea atât patul cât și măsuța șubredă erau
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
documentată. Dar este o terapeutică eficace doar pentru o categorie foarte restrânsă. Pentru restul populației reprimate, tenacitatea reprezentărilor de toate tipurile ale vechii Românii a produs un blocaj definitiv și profund tragic. în această stare de spirit, am citit și recitit, foarte atent, cartea Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri 5 de Alina Mungiu. Neînțelegere efectivă, gravă, deoarece comportamentul liber exprimat al românilor după 1989 pare, la prima vedere, straniu și aberant: Un mister românesc. Autoarea, medic psihiatru de formație, pune
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
perioadă de relativă liberalizare, fie ea ipocrită a avut asupra mea un efect tardiv, ca una din acele otrăvuri subtile care acționează cu mare întârziere: de aceea, mai ales după decizia exilului (1973), mi-a fost... din ce în ce mai frică să mă recitesc 23. Se produce, în astfel de situații, un conflict interior între conștiința morală, imperativul categoric, rigorismul etic de tip fundamentalist, sau cum vrem să-i spunem, și necesitatea obiectivă imediată, inexorabilă. Ceva între fatalitate, damnare și... cinism obligat. Epoca a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că se arată, sacrul se ascunde"". La Eliade, ca la toți prozatorii pentru care narațiunea e mitografie, proza e o semioză operând cu mituri; în acest caz, numele personajelor sunt esențe mitice precedând existența lor, de asemenea mitică. Monica Borș recitește canonul prozei fantastice a lui Eliade - Nuntă în cer, Ghicitor în pietre, Șarpele, Domnișoara Christina, Un om mare, Douăsprezece mii de capete de vită, Fata căpitanului, O fotografie veche de 14 ani, La țigănci, Podul, Pe strada Mântuleasa, Șanțurile, În
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al acestuia. Când ești posedat de un subiect, viziunea interioară e, fără îndoială, hrănită de tot ce porți în tine, dar această viziune nu este legată de cunoașterea intelectuală a miturilor, a riturilor și simbolurilor. Scriind, uiți tot ce știi. Recitind Le Vieil Homme et 1'Officier (trad. Bătrînul și Ofițerul; titlul românesc: Pe strada Mântuleasa - n. tr.), am văzut că unele episoade corespund anumitor arhetipuri. Nu mă gândisem la ele atunci când am scris"21. Așadar, miturile se regăsesc în operă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
n-ar inhiba. Suspectă chiar că poziția sa de putere în raport cu nomazii ar explica percepția difuză a amenințării. "Paranoia și puterea fac casă bună", își zise îngrijorat. Dar respinse grabnic autosugestia, căci doar ținea în mână evidența irefutabilă a fraudei. Reciti mesajul. " ... cu materiale proprii" - ce tupeu cinic! Sau cine știe cât de disperat să se ascundă de un sine persecutor într-o atare denegație dezgustător de grosolană... Dacă recursul la minciună ți-e indispensabil, atunci fă măcar un efort de credibilizare a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]