3,106 matches
-
publice chiar înainte de tipărirea cărții. Impulsul pare a veni însă de la o carte mai veche pe aceeași temă subscrisă de Abraham Kuyper. Scrisă în spirit creștin, Istoria văzută cu ochii credinței nu e totuși o apologie. Ea se vrea memorie reflexivă, iar memoria presupune lucruri demne de a fi povestite. În fond, "istoria nepovestită nu e istorie și, tehnic, nici nu există", afirmă Wells, gândindu-se desigur la scrisul istoric. Altminteri istoria înseamnă viață, iar viața, câtă vreme există, se cere
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
umanității ca tot. Fără ea, perspectiva fiecăruia nu poate fi decât falsă, de neînțelegere a situației proprii și de conflict ireductibil cu lumea. Gândind astfel, Kogălniceanu se vedea un spirit modern, în stare a defini corect problematica omului. Gestul său reflexiv se prelungește până la noi prin Eminescu, Iorga, Pârvan, dacă e să amintim doar câteva nume de neocolit. Ultimului i s-a dus poate cel mai departe preocuparea atunci când vedea în Clio pe "zâna devenirii gândului", iar în istorici niște buni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Ioan Adam, Președinte Asociația de Astronomie ,,Sirius” NEWTON SIR ISSAC(1642-1727) Fizician, matematician și astronom englez. A descoperit legea atracției universale, pe care a dedus-o din legile lui Kepler. Studiind dispersia luminii a explicat curcubeul. A inventat telescopul cu reflexive. Dacă privim apariția ,,spumei primordiale’’ în Oceanul planetar al Pământului în urmă cu câteva miliarde de ani, atunci cu siguranță astronomia a apărut în urmă cu mai mult de 10 500 - 10 000 de ani și preluată apoi și de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
not defined. HYPERLINK \l " Toc160586489" Etapa conștiinței de sine PAGEREF Toc160586489 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586490" Facilitare instituțională pentru fonduri structurale PAGEREF Toc160586490 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau un eșec evident. Pe măsură ce practicile se multiplică, nevoia de evaluare sistematică sporește. Dezvoltarea comunitară nu poate scăpa de capcanele autosuficienței decât prin reflexivitate multiplă - la nivelul practicienilor, experților și beneficiarilor, prin comparații multiple. Este nevoie, cred, de o practică reflexivă, văzută în relaționarea ei cu teoria și cercetarea, cu normele și principiile care o structurează; refuzul prejudecăților sau preconcepțiilor în a lua drept bun sau rău un actor sau un element al practicii sau un tip de practică, numai din
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
asumarea unor proiecte complexe de dezvoltare comunitară subsumate modelului Uniunii Europene și absorției de fonduri structurale în România. În final, în loc de concluzii, apare o dezbatere cu interogații, conceptualizări și tentative de răspuns la tematica pusă în discuție. Conceptul de practică reflexivă în dezvoltarea comunitară este cel pe care îl adopt pentru a sublinia necesitatea de a pune tot mai mult în relație practica de dezvoltare din domeniu cu cercetarea, cu principiile, evaluările și riscurile pe carele implică. Problematizările sper să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
face câmpul de experiență al FRDS cât mai roditor pentru dezvoltarea comunitară din Romania. În fapt, capitolele semnate în volum de către cei patru specialiști ai Fondului - Cosmin Câmpean, Lucian Marina, Mihaela Peter și Vasile Șoflău - sunt o probă de practică reflexivă la nivelul principalului agent de dezvoltare comunitară din Romania anului 2000. Deși este centrat pe activitatea Fondului Român de Dezvoltare Socială, volumul nu constituie o monografie a acestei instituții, ci o introducere în practica dezvoltării comunitare, adaptată spațiului românesc de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
putea fi la fel de aproape de subiecții intervenției și în viitor, atunci când volumul fondurilor va fi atât de mare, încât numărul proiectelor va fi de ordinul miilor într-un singur an? Răspunsurile la aceste întrebări sunt de domeniul viitorului. Capitolul 6 PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
construirea modelelor de practică; promovarea unei mișcări sociale de dezvoltare comunitară. Evident, este vorba despre o ipoteză de structurare a acțiunilor de dezvoltare comunitară durabilă în România anului 2000. O ipoteză în care locul central îl ocupă ideea de practică reflexivă, aptă să se autocorecteze prin evaluarea critică făcută de către cei care o susțin. Asupra acestei idei voi centra discuția din capitolul de față (se mai putea numi „în loc de concluzii”) conceput ca „închidere-deschidere”, reflexie pentru „pe mai departe”. Dintre multiplele fațete
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
facilitarea și evaluarea. Referirea la Fondul Român de Dezvoltare Socială este ilustrativă, și nu focalizat-analitică. Fondul are un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu și poate servi ca foarte bun punct de plecare în desfășurarea analizei asupra practicilor reflexive din dezvoltarea comunitară. Dar, mai întâi, câteva precizări despre conceptele de practică și reflexivitate. Poate părea speculativ să discuți cu astfel de concepte într-un volum care se vrea a fi de inginerie socială. Și totuși, cred ca poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
al „logicii practicii”, al căutării unor ordonări relative, într-o mulțime de comportamente cu numeroase condiționări subiective și obiective. Instrumentele și principiile sunt principalul suport de standardizare a practicilor. Tot la nivelul lor se pot structura acțiunile de reflexivitate. Practica reflexivă în general - cea în domeniul dezvoltării comunitare, în mod particular - implică incorporarea evaluării în desfășurarea propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mai degrabă, sensul de direct vs indirect, autoevaluare vs evaluare externă asumată prin consecințe. Sunt foarte multe cazurile în care evaluarea externă cu rezultate asumate de către cel evaluat este mult mai eficientă decât autoevaluarea. Într-un plan mai abstract, abordarea reflexivă a practicii este o manifestare a modernității reflexive (Beck, Bonss, Lau, 2003, pp. 28-29), în special prin caracteristicile acesteia care sunt: „recunoaștere a consecințelor neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vs evaluare externă asumată prin consecințe. Sunt foarte multe cazurile în care evaluarea externă cu rezultate asumate de către cel evaluat este mult mai eficientă decât autoevaluarea. Într-un plan mai abstract, abordarea reflexivă a practicii este o manifestare a modernității reflexive (Beck, Bonss, Lau, 2003, pp. 28-29), în special prin caracteristicile acesteia care sunt: „recunoaștere a consecințelor neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare prin negocieri ad-hoc de tip subpolitic”; „dificultăți instituționale
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
postcomunistă este dincolo de orice dubii. Entuziasmul pentru adoptarea noului rol social este firească. În acest context, ni se pare utilă și evidențierea capcanelor pe care le aduce cu sine noul actor comunitar. Evidențierea lor, în linia anunțatului proiect de practică reflexivă, nu poate duce decât la consolidarea unei practici eficiente în domeniu. Starea actuală predominantă de a considera că tot ceea ce fac facilitatorii comunitari este bun face parte din practica nereflexivă a dezvoltării comunitare. Simplul argument că facilitatea este necesară în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate gorjene, pe drumul dezvoltării comunitare pe modelul FRDS. Reflexivitatea în evaluare La complexitățile și interogațiile asociate facilității pot fi adăugate, ca exemplu de problematizare reflexivă, și cele ale evaluării. În sine, acest fapt este un proces cu fațete și stadii multiple în dezvoltarea comunitară. Nu la aspectele tehnice ale evaluării intenționez să mă refer în continuare, ci la problematică, opțiuni, includerea rezultatelor de evaluare în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
agregarea unor astfel de principii într-un algoritm de culegere a datelor implică un proiect de sine stătător. Folosirea sondajelor și a cercetărilor calitative, realizate de firme specializate, conform unor planuri bine structurate nu poate fi decât benefică pentru practica reflexivă în dezvoltarea comunitară. Observatorul este din afara instituției care face organizarea efectivă a acțiunii de dezvoltare comunitară și știe regulile culegerii de date sociale. O astfel de practică a fost sistematic adoptată de către FRDS prin contractarea unor studii de evaluare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation à l'usage des honnêtes gens, Presses Universitaires, Grenoble. Beca, Elena, 2002, Dezvoltarea comunităților, Editura Semne, București. Beck, Ulrich; Bonss, Wolfgang; Lau, Christoph, 2003, „The Theory of Reflexive Modernization Problematic, Hypotheses and Research Programme”, în Theory, Culture & Society, vol. 20, 2, pp. 1-33. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela, 1999, „Moșna, un sat care se reinventează”, Sociologie românească, 1, 1999. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D., 1992, An Invitation to Reflexive
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Reflexive Modernization Problematic, Hypotheses and Research Programme”, în Theory, Culture & Society, vol. 20, 2, pp. 1-33. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela, 1999, „Moșna, un sat care se reinventează”, Sociologie românească, 1, 1999. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D., 1992, An Invitation to Reflexive Sociology, Unversity of Chicago Press, Chicago. Bourdieu, Pierre, 2000, Simțul practic, Institutul European, Iași. Bowman, E., 1930, „Communiy organization”, The American Journal of Sociology, vol. 35, 6. Brickman, P. et al., 1982, „Models of helping and coping”, American Psychologist, 37
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
temporal process. Property and time in Transilvania’s land restitution”, Anthropological Theory, vol 1, 3, pp. 373-392. Verdery, K., 1996, What was socialism and what comes next, Princeton University Press, Princeton. Vlăsceanu, Lazăr, 2007, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași. Voicu, Bogdan; Dan, Adrian; Voicu, Mălina; Șerban, Monica, 2002, Assessing the causes of counties disparities in RSDF projects proposals. A Report to the Romanian Social Development Fund, București, 15 ianuarie. Weil, Marie (ed.), 2005, The Handbook of
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
posibile judecățile de valoare (chiar acelea care califică). Trebuie abandonată, după el, poziția filozofică prin care se atribuie valoare lucrului ca atare. Valoarea își află sursa în afara lucrului. Idealurile au origine colectivă. Iar serbările, probe colective și puneri în scenă reflexive ale grupului, sunt la originea idealurilor: "La asta folosesc serbările, ceremoniile publice sau religioase, laice, predicile de orice fel din biserici sau școli, reprezentările dramatice, manifestările artistice [...]. Ele reînvie idealurile care, altfel, ar avea tendința să se ofilească [...]. Aceste idealuri
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a intereselor de a defini "lucrurile" decât de căutarea definiției lor corecte. Acest punct de vedere este împins la extrem de teoria critică a Școlii de la Frankfurt (Adorno, Horkheimer, apoi Habermas), potrivit căreia sociologia trebuie, înainte de toate, să dezvolte o perspectivă reflexivă asupra științei pe cale de realizare, a utilizărilor ei sociale, a motivațiilor ei, în loc să participe la reproducerea orbească a unei ordini sociale. Am identificat cel puțin trei tipuri de actori implicați în realizarea anchetelor despre practici: administrațiile (INSEE, Ministerul Culturii), care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
arta pentru actori este la fel de demn de interes ca și a spune ce este ea. Reprezentarea nu trebuie redusă la iluzia reprezentării. În domeniul artelor și al culturii, această poziție pare cu atât mai "firească" cu cât actorii dezvoltă momente reflexive și se percep ca indivizi liberi și autonomi. Să facă dreptate actorilor, acesta este crezul tuturor acestor sociologi care doresc să restaureze partea de voință, de intenție, de proiect și de conștiință, împotriva unei viziuni "deterministe": Hennion (1993, 2001), Boltanski
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit, care este prezentat aici ca o resursă pentru modificarea sau variația normelor sociale, dincolo este interiorizat, inculcat, chiar încorporat. Individualismul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pragmatică, un discurs performativ produce efecte reale, posedă o eficacitate. Realism: în contra idealismului (sau nominalismului), presupoziția realistă consideră că lumea există independent de subiectul cunoscător. Reflexivitate: atitudine intelectuală constând în întrebări despre actul pe cale de a fi efectuat. Actorul social reflexiv își analizează acțiunea. Relativism: atitudine științifică urmărind să contextuali-zeze orice observație și să insiste pe diversitatea formelor posibile ale realului. Poate tinde spre un radicalism politic (comunitarismul) sau științific (ceea ce există este arbitrar, nenecesar). Simbolistică: ansamblu de semnificații la care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bibliografia finală să se constituie într-un util auxiliar de lectură și cercetare per-sonală. Tabla de materii detaliată, bibliografiile tematice și "antologia virtuală" (reprezentată de cele mai cunoscute luări de poziții în domeniul semnului și semiozei) vor facilita o lectură reflexivă, de iradieri și rezonanțe, altfel spus un parcurs analitic și critic. Alternativele semiotice propuse de cercetarea cea mai actuală (semiotica mass-media, semiotica spațiului inter alii) și în ultimă instanță supraviețuirea semioticii prin infuzia umanului sînt legate de întoarcerea subiectului în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]