3,182 matches
-
împreună a funcției de predicat: Porțile cetății s-au închis / se închid. Verbul și pronumele-morfem se întrebuințează, de regulă, la persoana a III-a. Variază în funcție de persoană un grup restrâns de verbe, a căror semantică se situează între pasiv și reflexiv: a se bărbieri, a se tunde, a se coafa (la frizer, coafor), a se trata (la/de către medic), a se naște. Observații: Autorul acțiunii verbale (complement de agent) rămâne de obicei neexprimat: Școala s-a închis. (de către autorități); S-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de el (p.III, sg.) de noi. (p.I, pl.) Observații: Dacă funcția de complement de agent s-ar înscrie în continuitate în dezvoltarea sensului categorial de persoană (la persoanele I și II), sensul pasiv s-ar converti în sens reflexiv: Eu sunt lăudat de mine. - Eu mă laud (pe mine). b. Sintagma cu auxiliarul se se dezvoltă pe baza structurii verbului de la diateza activă, pe fondul inversării pozițiilor sintactice de subiect și complement. Termenii sintagmei înscriși în relația de interdependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a III-a), în timp ce termenul-complement de agent se sustrage acordului în persoană (și număr): Protestul s-a semnat de mine/de voi. șp.III, sg.ț șp.III, sg.ț șp.I,sg./p.II, pl.ț Diateza reflexivătc "Diateza reflexiv\" Sintagma de la baza diatezei reflexive este constituită din trei termeni (necesari și suficienți), reprezentând două unități lexicale autonome: nume (pronume) - se (morfem) + verb; pronumele reflexiv (acuzativ, formă scurtă, neaccentuată) constituie o singură unitate cu verbul. În spațiul sintagmei se dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de agent se sustrage acordului în persoană (și număr): Protestul s-a semnat de mine/de voi. șp.III, sg.ț șp.III, sg.ț șp.I,sg./p.II, pl.ț Diateza reflexivătc "Diateza reflexiv\" Sintagma de la baza diatezei reflexive este constituită din trei termeni (necesari și suficienți), reprezentând două unități lexicale autonome: nume (pronume) - se (morfem) + verb; pronumele reflexiv (acuzativ, formă scurtă, neaccentuată) constituie o singură unitate cu verbul. În spațiul sintagmei se dezvoltă (sau se pot dezvolta) două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ț șp.III, sg.ț șp.I,sg./p.II, pl.ț Diateza reflexivătc "Diateza reflexiv\" Sintagma de la baza diatezei reflexive este constituită din trei termeni (necesari și suficienți), reprezentând două unități lexicale autonome: nume (pronume) - se (morfem) + verb; pronumele reflexiv (acuzativ, formă scurtă, neaccentuată) constituie o singură unitate cu verbul. În spațiul sintagmei se dezvoltă (sau se pot dezvolta) două funcții sintactice: subiectul (care poate rămâne subînțeles) și predicatul. șEuț mă recunosc. șsubiectț șpredicatț Observații: Sintagma este suficientă în această
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termeni. Un al patrulea termen - complement semantic al verbului - este posibil numai în cazul verbelor cu dublă tranzitivitate: șEuț mă întreb care este sensul vieții. Subiect Predicat ¬ Complement direct Morfemul poate fi reluat, redundant, prin forma lungă, accentuată a pronumelui reflexiv, ca variantă specială de complement (direct) intern, pentru a dezvolta diferite valori stilistice: „Pân’ce-oi simți... C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște.” (M. Eminescu) În plan semantic, verbele la diateza reflexivă se caracterizează prin trăsătura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lungă, accentuată a pronumelui reflexiv, ca variantă specială de complement (direct) intern, pentru a dezvolta diferite valori stilistice: „Pân’ce-oi simți... C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște.” (M. Eminescu) În plan semantic, verbele la diateza reflexivă se caracterizează prin trăsătura +reflexivitate, implicând, în interiorul relației verb (predicat) nume (subiect), coexistența, în sfera subiectului, a trăsăturilor +activ și +pasiv, în raport semantic cu un același „obiect” în realitatea extralingvistică: „obiectul” exprimat prin substantivul (pronumele) subiect face acțiunea exprimată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezintă ipostaza de subiect-agent - punct de plecare, originea acțiunii verbale - și expresie a trăsăturii semantice +activ/+activitate, iar acuzativul (pronumelui reflexiv-morfem), ipostaza de „obiect” - punct de sosire a acțiunii verbale -, expresie a trăsăturii semantice +pasiv/+pasivitate. Ca acuzativ al pronumelui reflexiv, morfemul se reflectă caracterul coreferențial al subiectului și „obiectului” acțiunii verbale în dezvoltarea raportului semantic enunț lingvistic - realitatea extralingvistică și trăsătura semantică +reflexivitate în dezvoltarea relației categoriale (de diateză) și a relației sintactice (verb nume); pronumele reflexiv se este în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acuzativ al pronumelui reflexiv, morfemul se reflectă caracterul coreferențial al subiectului și „obiectului” acțiunii verbale în dezvoltarea raportului semantic enunț lingvistic - realitatea extralingvistică și trăsătura semantică +reflexivitate în dezvoltarea relației categoriale (de diateză) și a relației sintactice (verb nume); pronumele reflexiv se este în același timp regim verbal, „obiect” pasiv pentru manifestarea activă a subiectului și reprezentant al subiectului pentru manifestarea lui pasivă. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, reflexivul intră în raport direct cu activul, ca termen marcat, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categoriale (de diateză) și a relației sintactice (verb nume); pronumele reflexiv se este în același timp regim verbal, „obiect” pasiv pentru manifestarea activă a subiectului și reprezentant al subiectului pentru manifestarea lui pasivă. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, reflexivul intră în raport direct cu activul, ca termen marcat, prin prezența morfemului-pronume reflexiv se13: Eu recunosc pe cineva - activ Eu mă recunosc (pe mine). - reflexiv Toți termenii sintagmei diatezei reflexive se caracterizează prin acord în persoană și număr: Eu mă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în același timp regim verbal, „obiect” pasiv pentru manifestarea activă a subiectului și reprezentant al subiectului pentru manifestarea lui pasivă. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, reflexivul intră în raport direct cu activul, ca termen marcat, prin prezența morfemului-pronume reflexiv se13: Eu recunosc pe cineva - activ Eu mă recunosc (pe mine). - reflexiv Toți termenii sintagmei diatezei reflexive se caracterizează prin acord în persoană și număr: Eu mă + recunosc. șp.I,sg.ț șp.I,sg.ț șp.I,sg.ț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și reprezentant al subiectului pentru manifestarea lui pasivă. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, reflexivul intră în raport direct cu activul, ca termen marcat, prin prezența morfemului-pronume reflexiv se13: Eu recunosc pe cineva - activ Eu mă recunosc (pe mine). - reflexiv Toți termenii sintagmei diatezei reflexive se caracterizează prin acord în persoană și număr: Eu mă + recunosc. șp.I,sg.ț șp.I,sg.ț șp.I,sg.ț Se supune aceluiași acord și cel de-al patrulea termen, dacă este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
manifestarea lui pasivă. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, reflexivul intră în raport direct cu activul, ca termen marcat, prin prezența morfemului-pronume reflexiv se13: Eu recunosc pe cineva - activ Eu mă recunosc (pe mine). - reflexiv Toți termenii sintagmei diatezei reflexive se caracterizează prin acord în persoană și număr: Eu mă + recunosc. șp.I,sg.ț șp.I,sg.ț șp.I,sg.ț Se supune aceluiași acord și cel de-al patrulea termen, dacă este introdus în sintagmă, cu diferite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sg.ț șp.I,sg.ț Se supune aceluiași acord și cel de-al patrulea termen, dacă este introdus în sintagmă, cu diferite motivări stilistice, de subiectul vorbitor. Expresia sintactică a semanticii morfemului de diateză, acuzativul formei lungi a pronumelui reflexiv este însoțit de morfemul de caz pe: „M-am uitat pe mine însumi...” Diateza reciprocătc "Diateza reciproc\" Sintagma care asigură situarea verbului la diateza reciprocă este alcătuită din patru/cinci termeni, reprezentând trei/patru unități lexicale autonome: substantiv/pronume - morfemul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement de reciprocitate. (Ei) se+ironizează între ei/unul pe altul. șsubiectț șpredicatț ¬ șcompl. de reciprocitateț Observații: Cel de-al treilea constituent sintactic (complementul de reciprocitate) poate lipsi, mai ales când verbul nu poate dezvolta, datorită conținutului său lexical, diateza reflexivă: (Ei se sărută.) sau când sensul reciproc este o componentă fundamentală a semanticii verbului: Acești factori se intercondiționează; în aceste cazuri, complementul de reciprocitate este redundant, ca și în cazul complementului direct (intern), din structurile sintactice cu verbul la diateza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ei se sărută.) sau când sensul reciproc este o componentă fundamentală a semanticii verbului: Acești factori se intercondiționează; în aceste cazuri, complementul de reciprocitate este redundant, ca și în cazul complementului direct (intern), din structurile sintactice cu verbul la diateza reflexivă: El se caută pe sine. - Ei se salută unul pe altul. În plan semantic, verbul la diateza reciprocă se caracterizează prin trăsătura +reciprocitate, rezultând din dezvoltarea, în interiorul relației verb (predicat) nume (subiect) și pronume (complement), a sensurilor de +activ/+activitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de +activ/+activitate și +pasiv/+pasivitate în mod alternativ, și de numele-subiect, și de pronumele-complement, în raport semantic cu două „obiecte” distincte din realitatea extralingvistică. Cele două trăsături semantice: +activitate și +pasivitate nu se mai suprapun, ca în cazul diatezei reflexive, în sfera semantică a termenului subiect, întrucât sintagma se caracterizează prin necoreferențialitate în plan semantic: A ¹ B, ci sunt complementare. Nu mai este vorba de o singură acțiune, ci doar de o aceeași acțiune săvârșită și suferită în mod alternativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de Ion (unul) (B2) Cele două limite ale acțiunii verbale sunt ambele exterioare, reprezentate sintactic de nominativul-subiect și de acuzativul-complement. Morfemul se nu mai descrie prin el însuși limita a două acțiuni verbale, rezervată acuzativului - limita interioară, ca la diateza reflexivă - ci semnalează doar, prin natura sa de pronume reflexiv, complementaritatea interior-exterior în desfășurarea relației subiect - verb-predicat - complement. Caracterul complementar activ-pasiv și interior-exterior în planul semantic al verbului reciproc se concretizează în realizarea componentelor alternative prin natura planurilor semantic (unul/altul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbale sunt ambele exterioare, reprezentate sintactic de nominativul-subiect și de acuzativul-complement. Morfemul se nu mai descrie prin el însuși limita a două acțiuni verbale, rezervată acuzativului - limita interioară, ca la diateza reflexivă - ci semnalează doar, prin natura sa de pronume reflexiv, complementaritatea interior-exterior în desfășurarea relației subiect - verb-predicat - complement. Caracterul complementar activ-pasiv și interior-exterior în planul semantic al verbului reciproc se concretizează în realizarea componentelor alternative prin natura planurilor semantic (unul/altul) și sintactic (nominativ/acuzativ) ale pronumelor nehotărâte din structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfemului se (își): El a certat-o pe Ioana. - activ El s-a certat cu Ioana. - reciproc Ei ne fac cu ochiul. - activ Ei își fac cu ochiul. - reciproc Prin morfemul se, sintagma diatezei reciproce este omonimă cu sintagma diatezelor reflexivă și pasivă. Distincția este asigurată de termenul al patrulea: La diateza reflexivă, termenul al patrulea este redundant și poate fi reprezentat numai de forma lungă a acuzativului pronumelui reflexiv, însoțită de morfemul pe: Mihai nu se mai recunoaște pe sine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a certat cu Ioana. - reciproc Ei ne fac cu ochiul. - activ Ei își fac cu ochiul. - reciproc Prin morfemul se, sintagma diatezei reciproce este omonimă cu sintagma diatezelor reflexivă și pasivă. Distincția este asigurată de termenul al patrulea: La diateza reflexivă, termenul al patrulea este redundant și poate fi reprezentat numai de forma lungă a acuzativului pronumelui reflexiv, însoțită de morfemul pe: Mihai nu se mai recunoaște pe sine. La diateza pasivă, termenul al patrulea este complement de agent, realizat printr-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Prin morfemul se, sintagma diatezei reciproce este omonimă cu sintagma diatezelor reflexivă și pasivă. Distincția este asigurată de termenul al patrulea: La diateza reflexivă, termenul al patrulea este redundant și poate fi reprezentat numai de forma lungă a acuzativului pronumelui reflexiv, însoțită de morfemul pe: Mihai nu se mai recunoaște pe sine. La diateza pasivă, termenul al patrulea este complement de agent, realizat printr-un acuzativ precedat de prepoziția de (către); termenul se sustrage acordului în persoană și număr cu ceilalți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvolta diateza ca o categorie lexico-gramaticală; (b) altele ca o categorie gramaticală 15. Pentru verbele din prima clasă, sintagma diatezei dinamice este alcătuită din trei termeni reprezentând două unități autonome lexicale și sintactice: una, reprezentată de verb, precedat de pronumele reflexiv se și a doua - pronumele (substantivul)-subiect, când verbul este predicat: Andra s-a întristat. șsubiectț șpredicatț Verbele din cea de-a doua clasă dezvoltă sensul de diateză dinamică în sintagme formate din patru termeni, reprezentând trei unități autonome lexical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul își asumă predicația, primul substantiv (pronume) dezvoltă funcția de subiect, cel de-al doilea funcția de complement indirect. El se îngrijește de copil. șsubiectț șpredicatț șcompl. indirectț În dezvoltarea raportului semantic, pronumele-morfem se nu mai marchează, ca la diatezele reflexivă sau reciprocă, instituirea în sfera subiectului și a unei a doua limite în desfășurarea acțiunii verbale, ci caracterul subiectiv al conținutului semantic al verbului apropiat, la o mare parte din verbe, de conținutul semantic al verbului de stare (a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dinamică în sintagme formate din doi termeni autonomi lexical și sintactic (Mihaela s-a speriat.); • verbe dezvoltând diateza dinamică în sintagme cu trei termeni (Mihaela s-a îngrijit de trandafiri.) Verbele din prima clasă se pot întrebuința și fără pronume reflexiv (deci, la diateza activă), dar întrebuințarea curentă, ca și specifică, este însoțirea lor cu un pronume reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]