3,646 matches
-
lansa în discursuri academice în Reichsrath, dar care nu avea ecou în Boemia decît sub formă de simpatie slavă. Mai trebuia avut în vedere și faptul că înfrîngerile suferite de Rusia în războiul cu Japonia măcinau prestigiul imperiului țarist, iar represiunile sîngeroase de la Moscova și Petersburg din 1905, cu întregul aparat polițienesc pus în mișcare, cu popa Gapon și alți agenți dubli, amintind de cele mai rele momente din perioada lui Alexandru al II-lea, deranjau sentimentele locuitorilor din Boemia, de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atentat mai mic, cu distrugeri limitate, pentru ca arhiducele să fie "dezgustat" de supușii săi slavi, și a legitima în ochii săi avertismentele presei germane din luna martie, respinse cu vehemență la vremea respectivă, făcîndu-l să adere la un regim de represiune puternică în Slovenia, Dalmația, Bosnia-Herțegovina și, de ce nu, a unui război împotriva Serbiei? Avem tot dreptul să punem această întrebare tulburătoare, căci trebuie să relatez cuvintele surprinzătoare, aflate la celebrul Recviem celebrat după Sarajevo, în iulie, la biserica Forumului Traian
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și-n stânga. Lascar e "Mascarache", Costa-Foru, "Costea-Furul", Carp, "Musiu Crap", Boliac, "Beau-Fleac", "Musiu Titu", "ungureanu unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acest comunism este o fabricație și un instrument jidovesc, devastator numai împotriva Bisericii Lui Hristos. Toți șefii, marii secretari de comitete de partid și cei din posturile de conducere au fost evrei. Ei și-au creat și un aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
caricaturi și echilibriști. Experiența istorică ne arată că de la omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba colectivității, nu colectivitatea în slujba insului. Nedreptatea, teroarea și crima au fondat cele mai grele nemulțumiri și represiuni. Pentru înlăturarea lor ne trebuiesc modele de oameni înflăcărați cu suflete mari și neinflamabile, descătușați de râvna materiei. Să ne întoarcem fața spre Dumnezeu și vom fi ceea ce dorim să fim. Opriți defăimarea, crima și decimarea legionarilor! Domesticiți fiara din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine să cazi luptând pe drumul onoarei.” (C. Z. Codreanu-Legea onoarei) Omul individ, la fel și neamurile, trebuie să trăiască din seva lor morală și să se afirme prin fapte, nu prin represiuni sângeroase, nu din pândă, nu din ponegriri, nu din plăsmuiri, nu dând în cap semenului său cu bâta, nu prin suprimarea libertății și vieții adversarului, nu prin dezbinări, nu prin trădare. Legionarul luptă pentru solidarizarea și unitatea neamului. Unitate în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
copil, care merg până a-l face să creadă că va merge la închisoare, sau că va pedepsit cumplit de Dumnezeu. Pedepsirea repetată prin privațiuni de lungă durată, impregnarea precoce cu angoasa păcatului, obligația de a spune totul urmată de represiuni și pedepsiri ale părinților, traumatismul datorat unei greșeli morale la care a fost victimă dar la care este considerat vinovat, coincidența fatală între o inițiativă și un accident tragic care a urmat aducând subiectul în situația de a-și reproșa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tovarăș”, Troica de Radu Ieremiciuc, Scrisoarea mamei către fiul refugiat de Aurel Tudor, A fost odată un poet de Vasile Vorobeț ș.a. Liste cu victime ale ocupației staliniste și ale refugiaților în România, tabele cu persoane martirizate, persecutate, victime ale represiunii autorităților sovietice, tragedia unor localități sunt prezentate la rubrica „Documente bucovinene” (devenită „Documentar”), în timp ce în „Participanți la rezistența antisovietică” se includ mărturii semnate de Ștefan Motrescu, Ștefan Petriu, Simion Opaiț, Vasile Vorobeț ș.a. Sub genericul „File de istorie” sunt inserate
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
vie, bătăioasă, fără complexe provinciale, revista nu trece neobservată. Îndeosebi editorialele semnate de Liviu Antonesei stârnesc polemici aprinse în presa culturală din România. Dintre acestea pot fi amintite câteva din anii 2002 și 2003: Delict: poezia! Despre poezie, libertate și represiune, Păguboasa moștenire a Securității, Chestiunea universitară. Din octombrie 2003 editorialele sunt scrise de redactorul-șef Gabriela Gavril care, fără a abandona problematica socială, dominantă la Liviu Antonesei, reușește să impună altă viziune asupra spiritului critic, ca în Generația tranziției, Imaginea
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
intolerabilă a puterii de la Belgrad față de propriii cetățeni, membri ai comunității albaneze. Se mai poate nota în același caz și o explicație pentru cunoscuta afirmație potrivit căreia securitatea internațională este indivizibilă. Valurile de refugiați care au apărut mai întâi în urma represiunii puterii de la Belgrad, apoi în urma bombardamentelor au afectat nu numai țările din imediata proximitate a conflictului, ci și state mult mai îndepărtate. Problemele reconstrucției postconflict, în dimensiunile sale materiale sau sociale, au afectat întreaga comunitate internațională, nu numai Iugoslavia. La
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
ca atribuțiuni, printre altele: descrierea modului de organizare și de funcționare a activului de partid, a fostei Securități, precum și a celorlalte verigi ale sistemului represiv din România; prezentarea activiștilor de partid, a ofițerilor și magistraților care lucrau În cadrul aparatului de represiune; identificarea abuzurilor și crimelor săvârșite, ordonate sau inspirate de persoanele care au ocupat diferite funcții; aducerea la cunoștința opiniei publice a crimelor, abuzurilor, instigărilor la crime În numele „luptei de clasă”, săvârșite de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pus Într-o mașină și au plecat cu ele la Sibiu. Și-a dat rezultatul: a câștigat Partidul Comunist, Blocul nu știu ce, democrat..., cum se numea atuncea, cu 90%. Deci, așa s-au făcut alegerile. Și au Început tot felul de represiuni Împotriva populației românești. Au Început și persecuțiile Împotriva Bisericii Greco-Catolice. Mi-aduc aminte că, În comuna noastră, În Racovița, au fost greco-catolici și a venit Preasfinția Sa Ioan Suciu, mitropolitul de la Blaj, a venit la liceu și ne-a ținut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mari... Și atunci am făcut o grevă, că-ntre timp noi n-aveam dreptul la pachete de-acasă. Știți? Atuncea s-o schimbat conducerea, doamna aceea locotenent-major o fost Înlocuită c-un maior care-o venit cu niște idei de represiune asupra noastră. Și, ce credeți, ne-o Înlocuit rația de pâine cu mămăligă. Deci nu mai primeam pâine aproape deloc, numai mămăligă. Și știți cum Îi mămăliga, că nu-ți ține așa de foame... Dar totuși, așa cum o fost mămăliga
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să mai spune... culegea informații. Și cu ăla care venea pă la noi pă la CEC m-am Întâlnit la scurt timp după ’89 și mi-a spus că el a intervenit ca Securitatea să nu treacă la acțiuni de represiune În ’89... M-am dus și eu atunci aici În fața primăriei și În fața prefecturii și pă urmă m-am dus și la Securitate. Era lume multă. Strigau, urlau... La ei nici o mișcare. Vă mulțumesc. Ioan Șt. Popatc "Ioan Șt. Popa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
le întorc vorba cum că ei sînt cei „rău informați în problemele ideologice și istorice”. „Nu, noi nu sîntem privați de istoria noastră. Iat-o întreagă, etalată înaintea ochilor noștri, dacă se dă la o parte toată logomahia: Revoluție. NEP. Represiune. Război. Victorie. Noi represiuni. Dezgheț. Stagnare. Perestroika. Și după? Asta depinde numai de noi. Este ultima noastră șansă de a instaura un socialism democratic”. Vreau să văd ce anume conține numărul din septembrie. Nu-l găsesc în colecție. Continui lectura
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că ei sînt cei „rău informați în problemele ideologice și istorice”. „Nu, noi nu sîntem privați de istoria noastră. Iat-o întreagă, etalată înaintea ochilor noștri, dacă se dă la o parte toată logomahia: Revoluție. NEP. Represiune. Război. Victorie. Noi represiuni. Dezgheț. Stagnare. Perestroika. Și după? Asta depinde numai de noi. Este ultima noastră șansă de a instaura un socialism democratic”. Vreau să văd ce anume conține numărul din septembrie. Nu-l găsesc în colecție. Continui lectura cu un extras dintr-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Europa Liberă, așa că nu veți mai rămâne surprins de plângerile mele. Mă numesc Grădinar Sorin din Brașov, am 22 de ani, om liber și, în plus, cu un trecut de care nu îmi e rușine, cu toate că edilii și organele de represiune ale orașului Brașov nu sunt acord. În urmă cu cinci ani, în toamna anului 1974, am încercat să trec frontiera țării ilegal, ascuns într-un vagon ce exporta coronițe de brad în RFG și, în loc să ajung la Hamburg, conform planului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
transforma treptat, nu ar mai conduce o turmă de oi nătânge, ci un popor de care trebuie să se țină seama. Nu mă mai refer la religie, deoarece e foarte puțin de făcut, religia oficială fiind parte a sistemului de represiune (în afara celor câțiva preoți bine cunoscuți pentru atitudinea lor, mulți în închisoare). Acțiunea cultelor neortodoxe este utilă, dar dezbină poporul nostru din alte puncte de vedere. Poate că ar fi utilă în țară crearea unui partid clandestin, chiar a câtorva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
strada Lipscani, trecătorii au putut vedea un cetățean (un adevărat cetățean) cocoțat pe o schelă de unde împrăștia fluturași pe care erau scrise câteva adevăruri la adresa regimului și în special asupra lui Ceaușescu . Organele așa-zis de ordine, de fapt de represiune, au sosit foarte repede (nici nu era greu, deoarece Securitatea se află chiar în vecini, iar băncile de pe aceeași stradă sunt bine păzite). Omul de pe schelă a refuzat să coboare și i a poftit pe curajoșii înarmați să urce până la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
explic, în parte. Trăim, pentru a mă face mai bine înțeles, într-o continuă intimidare. Această intimidare a devenit, cred, pârghia cea mai puternică și eficace pe care regimul Ceaușescu o folosește în mod divers, fie prin organele sale de represiune, fie prin presă, legislație etc. Când, spre exemplu, ești luat de la birou și dus la aeroport pentru a-i aplauda plecările și sosirile, te duci, pentru că altfel îți pierzi pâinea. Nici activiștii cei mai înfocați (a se înțelege cei mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ne învață că, după eșecul unor încercări pașnice, se trece la forme violente. Deraieri de trenuri provocate de mâini nevăzute, incendii și explozii în întreprinderi mari, lichidarea fizică a unor activiști de partid și a unor ofițeri din aparatul de represiune, spargerea unor posturi de miliție pentru procurare de arme, oricât s-ar strădui guvernul din București să le prezinte ca fapte ale unor răufăcători, atâta timp cât ele au o adresă politică exactă, nu pot fi decât previziunile sigure ale unei crize
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe arestații care, vinovați sau nevinovați, sunt aruncați în închisoare. Iar dvs., domnule Ceaușescu, ați uitat neamul din care proveniți și sacrificați poporul. Epoca Ceaușescu nu a adus nimic bun pentru muncitorii de rând, cu foamete, întuneric, frig, necazuri, batjocuri, represiune. Domnule Ceaușescu, credeți că poporul vă iubește și stă alături de dvs.? Dacă credeți asta, greșiți amarnic. Vă dăm un sfat. în cursul vizitelor pe care le efectuați aproape zilnic (bineînțeles, când nu sunteți în vizită în străinătate), la diferite obiective
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ajuns la președinție împreună cu numeroasa și neomenoasa lui familie domnitoare. Nicolae Mihai, Tutui, Gavrilă, brunetul Radu, toți bătăușii care în 1956 au nenorocit pe studenții români au fost puși să spioneze pentru familia Ceaușescu de către Năstase, cel care a condus represiunile împotriva tineretului universitar. Pe banii smulși poporului, în funcții oficiale, cu acoperiri diplomatice ei adună pentru familia dinastică informații din lumea întreagă, care trec drept ultrasecrete, dar care, în realitate, nu fac nici doi bani. Un subaltern al celui care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
universitar. Pe banii smulși poporului, în funcții oficiale, cu acoperiri diplomatice ei adună pentru familia dinastică informații din lumea întreagă, care trec drept ultrasecrete, dar care, în realitate, nu fac nici doi bani. Un subaltern al celui care a condus represiunile împotriva studenților, colonelul V.A., se ocupă de intelectuali în general, și de scriitori în special. Colonelul V.A. e întru totul demn de cel care-l conduce. Agenții colonelului V.A. poartă ciomagul în mânecă și nu pregetă să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu jumătate din cele ce afirmă Nicolae Ceaușescu că ar exista în realitate, viața românilor ar cunoaște o sensibilă îmbunătățire. însă conducerea partidului este cu totul ruptă de realitate. Și, pentru a nu fi deranjată din vise, întărește aparatul de represiune. Din această cauză, bine funcționează doar troica partid-miliție Securitate. Scrisoarea a II-a Iarna care a trecut a fost calificată ca deosebit de grea. Dar această iarnă a fost în întreaga Europă. Numai la noi s-a resimțit fiindcă a fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]