10,477 matches
-
În 2003, intram într-una dintre cele mai sigure și echipate cu cea mai avansată tehnologie din lume. Era clădirea băncii centrale din Johannesburg, din Africa de Sud, un oraș recunoscut pentru securitatea sa foarte strictă. „Joburg,” cum este cunoscut orașul, are reputația unui loc care este scena de manifestare a violențelor, care ar putea îngrozi pe cei mai mulți dintre americani. În mod virtual, orice oprire la semafor ar putea fi o invitație adresată unuia dintre cei peste o sută de atacatori de mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Fața lui Watson era proiectată pe ecranul din spatele lui, iar bronzul lui și trăsăturile izbitor de frumoase erau mărite ca să umple camera. Watson era un bărbat de cincizeci și doi de ani, arătând mai tânăr, care își cultiva cu asiduitate reputația de capitalist cu conștiință. Acea denumire îi fusese de mare ajutor într-o serie de afaceri lipsite de scrupule; în schimb, mass media nu prezenta decât aparițiile sale la școlile cu finanțare publică sau atunci când înmâna burse pentru copii defavorizați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
într-o serie de afaceri lipsite de scrupule; în schimb, mass media nu prezenta decât aparițiile sale la școlile cu finanțare publică sau atunci când înmâna burse pentru copii defavorizați. Dar Vasco știa că, în acea sală, în mintea tuturor predomina reputația lui Watson de afacerist dur. Se întrebă dacă Watson era suficient de lipsit de scrupule ca să obțină o duzină de embrioni transgenici prin mijloace ilicite. Probabil că da. Totuși, pentru moment, Watson susținea un discurs entuziasmant: — Biotehnologia înflorește. Suntem pe cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ca să-și tragă sufletul. Sindler interveni. — Doamnă Diehl, aș vrea să oprim această serie de întrebări și să trecem la un alt subiect. Cerem în mod oficial ca să fiți supusă unui set complet de teste genetice, la o clinică cu reputație, preferabil la UCLA, și să ... Femeia țâșni în picioare, iar fața i se coloră rapid. Nu! — Să nu ne pripim, zise Whitey, punându-și mâna pe brațul clientei sale. Aceasta îl împinse furioasă. — Nu! Categoric nu! Refuz! Ce minunat. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în Shanghai, sau în Seul, sau în Săo Paulo. Iar Bellarmino, talentat și ipocrit, voia să se asigure că așa ceva nu avea să se întâmple niciodată. Pe scurt, nimic care să stea în calea laboratorului lui, a cercetării și a reputației sale. Se pricepea foarte bine să le apere pe toate trei. O oră mai târziu, în camera de audieri cu lambriuri din lemn, Bellarmino depunea mărturie în fața Comitetului Ales al Senatului pentru Genetică și Sănătate. Audierea fusese stabilită pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de drum sunt sponsorizate, astăzi. De ce nu am direcționa același spirit filantropic spre lumea naturală care, fără îndoială, va avea mult mai mult de profitat, în comparație cu drumurile noastre? Speciile pe cale de dispariție pot atrage sponsorizări. Corporațiile pot să își clădească reputația pe baza supraviețuirii speciilor de animale, așa cum o făceau înainte pe calitatea unor programe plictisitoare de televiziune. Și același lucru este valabil și pentru animalele care nu sunt în pericol de dispariție. Pentru toți peștii din mare. Vorbim despre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
astăzi Îi rămăsese gravată În memorie, la fel de vie ca În ziua În care o cercetase pentru prima oară. — Și, cel mai important, e o vizitatoare trimisă de unchiul tău, a intervenit bunica Gülsüm, care Încă Își păstra cu multă tenacitate reputația de a fi fost Într-o viață anterioară Ivan cel Groaznic. — Unchiul meu? Care unchi? Cel pe care nu l-am văzut În viața mea? Asya a gustat ceaiul. Era Încă amar. A aruncat În el Încă un cub de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
menajamente un diagnostic care m-a lăsat cu gura căscată: „Ți-e teamă că Îți vei Încornora părinții“. I-am vorbit pe larg despre Tina, care visase la o viață socială mai strălucitoare: se văzuse În brațele unui cineast de reputație internațională, dar se pomenise cu un Don Juan agorafob În cîrcă. Doamna Marchal a fost foarte severă cu ea: — Educația dumitale te conducea obligatoriu spre o fată de genul ăsta, Încă și mai inhibată ca dumneata. Ai ales-o cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
coincidențe. ă În schimb vă puneți toată speranța în presupuneri! Chiar dacă toate astea ar fi adevărate, ceea ce în fond nu admit, nu aveți cum să le dovediți. Care ar fi fost motivul meu în toate astea? ă Să vă mențineți reputația, care a devnit importantă odată ce ați conceput planul de a vă căsători cu Anna Alexandrovna. ă Ce mod bizar de a interpreta lucrurile! Hala plan! ă Da, plan. Fiindcă dumneavoastră aveți un motiv ascuns să vă căsătoriți cu Anna Alexandrovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
s-ar fi făcut vinovată de acuzele astea, tot fiica dumitale rămâne. Lăsă gulerul să-i scape. Lebediev se înclină, dar rămase pe picioare. ă Eu sunt consilierul titular Ivan Filomonovici Lebediev. Eu am o poziție. Am statură. Am o reputație. ă Ba nu ai nimic, spuse Porfiri. Lebediev se încruntă, de parcă s-ar fi chinuit să înțeleagă spusele lui Porfiri. Porfiri îl împinse înapoi la locul său și plecă în timp ce lamentațiile Iecaterinei Ivanovna continuau cu forțe noi. § Prințul Bikov se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
conțineau sticlărie. Coborî din furgonetă să vadă câți furnizori avea în față, calculând, cu aproximație mai mare sau mai mică, cât avea de așteptat. Era al treisprezecelea. Numără din nou, nu era nici o îndoială. Nefiind superstițios, nu ignora totuși proasta reputație a acestui numeral, în orice conversație despre hazard, fatalitate și destin întotdeauna se găsește cineva gata să relateze întâmplări adevărate despre influența negativă, și uneori funestă, a lui treisprezece. Încercă să-și amintească dacă soarta îi mai destinase vreodată acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ochi, și ei erau acolo. De când l-au trimis înapoi cu jumătate din vase, care, între paranteze fie spus, n-au fost încă scoase din furgonetă, Cipriano Algor a început, de la o oră la alta, să nu-și mai merite reputația de muncitor matinal, câștigată într-o viață de multă trudă și puține sărbători. Acum se scoală când soarele e pe cer, se spală și se bărbierește cu mai multă tihnă decât cea indispensabilă unui chip obișnuit cu rasul și unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
se laude așadar fiecare cu victoria pe care presupune c-a obținut-o, chiar și asirienii cu barbă și colegii lor, din fericire la adăpost de agresiuni. În privința lui Găsit, nu ne vom resemna să-l lăsăm cu o nedreaptă reputație de învins. Ca dovadă că victoria a fost a lui, el s-a transformat din ziua aceea în cel mai grijuliu paznic care a protejat vreodată momâi de lut. Merita să-l auzi cum a lătrat, chemându-și stăpânii, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
adulat, înclinat să nu observe că mulți roiau în jurul lui din interes, nu concepea că tocmai fiul lui își putea permite să facă excepție de la datoria semenilor de a-l admira. Când a observat că nu mă lăsam strivit de reputația lui - în realitate îl iubeam dar pentru nimic în lume nu i-aș fi mărturisit-o, - ba mi-am permis chiar să nu-i privesc, din frondă, tablourile și să-i declar că meseria lui nu mă atrăgea, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
-i dădeam nici un răgaz și nici o speranță și nu m-am lăsat până ce n-am simțit că răceala tatei, apoi antipatia lui s-au schimbat în ură. Își aranjase viața destul de bine, cu gloria se descurca, iar eu îi stricam reputația; era peste puterile lui să se împace cu asta. De câte ori primea oaspeți și avea nefericita inspirație să mă închidă în cameră, băteam cu pumnii în ușă până ce, dacă nu era larma prea mare și se auzeau zgomotele, se vedea nevoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un autobuz trecând. Apoi liniște. O pâclă umedă învăluie zidurile și copacii. Ieslea e rece. Christos se naște mort. 25 decembrie Fratele Augustei a venit să-mi reproșeze că o neglijez. I-am zis: „Nu e nevoie să fii mitocan. Reputația pe care o ai în privința asta îți ajunge”. 26 decembrie Azi noapte am adormit cu lumina aprinsă, citind. M-am trezit târziu, spre dimineață, când ferestrele începeau să se albească, deoarece nu apucasem să trag jaluzelele. Mă uit afară. Iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
binele public și că aerul său degajat de a ști toate lucrurile alea de care vorbește Îi conferă autoritate, așa că oamenii sînt convinși că sub pielea unui călător studios se află o inimă palpitîndă. Ba și-a creat și o reputație de „vorbitor motivațional“, deși nu chiar unul tipic, dimpotrivă. Nu e genul care Îi ajută pe oameni să-și găsească eul interior prin jonglerii, de exemplu. Punctul de vedere al lui Wakefield are ceva Întunecat, chiar demoralizant, ceea ce uneori face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
2 dolari bucata. Asta face 3000 de dolari, dar Wakefield arareori mai scrie articole, transformîndu-și cariera de scriitor În cea, mult mai profitabilă, de conferențiar. Însă mai primește Încă, cu regularitate, astfel de oferte, deoarece și-a construit o bună reputație și un public care simte că, sub descrierile sale de zăpoare, ritualuri tribale, restaurante, cabane și festivaluri, persistă o anume Întunecime care rezonează ca o arhitectură ascunsă, ca un subtext ocult. Fanii scriiturii sale i-au creat, de fapt, cariera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
doctor Laurence Westcott, Fran fusese surprinsă plăcut. Auzise deja de persoana în cauză și de faptul că era un deschizător de drumuri la clinica unde lucra și se întrebase chiar dacă ar putea să-i ia un interviu. Luându-se după reputația lui, își închipuia un bărbat la vreo cincizeci de ani, o figură carismatică și inovatoare, care avea să cucerească oaspeții instantaneu și avea să-i facă să scoată carnetele de cecuri din buzunar până să apuci să spui „eșantion de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pentru Ben și un redactor-șef capabil îi umplea aproape tot timpul, dar existau momente în care singurătatea îi dădea târcoale, ca și când cineva ar fi pășit peste mormântul lui, amintindu-i cât de repede trecea timpul. Știa că avea o reputație de fustangiu, interesat doar de relații de scurtă durată, dar asta era din cauza fiului său. Nu voia să-i bage pe gât lui Ben o altă mamă înainte să fi trecut măcar peste șocul de-a o fi pierdut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Laurence. — Nu doriți să vedeți terenul de crochet și complexul cu piscină? — Nu, mulțumim. Mă tem că am o întâlnire foarte importantă. — Bun, îi spuse lui Laurence de îndată ce ieșiră. Unde e următorul? — Care era problema cu locul ăsta? Are o reputație minunată. Necazul e, draga mea - știa că încerca să fie răbdător și deodată lucrul ăsta o enervă la culme -, că nu peste tot, mai ales în așezăminte de un asemenea calibru, primesc persoane alienate mintal. Nu e nici o problemă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
N-ai de ce să fii. Am făcut un lucru îngrozitor, mamă. Am rupt logodna. Dar vestea nu stârni nici urmă din dezaprobarea înverșunată la care se așteptase, nici acuzații că s-ar fi comportat egoist, că nu se gândise la reputația părinților ei pe plan local, nici teama de bârfele care aveau să se audă la bridge. Bănuiesc că ai avut motivele tale. — Mi-am dat seama că nu-l iubesc. Atunci ai luat hotărârea bună. Dacă eu și taică-tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu-mi va asigura protecția necesară în penitenciar. Deținuții luptau pentru putere și supraviețuirea era o obsesie zilnică. Nu mă îndoiam că voi fi ucis. 3 Secția era condusă de un grup restrâns de deținuți numiți „cocoșii“ care aveau o reputație de duri. Ei controlau totul inclusiv televizorul închisorii care era dat la maxim în majuoritatea timpului. Era aproape de patul meu dar n-am îndrăznit să-l dau mai încet. Numai conducătorii aveau dreptul să o facă. Sâmbăta, aproape cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
care era transmis westernul. Dacă mai pui mâna pe televizor, te vei trezi în iad! Vocea venea dinspre patul unde dormea unul din „duri“. Acesta era în pat și alături de el stătea tolănit amantul său, un deținut mai tânăr. Cunoșteam reputația acestui „dur“. Era un om deosebit de periculos. Ceilalți deținuți așteptau încăierarea. N-am treabă cu tine, i-am răspuns eu. Nu te cunosc, dar te-am văzut și pe tine schimbând canalele la televizor. Este corect să am și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
crucială, decisivă. (...) Pictura românească n-ar fi avut un Luchian fără un Bogdan-Pitești” („Bogdan-Pitești”, în Scrieri, vol. 29, Editura Minerva, București, 1976, p. 366). Stipendiat de Puterile Centrale, între 1913 și 1914, ca director al cotidianului Seara, afacerist cu proastă reputație, arestat, pentru scurtă vreme, în urma șantajului încercat asupra bancherului Aristide Blank (apărat, însă, în paginile propriului ziar, de către Tudor Arghezi), Bogdan-Pitești devine, după 1918, un paria și va fi pus la index după moartea subită, în 1922, survenită grotesc, în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]