7,552 matches
-
din zi în zi mai neatractivă, atât din cauza vârstei, care accentua absența sistemelor tehnice performante, cât și a problemelor de natură economică acumulate într-un ritm amețitor. Posibilitatea a reprezentat o „fereastră” într-un spațiu politico-legal în care Electroprecizia a resimțit toate caracteristicile negative de instabilitate, nepredictibilitate, incoerență și inconsistență ale mediului. Statul nu numai că nu a ajutat tranziția prin politici adecvate, ci a jucat un rol confuz, susținând oficial procesul de conversie economică, în timp ce în practică întârzia dezvoltarea cadrului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
topurile județene ale firmelor și a unor certificări de excelență acordate de Camera de Comerț și Industrie sau de organizatorii unor expoziții naționale dedicate construcțiilor. II.2. Mediul înconjurător general și concurențialtc "II.2. Mediul înconjurător general și concurențial" Metabras resimte, ca și multe alte firme care operează în mod transparent, toate inconvenientele unui sistem politic legal cu o fluiditate peste normal. Aceasta se traduce într-un set numeros de schimbări rapide și incoerente, cu manifestări complexe până la nivel local. Pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
domeniu, deși mai rămân zone ce generează semne de întrebare și coagulează „grupuri de interese” (sintagmă la modă în 2006). Integrarea firmei din Galați în grupul mondial Mittal a conectat în mod direct piața internă la influențele ce se fac resimțite pe plan mondial. Acest lucru înseamnă că modificările cotațiilor la bursă se vor reflecta și în prețurile interne din România. Tendința de creștere a prețurilor materiilor prime pe plan mondial este evidentă în ultimii ani. Se spune că există o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
incertitudine. Celelalte elemente legale prezintă „aspectul de junglă” obișnuit pentru orice întreprinzător român. În cazul grupului ICCO, aspectul menționat este amplificat de dispersia sistemului de afaceri în mai multe industrii la nivelul întregii țări. Componenta politică a mediului înconjurător este resimțită atât datorită mărimii cifrei de afaceri a grupului și a domeniului de interes, cât și modului în care aceasta modelează mediul concurențial. Pe de altă parte, elementul politic joacă un rol important în acest moment al apropierii de Uniunea Europeană, în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
complexă și pe termen lung. Firmele românești, între care cele ale grupului ICCO, trebuie să marcheze fiecare punct de încredere într-o astfel de situație relațională pentru a avea stabilitatea în furnizare și condiții economice rezonabile. Concurența pe care o resimte grupul poate fi etichetată „multipunct”, adică fiecare firmă are propriii concurenți și propriile piețe, cu reguli specifice ale jocului concurențial. În mod evident, există câteva zone de intersecție cu mari concurenți reprezentați de grupuri cu structuri parțial similare, dar acestea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru a-i conduce și pe ceilalți sclavi către acea stare de libertate pe care o asigură ieșirea din peșteră, chiar dacă aceasta este greu de suportat întrucât comportă pentru ei serioase riscuri. Prin înzestrarea sa naturală specifică, filosoful trebuie să resimtă această sarcină ca pe o obligație a sa față de semenii săi: el este chemat să inoculeze prizonierilor din peșteră conștiința posibilei lor libertăți primare, a evadării din detenția lor. Pentru Platon, filosoful este dator să facă în fața comunității sale figura
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
principiu coordonator rațiunea. Astfel, instabilitatea caracterului individual duce în mod inevitabil la coruperea cetății, pentru că numai atâta vreme cât principiul armonizator conform căreia fiecare parte își îndeplinește justa menire este respectat, stabilitatea cetății este sigură. Având în vedere că orice dereglare se resimte la toate nivelurile comunității, controlul strict, nu neapărat de natură coercitivă fizică, cât autocontrol individual dictat de o educație corectă, este unul obligatoriu pentru bunăstarea tuturor. Prima formă degenerată, timocrația, este constituția cretană și spartană „lăudată de mulți”, a doua
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
avea ca strategie de conducere, la început, o atitudine demagogică, va slobozi de datorii pe cetățeni, va împărți pământ tuturor, va părea blajin și binevoitor, dar în același timp, cu celelalte cetăți, va căuta motive de război, pentru ca poporul să resimtă nevoia de a avea un conducător puternic. Aceste războaie provocate mai au și rolul de a sărăci populația, care va fi altfel preocupată cu agoniseala traiului zilnic, nemaiavând timp de uneltiri contra tiranului. O altă strategie de rămânere la putere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
el este, totuși, cel mai înțelept!), deși vorbește serios (căci nu știe nimic dintre acelea care nu l-au preocupat încă, dar de îndată ce îl vor preocupa situația se modifică radical). La fel, Socrate se simte atras de tinerei deși nu resimte o asemenea atracție, conform raționamentului anterior. Conchide Vlastos: „în sensul curent al dragostei pederaste, Socrate nu iubește pe Alcibiade și nici pe vreun altul din tinerii pe care-i urmărește. Dar în celălalt sens al verbului eran din doctrina și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sine a unui băiat de clasa a IV-a sau a V-a ar putea avea de suferit dacă în clasă există o fată mai dezvoltată care să îl întreacă la toate sporturile. De asemenea, și fetele respective ar putea resimți o vină sau doar o confuzie privind superioritatea ei fizică față de băieți. Dacă observați că elevii sunt perturbați de problema creșterii bruște (sau a lipsei ei), încercați să-i faceți să accepte situația explicându-le lucrurile ce se vor întâmpla
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
instruire, de calificare. Aceasta, fiind o formă de activitate instructiv-educativă planificată, organizată pe baza unei experiențe acumulate timp de multe secole și analizate de filosofi și pedagogi străluciți, este mai eficientă, dă un randament mai mare. Totuși, efectele ei se resimt îndeosebi în planul dezvoltării intelectuale, al însușirii cunoștințelor, al formării capacităților intelectuale, și mai puțin pe planul motivației, valorilor, al sentimentelor. Pe de o parte fiindcă știința educației a progresat mai puțin în această privință, pe de alta pentru că ele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o aplicare a cunoștințelor noastre în alte condiții. Dar atunci când se cer modificări neobișnuite, originale, intră în funcție inventivitatea. Ca urmare, aici se vor folosi procedee caracteristice actului imaginativ, printre care analogia are un loc de frunte. Totodată se vor resimți și obstacolele actului imaginativ: rigiditatea algoritmilor învățați anterior, ca și fixitatea funcțională. Elevii întâmpină serioase greutăți în soluționarea de probleme. Cum poate pregăti și facilita profesorul acest proces? Mai întâi el va da mare atenție însușirii temeinice de către copii a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
crizelor impulsive și a reacțiilor de abandon de tot felul, inclusiv a celui școlar. Hiperexcitabilitatea este întâlnită, îndeosebi, la persoanele hiperemotive, care prezintă tendința de a reacționa intens și disproporționat, sub raport emotiv, la evenimentele curente. Orice schimbare este puternic resimțită de individul hiperemotiv: chiar și o contrariere minoră poate provoca reacții emoționale puternice (de exemplu, indignare, furie, crize de plâns etc.). Se știe că echilibrul emotiv se caracterizează printr-o stare de tensiune interioară relativ omogenă în care se evită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copii de a îndeplini o activitate nepotrivită cu vârsta lor sau de a alege între două dorințe ori acțiuni la fel de tentante pentru ei le provoacă o tensiune interioară puternică, care este gata de a se exterioriza. Funcțiile cognitive se vor resimți de pe urma acestei supratensionări, neliniști și nesiguranțe a persoanei. Când conflictul devine insolubil, el acționează ca un puternic agent stresant, creând condițiile apariției tulburărilor nevrotice. Dar un conflict nerezolvat este foarte periculos și pentru faptul că poate genera puternice sentimente de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sentimente de acceptare și simpatie. Departe de a declanșa conflicte, ea instaurează buna înțelegere, armonia și stimulează comportamentele de facilitatre a succesului celorlalți. Ea determină creșterea stimei de sine, încredere în forțele proprii, diminuarea anxietății pe care mulți copii o resimt la contactul cu instituția educativă și contribuie la intensificarea atitudinilor pozitive față de porfesori (Cosmovici, 1984; Forsyth, 1983; Johnson și Johnson, 1983). Pentru aplicarea în manieră sistematică a principiului interdependenței pozitive a scopurilor, principiu ce stă la baza învățării cooperative, psihologii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativitatea; dar, și de această dată, într-o versiune ulterioară a testului el a renunțat la itemii care evaluau creativitatea (Brown, 1989). Se pare că problemele lui Binet cu testele de creativitate au prefigurat frustrările pe care aveau să le resimtă timp de mai mult de un secol cercetătorii din acest domeniu. J.P. Guilford este unul dintre cercetătorii care nu au renunțat la testele de creativitate, în ciuda frustrărilor. Matricea morfologică a intelectului elaborată de Guilford Guilford (1950, 1967, 1970, 1975) a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
realizare a unor interese personale. În timp, a crescut neîncrederea lor În presupusa capacitate a noului sistem politic de a servi binele comun, al tuturor cetățenilor. Experiența coexistenței dintre familiaritatea crescândă cu sistemul politic parlamentar și frustrarea pe care o resimțeau În raport cu instituțiile guvernamentale a determinat În mod esențial atitudinea pe care românii din Transilvania au adoptat-o după unirea cu Principatele Române, În 1918. În același timp, deși dezamăgiți de felul În care erau tratați, românii au beneficiat de oportunitățile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1922 În acuzații de fraudare a fondurilor statului, pe care autorități civile numite direct de București le-au adus Împotriva lui Moldovan 20. Moldovan a fost În final achitat, dar ancheta a accentuat gustul amar pe care medicul transilvănean Îl resimțea deja față de puterea politică de la București. În 1924, el a demisionat din calitatea sa oficială de Inspector Sanitar General și a Început să caute resurse locale pentru a continua unele dintre programele pe care le Înființase ca ocupant al acestei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
forme de control asupra privatității indivizilor din timpul regimului comunist. Însuși faptul că, după revoluția din decembrie 1989, abrogarea decretului antiavort a fost una dintre primele decizii ale Frontului Salvării Naționale relevă suficient de clar ura pe care populația o resimțea față de această măsură abuzivă 21. Pentru scopurile acestei analize, este important să redăm limbajul În care a fost formulat decretul, pentru că se pot observa numeroase similitudini cu Codul Penal al lui Carol al II-lea, care a fost adoptat În vederea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relație invers proporțională între nivelul fuziunii și nivelul presiunii. Dacă masa reprezintă gradul cel mai slab al fuziunii, ea reprezintă, în schimb, gradul cel mai înalt al presiunii (ibidem, p. 151). Într-adevăr, atunci când interrelațiile rămân superficiale, presiunea ansamblului este resimțită ca fiind cea mai puternică, pentru că este percepută ca o forță exterioară individului. Invers, atunci când are loc o includere a caracteristicilor personale și o participare a indivizilor „în ceea ce au ei mai particular”, presiunea din jur se face simțită mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vast ansamblu neorganizat, bazat pe forme superficiale, chiar efemere, de sociabilitate, în care individualitatea rămâne foarte expusă presiunii difuze a ansamblului; pe de altă parte, elita, o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt mai individualizate, în care presiunea ansamblului este resimțită puțin, dar în care, dimpotrivă, domină sentimentul că asupra acestui ansamblu se poate acționa. Elitele: competiție sau specializare? Chiar de la început, recurgerea la pluralul termenului elită pare să acopere două semnificații foarte distincte una de cealaltă. Putem vedea în aceasta
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și de îmbogățire pentru cetățean (Bachrach, 1967, p. 95). Fără îndoială că Schumpeter ar fi recuzat această obiecție, care i s-ar fi părut că ține de gândirea utopică, dar Raymond Aron a fost sensibil la pericolul pe care „neputința resimțită de cei mulți” îl prezenta pentru ordinea democratică. Pentru el, acest fapt favorizează succesul unei foarte tenace „mitologii a elitelor suverane și clandestine” (Aron, 1960, p. 278). Precaritatea elitelor democratice Un alt autor care s-a preocupat de raporturile dintre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și de preeminență particulare. În această privință, este tentant să se adopte o modelizare identificând sectoarele de activitate cu câteva mari funcții societale. Din acest punct de vedere, modelizarea parsoniană citată în capitolul 1 este în continuare operantă, chiar dacă nu resimțim nevoia de a recurge la ilustrarea grafică a schemei AGIL. Rezultă niște elite distincte, care, până la un anumit punct, pot nutri sentimentul de conivență remarcat de Charles Wright Mills, dar care au totuși ierarhii de preocupări diferite: elite politice, economice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ar putea fi înlocuite la fel de bine cu litere ale alfabetului. Dar e foarte improbabil ca o teorie sociologică să poată avea cât de cât rezonanță fără ajutorul cuvintelor care s-o facă inteligibilă pentru muritorii de rând. Unii dintre ei resimt poate nevoia de a reacționa la teorii în privința elitei și a maselor sau a elitelor și a democrației: o dezbatere despre x și y este, în orice caz, mai puțin incitantă. Deși a contestat în mai multe rânduri importanța termenilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
amăgit - așadar, „abilitatea” nu are o caracteristică morală prin ea Însăși. * „Progresul este nedreptatea pe care o făptuiește fiecare generație față de cea care a precedat-o.” (Emil Cioran) Este fără Îndoială o „nedreptate” produsă În planul valorilor spirituale, fiecare generație resimțind ca frustrantă Înlocuirea, uneori brutală, a valorilor În care ea s-a format și În care a crezut. * „Privirea este spada sufletului.” (A. Cehov) Pentru că „privirea” preia cele mai naturale trăiri ale noastre, adică cele mai sincere emoții și dorințe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]