2,703 matches
-
în versuri"), cultura lor se sprijină pe concepte total greșite despre lume și viață, căci normalizează delațiunea sau, și mai grav, crima ("Să știi, fă, că te omor/ cînd te prind în dormitor"). Folclorul carceral întreține ficțiunile adolescenței, cultivă universul reveriilor infantile, valorizînd riscul și nesupunerea, precum și speranța devierii destinului îndată după eliberare. Față de folclorul lumii libere, joacă același rol ca jazz-ul față de muzica simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
căci diferențele de statut social sînt mult mai vizibile într-un spațiu restrîns și supus privațiunilor de tot felul. Aristocrații sistemului îl consumă cu delicii tacticos savurate la vedere, pe cînd sclavii îl risipesc adesea în discuții nesfîrșite sau în reverii prelungite, în fața televizorului sau în cîntece despre libertate, iubire sau avere. Oricum, în toate modalitățile de manifestare, timpul liber apare ca formă de absenteism. Din cauză funcției sale subversive, el a fost controlat, segmentat, gestionat și tolerat cu mare atenție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
jale săgețile cu miere“: opulență carnală, virginitate și viol. De Ion Barbu am luat cunoștință abia spre sfârșitul liceului, după Arghezi și Blaga. Prozatorii noi, G. Călinescu, Cezar Petrescu (Calea Victoriei m-a dat gata și mi-a umplut viața de reverii), Gib Mihăescu, G.M. Zamfirescu (și pentru ceea ce era pornografic în Rusoaica, în Maidanul cu dragoste mai ales, după cum în Răscoala lui Rebreanu reveneam fără să obosesc la violul Nadinei: propria mea spermă contribuia din belșug la plăcerea estetică), Ionel Teodoreanu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-l punea dis-de dimineață, pe halat. Într-un rând l-am zărit cățărându-se pe stâncile care mărginesc lacul de la Morfontaine, îmbrăcat cum îi era obiceiul, ca și când stătea să plece la Versailles. De jos, pe unde mă plimbam, cufundată în reveriile mele câmpenești, i-am strigat că, în mijlocul acestei atât de frumoase naturi, Cordonul său Al bastru era cu totul ridicol. Nu mi-a luat în nume de rău nici o clipă că l-am făcut să-și simtă cusurul; pentru că, la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o vreme când nu mai era obligat să o accepte.294 Cred că greutatea cu care își exprima gândurile altfel decât în scris îl ținea legat de oameni care erau de multă vreme la curent cu ideile și familiari cu reveriile sale, și că inferioritatea lui în cadrul unei discuții îi făcea, în general, destul de neplăcut contactul cu oamenii de spirit. De altfel, ceea ce dorea mai presus de orice era să aibă parte de devotament pentru persoana și pentru cauza lui, ca și când
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
despre științe și arte ă1750), Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni ă1754), Scrisoare către D’Alembert despre spectacole ă1758), Noua Eloiză ă1761), Contractul social sau Principii de drept politic ă1762), Emil sau Despre educație. Postum au322 apărut: Confesiunile, Reveriile unui solitar și Rousseau îl judecă pe Jean-Jacques. În plin Secol al Luminilor, Rousseau ridică un protest vehement împotriva societății opresive și a instituțiilor arbitrare. Premisa gândirii sale sociale este că omul natural era bun și fericit, că natura a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ieși din actualitate, este să evadeze din convențiile literare cunoscute, creând altele. Fiecare autor, în felul lui, se eliberează de timpul real, și povestește în ritmul lui, în maniera lui de rememorare. Trecutul capătă felurite valori. Unii eroi recurg la reverie, și prin ea se scufundă în meandrele amintirii. Alții pun distanță între ei și memoria sentimentală, creând un trecut rațional. Sunt eroi care fac uz de incertitudine, în maniera lui Henry James. Unii protagoniști fug în trecut doar pentru a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să pulseze trecutul prin vocile pământului urcate În arbori, frumusețea prezentului prin oameni și prin măreția construcțiilor, lumina viitorului să transpară În opțiunea morală a artistului. Nu te ademenește uleiul ? Îl practic În portret, În compoziție. E prietenul meu de reverie, nu se grăbește, vorbim pe Îndelete. Ce părere ai despre critica de artă ? Cea exprimată de francezul Jacques Lassigne (autorul unei monografii despre Luchian) când a fost pe la noi, În 1970: "Critica trebuie să-i ajute pe pictori să se
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
spirituală.” Poezia Sunt spiritul adâncurilor pare a fi un intermediar între lumea „adâncurilor” și cea reală. Tărâmul spre care se îndreaptă energia imaginară e presupus a fi unul paradiziac. Revenirea din exilul poeziei și-o dorește Labiș în momentele de reverie și de pace deplină ale naturii, prelungind seninătatea extazului: „Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
într-un loc foarte drăguț, unde totul este așa cum ar fi dacă ai putea să comanzi totul special pentru tine însuți. Și petrecându-ți puțin timp acolo, treptat încordarea scade și te simți mai confortabil. Imaginează-ți acolo toate detaliile reveriei tale: ce ai putea să vezi cu ochii interiori, ce ai putea să auzi cu urechile interioare; cum se simte corpul tău, făcând tot ce face el în imaginația ta. Dacă ești întins pe o plajă tropicală, simți soarele cald
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
într-o poziție confortabilă în nisip. Dacă înoți în laguna acesta tropicală, simți mișcările cu care corpul tău alunecă prin apă, simți apa răcoroasă care alunecă peste corpul tău. Află cum se simte corpul tău. Ar putea exista lucruri în reveria ta, de care ai vrea să te apropii, să le atingi, să le guști. Ar putea fi miresme asociate. Află cum sunt culorile, dacă este rece sau cald, dacă mai este cineva acolo, ... toate detaliile care adaugă culoare, bogăție și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de care ai vrea să te apropii, să le atingi, să le guști. Ar putea fi miresme asociate. Află cum sunt culorile, dacă este rece sau cald, dacă mai este cineva acolo, ... toate detaliile care adaugă culoare, bogăție și bucurie, reveriei noastre. Și în vreme ce tu faci asta, subconștientul tău va fi condus către nivelul de hipnoză cel mai confortabil pentru tine, oricare ar fi cel mai bun pentru tine, pentru a obține ceea ce urmează să obții astăzi. 2. Exemplu de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
în alte stări alterate, mușchii corpului au tendința de a se elibera de tensiune. Ne referim la asta uneori, vorbind despre relaxare, dar este o formă specială de relaxare; mintea poate fi foarte activă sau poate fi în stare de reverie; asta diferă, dar mușchii se relaxează, se eliberează de tensiune. Mușchii încordați sunt mult mai puțin confortabili decât mușchii relaxați, așa că va fi benefică relaxarea mușchilor. Poți verifica asta singur, strângând tare pumnul și apoi lăsându-l relaxat. Orice durere
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de viitor adult. Adolescența este etapa transformărilor biosomatice și psihice majore, caracterizată prin solicitări și eforturi adaptative continue la exigențele și diversitatea structurilor sociale, culturale, educaționale, profesionale, economice, ideologice, fapt ce generează tensiuni și situații stresante, frământări interioare, meditații și reverii, mutări și restructurări în conștiință. Toate acestea au ca rezultat constituirea imaginii de sine, a conștiinței și a conștiinței de sine, adică definirea identității ca nucleu al personalității. Dezvoltarea eului social ca dimensiune complexă a personalității reprezintă rezultatul depășirii egocentrismului
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de aur ca o imagine sfântă, dintre acelea pe care aveau nărav să le lovească isaurienii, desfăcându-le în două părți: aurul pentru ei, chipul pentru gunoaiele cetății. Kesarion Breb răpi pentru el chipul, lepădând aurul." (p. 123) Cu toate că - repetăm - reveria învățatului dac nu e determinată neapărat de dorința carnală, el se comportă aici asemenea monahilor care fetișizează "chipul" divinității, uitând, fie și doar pentru o clipă, principiul pur spiritual care se află în spatele lui. Tocmai de aceea, tentativa lui Breb
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și forma modernă a societății, împreună cu trebuința adînc naturală, deci legitimă, a copilului de a ieși în lumea care-l solicită din toate părțile, conspiră inutil" (P.Z.). Vorbind despre invidia ierarhică, unde fiecare îl invidiază și ar vrea în reveriile sale să-i i-a locul celui superior lui ca funcție, constată, nu fără maliție, silința înverșunată care stăpînește pe omul prins într-un asemenea sistem social este tocmai pofta elementară de a scăpa de munca propriu-zis productivă și a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
raportat la întemeietori, în cel mai înalt grad conștiință artistică. În erotică femeia este un înger, dar îngerul în cazul poetului nostru, subliniază eseistul, este o ființă retorică, nu o ființă metaforică. Spațiile iubite de poet sînt spații ale dublei reverii: plaiul, valea, dar mai ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care a scris Întoarcerea autorului, "cheamă "figura singurătății": "mută, sterilă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bachelard numește maniheismul culorilor. Peste tot poetul caută un spațiu confortabil, cuibul prezent în cabinetul său de recluziune hibernală, în mica sanie, în natura metamorfozată și ea într-un imens cuib - locuri ale stabilității și siguranței, ale visului romantic, ale reveriei calme. La Alecsandri, dar și la alți întemeietori, prioritară este literatura, nu realitatea: "Îndată ce literatura se instalează în materie, spiritul liric își creează propriul spațiu, propria intimitate materială. Nu este prea greu, pentru că de la început lucrurile sînt favorabile. O relație
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Visul amoriului, "slujind iubirea, înțelegea să slujească poezia" (E.S.). Sînt rezumate de către Eugen Simion regulele stihurghiriei și noima prozodiei propuse de Conachi: "Retorica poeziei se confundă, la 1820, cu retorica erosului. Figurile erosului exprimă disponibilitățile și formele sensibilității omului. Gîndirea, reveria, fantezia lui trec prin acest teritoriu unde bucuria e fructul durerii. Un spațiu pe care Anton Pann îl asemuiește cu un spital: Spitalul Amorului. Iubirea este, într-adevăr, înțeleasă ca o boală a sufletului: o boală însă fecundă, creatoare, căci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sistem de forme codificate, �?i omogenizeaz? componentele naturale ?i artificiale, gr?dina englezeasc? creaz? leg?-turi singulare �ntre elemente diverse prin originea lor, prin stil, cultur?, sens; contractarea spa?iului ?i timpului s�nt aici surse de pitoresc ?i de reverie. F?r? �ndoial?, acestea s�nt semne precursoare ale eclectismului, �mbog??it �n secolul al XIX-lea prin l?rgirea considerabil? a op?iuni-lor posibile pentru modelele furnizate de progresul istoriei, al arheologiei ?i al etnologiei ?i vehiculate de nume-roase
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un nivel mintal la altul, "comme des pointes remarquable" (italice în original) [ca niște puncte remarcabile]47, ca niște repere fosforescente, strălucitoare - "Luceferi marini, amari în vale"48 ("Margini de seară"), în jurul cărora se ordonează, celelalte elementele constitutive. Cum simplă reverie nu produce însă nimic - spiritul creator trebuie să elibereze din mrejele ei, precum în "Poartă", printr-un ritual expiator: "Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, / Vindeca de noapte steaua-n tremurare"49. Aceste imagini nu constituie un "pastel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
versului care, singure, o țin că univers în fața noastră"67 [s.n.]. Desigur, sursa primară a lui Barbu este Poe, dar legitimarea ideii o aflăm în gândirea bergsoniana. Contemplarea muta, nu produce nimic. La limită, poetul se poate pierde în pură reverie; pe de altă parte, viziunea lui s-ar disipa în neant, daca aceeași "simpatie intelectuală" (=intuiția) nu ar genera, totodată, si un impuls, un sentiment ("Introduction à la métaphisique", 1903), ori o emoție creatoare 68, cum este denumit de Bergson
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ele, identitatea subiectului se disipează total în structura pură a raționamentului, regăsindu-se, astfel într-o identitate spirituală mai cuprinzătoare: Tocmai în excluderea acestei expresii temperamentale stă superioritatea inspirației suprapământești în care se complace lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendență, întocmai ca în actul rațional al abstragerii [s.n.], spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și general. După cum o teorema de geometrie elementară îmi dezvăluie din acest moment
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a cunoașterii - visul vincian -, Ion Barbu crede, cu convingere, ca poezia poate aduce o contribuție esențială. Pentru "adevărul" ce promitea să se ivească, poetul român își rezervase traducerea. Bibliografie Bachelard, Gaston, "Apele adânci, apele stătătoare, apele moarte, apa grea în reveriile lui Edgar Poe" în Apă și Visele. Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1995. Bailey, J. O., "What Happens în the Fall of the House of Usher?", American Literature, vol. 35, nr. 4, 1964. Barbu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of art, to man's limited capacities of knowledge. His obligation, says Poe, în the "Poetic Principle", is to make uș feel Beauty. Fascinated with the world that intuition unveils to him, the poet may remain prisoner to his own reverie, if it were not for another aspect of the creative process, emotion, which Barbu must have understood, în the manner of Bergson, aș "an exigency to create". Emotion is no longer the effect of some representation, but it is itself
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]