5,505 matches
-
este o activitate care se desfășoară în principal la nivel de organizație - termen generic, ce cuprinde atât instituții publice, cât și firme sau organizații nonguvernamentale. Nuisl (2002) remarcă faptul că preferința pentru termenul organizație este dată de semnificația mai puțin rigidă a acestuia, comparativ cu termenul instituție și mai puțin comercială decât termenul întreprindere. Structurile care desfășoară activități de educație a adulților au o proveniență organică, aceste organizații născându-se din profesionalizarea unor servicii oferite inițial ca produs secundar de către organizații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
competitiv. Învățarea organizațională este influențată de toți acești factori: de mediu, de atributele structurale și de procesele organizaționale, de cultură (convingeri, valori, norme) sau de strategii (Balasubramanian, 1995). a) Atribute structurale Într-o organizație în care structura este una centralizată, rigidă și care nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
câteva teze esențiale, și anume: 1. Conceperea învățării autodirijate este diferită de cea a pedagogiei normative În procesul învățării, „adulții învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ne simțim). Toate aceste criterii evocă, de fapt, obtuzitatea tendinței de a ne crampona de clasificări artificiale, respectiv de a încerca să ajustăm forțat ceea ce este prin excelență multifocal, fluid și imposibil de încorsetat în „patul procustian” al unei etapizări rigide. Solidari cu o asemenea premisă, din considerente exclusiv didactice, ne vom organiza analiza în două registre distincte, dar conexe: unul care vizează tinerețea și altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este o activitate care se desfășoară în principal la nivel de organizație - termen generic, ce cuprinde atât instituții publice, cât și firme sau organizații nonguvernamentale. Nuisl (2002) remarcă faptul că preferința pentru termenul organizație este dată de semnificația mai puțin rigidă a acestuia, comparativ cu termenul instituție și mai puțin comercială decât termenul întreprindere. Structurile care desfășoară activități de educație a adulților au o proveniență organică, aceste organizații născându-se din profesionalizarea unor servicii oferite inițial ca produs secundar de către organizații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
competitiv. Învățarea organizațională este influențată de toți acești factori: de mediu, de atributele structurale și de procesele organizaționale, de cultură (convingeri, valori, norme) sau de strategii (Balasubramanian, 1995). a) Atribute structurale Într-o organizație în care structura este una centralizată, rigidă și care nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de la plecarea sa din fruntea Principatelor. În fine, din analiza construcției și evoluției „sentimentului dinastic” la români rezultă că apropierea dintre monarhie și popor s-a realizat gradual și la ea ar fi contribuit puterea de sine și stilul personal, rigid, autoritar al lui Carol I, prezența sa pe câmpurile de luptă pentru câștigarea independenței, dar și reforma agrară a lui Ferdinand. Sunt contabilizate, de asemenea, vizitele cuplului regal din 1918 și 1922, din Transilvania, dar și opțiunea „forțată” a dictatorului
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
o “schemă anticipatoare” sau un plan de acțiune, care presupune anumite repere mai mult sau mai puțin detaliate privitoare la activitatea ce urmează a fi efectuată de către elevi. Aceste repere au un caracter euristic, orientativ, fără a fi o înlănțuire rigidă de secvențe sau „pași” care să-i conducă pe elevi în mod obligatoriu spre un rezultat final. Situația problemă se caracterizează prin aceea că oferă elevului posibilitatea și îl stimulează să caute singur soluția, orientându-se, bineînțeles, după aceste repere
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
fiecărei discipline. Ulterior, plecând de aici, se poate continua cu identificarea punctelor comune, inițierea dialogului și a conlucrării metodologice, aplicarea transdisciplinară a tehnicilor și ipotezelor de lucru, stabilirea relațiilor de sinonimie terminologice și conceptuale, formularea concluziilor comune. Desigur, compartimentarea prea rigidă a contribuțiilor, În paragrafe dedicate În mod special literaturii comparate, psihologiei sociale și istoriei (necesară, altfel, din rațiuni evidente de organizare a expunerii), ar schematiza excesiv tabloul dinamic al constituirii imagologiei comparate, caracterizat tocmai prin interferarea complexă a diverselor discipline
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exterior, comentariile și eseurile privitoare la realități culturale străine), de cele care conțin o viziune imagologică implicită (proza ficțională a cărei acțiune se desfășoară În străinătate, care portretizează personaje din afară etc.); deși, trebuie spus, distincția nu poate fi prea rigidă, deoarece, În numeroase cazuri, cele două aspecte coexistă În același text. Pe lângă analiza directă de text, imagologul literar are la Îndemână și alte metode și tehnici ale comparatisticii, tipice pentru această disciplină și care satisfac cerințele specificității literare: În primul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al comparatisticii. Conceptele de bază cu care operează psihologia socială În studiul imaginilor etnice sunt cele de prejudecată și discriminare. Acest dublet terminologic exprimă o distincție teoretică deosebit de utilă pentru cercetarea fenomenului alterității. Prejudecata este definită ca o atitudine emoțională rigidă manifestată față de un colectivitate umană, o opinie dogmatică și defavorabilă față de un grup străin și, prin extensie, față de membrii acestui grup, o predispoziție de a răspunde la anumiți stimuli Într-un anume mod, pe baza căreia sunt anticipate reacțiile probabile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
individuale ale celor două fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat de Th. Adorno. Conduita etnocentrică s-ar datora conflictelor afective survenite În timpul copilăriei, care vor dezvolta mai apoi un stil cognitiv marcat de folosirea rigidă a categoriilor sau stereotipurilor. Acesta va Împiedica persoana „autoritară” să vadă lumea așa cum este ea În realitate, determinând-o să judece lucrurile Într-o manieră care să-i confirme mereu propriile prejudecăți. 4.4. Alte explicații, mai recente, atribuie un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imposibilă conturarea unei viziuni globale. Alți critici subliniază moștenirea ideologică marxistă Încorporată În discursul Școlii Analelor, structuralismul excesiv al acesteia și folosirea exagerată a analizei cantitative, ba chiar un anumit determinism socio-economic, aparent mai nuanțat, dar tributar aceleiași viziuni ideologice rigide. Cercetătorii anglo-saxoni, cum ar fi Robert Darnton, evită chiar termenul de istorie a mentalităților, preferându-l pe cel de istorie culturală (subliniind astfel apropierea lor de perspectiva antropologiei culturale), În timp ce Geoffrey Lloyd a publicat chiar În Franța, În anul 1993
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
articole din cuprinsul Învățătorului poporului vor fi repertoriate sau rezumate În Bibliografia analitică a periodicelor românești, Împrejurare menită să introducă gazeta Într-un circuit științific mai larg. Din păcate, cu tot progresul realizat față de repertoriul publicațiilor din 1913, sistemul prea rigid al clasificării zecimale, adoptat de autorii bibliografiei analitice, face de negăsit materialul din Învățătorul poporului printre cele 24.000 de poziții ale lucrării, cu atât mai mult cu cât se resimte acut lipsa unui indice al articolelor pe periodice. Cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lateral. Toate tibiile comprimate lateral, puternic rotunjite spre exterior și ușor lățite, marginea lor externă prezintă zimțișori fini. Tibiile anterioare numai cu câțiva peri apicali, iar cele mediane și posterioare dispun de o pubescență rară, formată din peri scurți și rigizi. În fauna noastră 2 specii. 1.Corpul negru. Partea dorsală cu o punctuație deasă și accentuată. Elitrele au câte 4-5 strii discale............................................................1 punctatus Hbst. -.Roșcat-maroniu închis. Dorsal neted, cu o punctuație de fond microscopică (10x). Fiecare elitră prezintă câte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
toate se vor adapta conform nivelului de pregătire și vârstei executanților. Se va încerca pe cât posibil ca suprafața de lucru să fie cât mai moale. Greșeli: desprinderea prea aproape de obstacol sau prea departe coordonarea deficitară a segmentelor (brațe - picioare); aterizarea rigidă sau înfrânată (aterizare pe călcâi); impulsie incompletă, bazinul jos; aplecarea exagerată a trunchiului înainte, înapoi. Indicații metodice: se vor efectua aterizări cât mai elastice; se va urmări coordonarea brațelor cu picioarele; brațelor vor efectua un avânt mai puternic atunci când înălțimea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
concurs: cine execută cel mai corect pasul sărit; - concurs: cine execută cel mai rapid pasul sărit pe o anumită distanță (contra cronometru)? - concurs: cine execută cei mai puțini pași săriți pe 40m? Greșeli: impulsie incompletă a piciorului de sprijin; aterizare rigidă; acțiune braț și picior de aceeași parte; trunchiul prea înclinat spre înainte sau spre înapoi. brațele nu se avântă energic pentru a ajuta lucrul picioarelor Indicații metodice: se va urmări ca impulsia să fie completă; se accentuează deschiderea coapselor pentru
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
doi fusese discutată cu mulți ani înainte, iar tânăra fată crescuse înconjurată de poveștile despre vărul ei. Din păcate exista o incompatibilitate între cei doi. Ludovic crescuse la curtea Franței, unde moravurile erau suficient de permisive. Infanta, crescută în atmosfera rigidă și austeră de la curtea Spaniei nu avea nici o idee despre simțul umorului. În memoriile apocrife, a rămas celebră o discuție dintre Infanta și o măicuță. Întrebată de către aceasta dacă nu dorește să-i distreze pe tinerii de la curtea tatălui său
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
orientate practic și normativ, au pus accentul pe greșelile flagrante, pe abaterile sancționabile cultural și care funcționează ca stigmate sociale. Monitorizările au condus însă și la înregistrarea unui mare număr de fapte de limbă care nu intră într-o grilă rigidă a corectitudinii și a incorectitudinii, ci sunt relevante mai ales pentru o descriere a dinamicii limbii actuale. E vorba fie de conservarea unor stadii mai vechi sau populare de limbă (pe care norma le-a eliminat, uneori destul de recent), fie
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
care îl leagă de centrul nominal: 600 milioane euro (Antena 3, crawl, 19.X.2007). 7. COORDONAREA GRUPURILOR NOMINALE Nerepetarea unei prepoziții în grupuri prepoziționale coordonate copulativ sau a articolului al în genitive coordonate este foarte frecventă, în ciuda normelor (excesiv de rigide în acest caz). Absența elementului de relație indică și o unitate mai mare a sintagmei create prin coordonare: pentru împătimiții motoarelor și vitezei (Acasă TV, 17.XI.2007), Tăriceanu cere desființarea gheretelor și bojdeucilor de la Romexpo (OTV, 26.X.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
altă rană este trădarea. Ea conduce la asumarea măștii dominatorului. 5) Nedreptatea este o rană produsă de lipsa aprecierii, respectului și recunoașterii drepturilor și meritelor cuiva. Trăirea acestei răni, mai ales Între 4 și 6 ani, conduce la asumarea măștii rigidului. Sub impactul acestor efecte negative pentru parcursul existențial și dezvoltarea personală a copiilor din familiile temporar dezintegrate și a celorlalte fenomene ce se petrec la nivelul familiilor acestora trece prin crize repetate cu consecințe dezastruoase atât În plan individual, familial
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este caracterizată prin precauție, convenționalism și preferință pentru produse catalogate ca fiind de Încredere. Sunt atrase de un design practic al produselor, de evaluarea corectă a acestora prin preț și durabilitatea calității. În rolul de consumator sunt responsabili, corecți, ușor rigizi, meticuloși și preocupați de detalii. Sunt pragmatici și nu Își asumă riscuri nejustificate, dar În același timp, sunt atrași de luxul clasic și statutul aferent. Tind spre consolidarea unui sentiment stabil de apartenență, valorizează autoritatea și apreciază recunoștința. Tipul orientat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a problemelor. Acest model pune În evidență faptul că În fiecare etapă a procesului se alternează gândirea convergentă și cea divergentă, iar În funcție de abilitățile persoanei de a gândi creativ se obține În final o variantă inovatoare și flexibilă sau una rigidă și conservatoare. Identificarea nevoii este prima fază a deciziei de cumpărare, În care consumatorul sesizează existența unei diferențe perceptibile (suficient de mari) Între modul În care Îi este satisfăcută o nevoie și modul În care el ar dori satisfacerea acelei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
modificări și oferă cunoașterii aceeași "informație" (Allman, Miezin și McGuinness, 1985). Qualia depinde de diferențele individuale dintre complexele neuronale și intensitatea interacțiunii centrilor afectivi cu cei emoționali. Crick și Koch susțin că sistemele biologice, spre deosebire de sistemele fizice, nu au legi rigide, creierul fiind într-o continuă transformare dinamică, dând naștere unei "qualia" în permanentă schimbare. D. Chalmers, neuropsiholog dualist cartezian, crede în percepția lipsită de conștiință, nu ca aparținând creierului "limbo", ci creierului cognitiv. Consideră procesele cerebrale conștiente și inconștiente ca
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de ingineri, tehnicieni, oameni de știință, economiști. Ei ocupă funcții executive importante, dar nu li se permite autonomia managerială (ca în Ungaria lui Kádár), nu se pot constitui ca tehnocrație, întrucât controlul și deciziile aparțin tot activiștilor de partid, planificarea rigidă de la Centru având ultimul cuvânt. Începând cu 1967, este permisă deschiderea de magazine particulare, restaurante, cofetării : așa- numiții „mandatari”. De asemenea, se pot construi locuințe private, iar regimul pașapoartelor se relaxează. Pe acest fond de notabilă liberalizare, condamnarea invadării Cehoslovaciei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]