3,363 matches
-
departe, câteva sute de kilometri, Dunărea se Înfățișează lumii ca singurul fluviu european ce curge de la vest la est, croindu-și drum pe un pământ sacru, Încărcat, timp de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
să fie nuntă nuntă mare - ca la noi În sat totul era ca odinioară eram iar acasă - am crezut am dorit ca Narcis să-mi văd chipul și oglinda nu m-a cunoscut deci mă rătăcisem prin senzații și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul), luându-și Însă mari libertăți de interpretare textuală, cu scuza muzicalității - de fapt, combinând versul 1/2 și 3/4, și făcându-le să „sune” din coadă cu rime simple. Au urmat traducerile din timpul comunismului, realizate aproximativ Între 1960 -1975. Ele sunt influențate negativ de realitatea politică mai mult decât s-ar crede: poeții români scriau cu interdicții de tematica, ba chiar și de vocabular; Într-un climat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, În toate variantele românești sensurile sunt sacrificate de dragul rimei, „soluțiile” fiind ades nepoetice sau naive, dacă nu chiar hilare pentru vorbitorul nativ; În ultimă instanță, dând apa la moară cinicilor care Îl citează pe Robert Frost cu zâmbet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, În toate variantele românești sensurile sunt sacrificate de dragul rimei, „soluțiile” fiind ades nepoetice sau naive, dacă nu chiar hilare pentru vorbitorul nativ; În ultimă instanță, dând apa la moară cinicilor care Îl citează pe Robert Frost cu zâmbet În colțul gurii spunând că... poezia este ceea ce se pierde prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
amănunt", indus în eroare de convingerea că nu umorul a fost punctul forte al poetului. Demagog acest Macedonski, va încheia însă istoricul literar care printr-un reflex profesional îți amintește cât de intransigent era poetul nostru când venea vorba de rimă: scrupulos fără limite, el nu ezită să-și ironizeze maeștrii, între aceștia pe Heliade, pentru erori mult mai mici, ca să nu mai vorbim de necruțătorul tir critic abătut asupra contemporanilor, ținta lui predilectă fiind Eminescu, și de lecțiile predate, cu
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
mici, ca să nu mai vorbim de necruțătorul tir critic abătut asupra contemporanilor, ținta lui predilectă fiind Eminescu, și de lecțiile predate, cu vocație pedagogică, învățăceilor întru ale poeziei în ședințele de la ,Literatorul", unde o cât de mică imperfecție în sectorul rimei echivala cu o catastrofă. Căci ce altceva este rima bronz/bronz decât o probă irefutabilă a demagogiei, câtă vreme a rima un cuvânt cu el însuși este, în viziunea lui Macedonski, o de neiertat erezie; erezie cu atât mai impardonabilă
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
irefutabilă a demagogiei, câtă vreme a rima un cuvânt cu el însuși este, în viziunea lui Macedonski, o de neiertat erezie; erezie cu atât mai impardonabilă cu cât frauda stilistico-prozodică n-are cum să treacă neobservată, pierdută, adică, printre alte rime, din moment ce ea se petrece într-o poezie de numai două versuri, un distih care va să zică. Demagog acest Macedonski, vor decreta, la rându-le, și cititorii, care, înșelați de ,scrupulozitatea" editorială, mizează pe acuratețea reproducerilor și pe probitatea editorilor. în acest caz
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
toate genurile, de la melodramă la flecăreală de salon. Motto-uri serioase (trucate în spirit postmodern) și desene... ezoterice îți zăpăcesc definitiv sistemul de repere. În ce fel trebuie citită această proză - agrementată, în societatea literară a vizuinii, cu concursuri de rime? Comme il faut. Pe măsură ce povestea se ramifică, înghițind personaje, ca la un banchet cu inițiați și nepoftiți, geometria devine mai complicată. Vizuina, afumată de oameni care vor să scoată vulpea, e salvată prin deschiderea ei în Peștera Gîndirii Abstracte care
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
scrisul, s-a terminat !“. Și nu veneau doar din partea intelectualilor, a ilustrei comunități academice, ci inclusiv din partea unui cerșetor care, văzându-mă la un moment dat cu Nona în cărucior și cu Mira în spinare, în scăunelul-rucsac, a izbucnit în rime batjocoritoare : „Uite-o pe asta : unu-n mață, unu-n brață și unu de poale s-acață !“, până ce femeia lui, mai empatică, l-a potolit : „Las-o, amărâta, că-i destul de bătută ea de soartă!“. Așa că varza din imaginea mea
Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
Veniamin V. Boțoroga Deschis-am poarta gândului, Să iasă la lumină Forma întrupat-a cântului, Ce-l așteptam să vină. Și-a pus veșmânt de versuri Ce se termină-n rime; Noi căi spre universuri Care se vor sublime. O muzică de sfere Începe ca să curgă, Iscată din tăcere Și din nespusa rugă. Cântul cel nou străbate Întreg sufletul meu; Drum spre eternitate Și către Dumnezeu.
CĂLĂTOR SPRE VEȘNICIE by Veniamin V. Boțoroga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/540_a_835]
-
avizi De căldură și lumină, E bogată ca o mină. Ca să intri-n abataje Trebuie doar să-i deschizi Minunatele tartaje. Dacă stau și mă chitesc, Puțini scriu, mulți le citesc. Cine demnă e de stimă, Are ritm și are rimă? Poezia Când se miră, când întreabă, Și-i isteț nevoie mare. E într-una pus pe treabă Și-are mare căutare. Iar când s-a-nfrățit cu-o mână, Lecția nu o amână. Scoate texte la iveală Cu pastă sau cu cerneală
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și glumeț. Fapta a fost pe loc asociată cu felul cam dezordonat al „amorezului”, gest din care s-a născut imediat un distih: „Napoleon cel cu ciorapii căzuți / îi face curte Giacominettei”. Desigur, în italiană cele două versuri au și rimă, sunând mai mult a poezie: „Napoleone di mezzo calzetta / Fa l’amore a Giacominetta”. Cum, însă, năbădăiosul nu fusese trimis la acel pension pentru a se bate cu băieții și a se îndrăgosti de fete, a trebuit să-și îndrepte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
sunt exprimate puncte de vedere pertinente în legătură cu anumite subiecte. Anotimpurile sunt prezentate din perspectiva ”celor mici”, dar și a ”celor mari”, este prezentă figura mamei față de care copiii își exprimă dragostea curată, în mod simplu, firesc, în jocul rimelor. Nu sunt uitate nici ”necuvântătoarele”, pe care cei mici le îndrăgesc și nu lipsește nici umorul, vârsta copilăriei având, inerent, această aplecare spre ludic. Desigur, unii copii, deja ajunși la vârsta visărilor, realizează creații străbătute de melancolie, ”filozofând” asupra vieții
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
cu ploaia și cu grădina de zarzavat, cu nucul de la aleea cu macii roșii, cu poteca bătătorită ce dă spre vie sau cu somnul lanurilor de grâu! Rotaru Elena - Robertina Clasa a IX-a CUVINTE (LIRICE) MARI, ... DE LA CEI MICI! RIME DE CLASA A V-A Cartea- izvor străvechi Cartea este o minune, Ce conține cele bune. Și, oricât eu aș citi, De ea nu m-aș plictisi. Când cartea-ncepi s-o citești, Nu mai poți să te oprești. Chiar
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
A V-A Cartea- izvor străvechi Cartea este o minune, Ce conține cele bune. Și, oricât eu aș citi, De ea nu m-aș plictisi. Când cartea-ncepi s-o citești, Nu mai poți să te oprești. Chiar de-s rime sau povești, Tot nu te mai plictisești. Cartea te va ajuta, Cu ce-ntrebare-ai avea. Ea mereu te va-ndruma, În viață s-ajungi ceva. Vei putea fi profesor, Sau poate agricultor, Ori fierar sau chiar cizmar, Cu cartea
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
venit toamna prin sat... Ceața iar s-a răspândit Peste satul cenușiu, Norii iar au cufundat Noaptea cea de neuitat; Toamna iar ne-a minunat Cu tot ce ea ne-a lăsat!... Podeanu Costinela - Ramona Școala Gimnazială Dumbrăvița JOCURI DE RIME... FĂRĂ TITLU De când a venit toamna, în grădină N-am mai văzut o pată de lumină. Și picurii de ploaie cad Peste frunzele de brad. A-nghețat și un izvor Iar în livadă-i un covor... De frunze plin, Dar în
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
acum? La treabă cât nu-i prea târziu! Din ziua în care l-a fulgerat această idee „constructivă”, a fost mereu bine dispus. Creația îi dădea o stare euforică. Cei câțiva subalterni erau primiți cu tradiționala glumă: „Dă-mi o rimă în leuștean!”. Răspunsul urma automat: „Căpuștean!”. Test de inteligență! Chiar și femeia de serviciu cunoștea bine lecția. Era semnul maximei bunăvoințe a șefului care, altădată, îi primea de atâtea ori cu periculoasa întrebare: „Prima silabă a numelui meu o știi
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
-nviorează florile din glastră Și mintea îndată-mi trezește. Să scriu, mi se șoptește-n gând, Încet, încet, se conturează poezia, Precum un sculptor marmura tăind, Cu dalta modelând statuia. Lovesc și eu cuvinte cu condeiul, Să le așez în rime precum voi, Ăsta mi-e rostul, ăsta mi-e temeiul Și n-am să dau vreodată înapoi. Când gândul prinde-n vers contur, E lupta cu cuvântul câștigată, Nu-mi luați poezia, vă conjur, Dau pentru ea chiar viața-mi
CĂLĂTOR SPRE VEȘNICIE by Veniamin V. Boțoroga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/540_a_830]
-
amabilă și o magnificență care i-au conferit multă autoritate. A refuzat să depună jurământ pe Constituția civilă a clerului. De aceea, a trebuit să se retragă, și a rămas sărac. Cu toate acestea, sfârșitul acestui cardinal, care debutase cu rime și versulețe, nu a fost lipsit de noblețe. La minister i-a succedat Choiseul, prin grația doamnei de Pompadour. Acesta nu era construit din același aluat ca Fleury și Bernis. Pe cât s-a arătat opinia publică de răuvoitoare cu acești
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
decât este. Nu știu ce-aș putea să fac! Cel mult să-i rog să mai citească o dată. Răsfoiesc voluminoasele volume de lux Humanitas, Nichita Stănescu, Opera poetică, și găsesc hectare de cuvinte fără noimă, șiruri căznite, versificații mecanice, de dragul rimei, gen Păunescu în degringoladă, o obscuritate câtuși de puțin fertilă, menită să înfășoare nimicul, un vid de simțire poetică. Am aceeași senzație de stinghereală ca lângă o frigidă care mimează cu sârguință disperată orgasmul. Și mi-e milă de hârtia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
San Pedro y San Pablo. Bunătatea-i Înnăscută și latinismele lui savante acționau ca un sedativ puternic, pentru că pe acestea din urmă obișnuia să le pronunțe pe un ton plin de bunăvoință. Însă cei doi necunoscuți nu știau latinește, iar rima aceea cu hidalgii și nădragii era prea greu de Înghițit. Pe deasupra, mijlocirea bunului cleric era subminată de ironiile acide ale Licențiatului Calzas: un clănțău de avocățel deștept, cinic și potlogar, asiduu prin tribunale, specialist În apărarea unor cauze pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să-l piardă, Dumnezeu Îi ia mințile. De la monarh până la ultimul bădăran, Spania celui de-al Patrulea Filip a iubit teatrul la nebunie. Comediile aveau trei jornadas, adică acte, și erau toate În versuri, deosebindu-se doar prin metru și rimă. Autorii consacrați, cum am văzut În cazul lui Lope, erau iubiți și respectați de toată lumea, iar popularitatea actorilor și actrițelor era imensă. Fiecare primă reprezentație, sau reluarea unei opere faimoase aduna buluc și poporul, și Curtea, ținându-i cu sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
E ciudat și de-a dreptul înduioșător cum o simplă poezioară pentru copii poate să aibă atâtea conotații nebănuite și să fie purtătoare modestă a unor asemenea adevăruri uluitoare. Pentru că, în mod cert, poezia nu fusese întoarsă din condei de dragul rimei, așa cum se întâmplă cel mai adesea în genul acesta literar. Baltă cu caldă nu rimează nici de acum într-o mie de ani. Asta o poate constata oricine, fără a fi specialist în rime. O singură concluzie putea fi deci
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu fusese întoarsă din condei de dragul rimei, așa cum se întâmplă cel mai adesea în genul acesta literar. Baltă cu caldă nu rimează nici de acum într-o mie de ani. Asta o poate constata oricine, fără a fi specialist în rime. O singură concluzie putea fi deci cea corectă: melcii beau apă caldă. Iată cum adevărul nu este întotdeauna cel mai plăcut lucru pe care îl poți afla. Melcii sunt suficient de scârboși și fără să mai bea apă caldă. Încearcă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]