2,626 matches
-
echilibrată, calmă și lipsită de acea fervoare năucitoare care inundă tablourile marelui maestru olandez. În plus față de diferențierea temperamentală, se poate adăuga cu siguranță componentele artei populare românești caracterizate prin intensități cromatice și smalțuri vibrante, fără a uita o suplețe ritmică a jocurilor decorative. Ștefan Luchian a studiat în profunzime, cu metodă și pasiune, tratate de tehnică a picturii din diferitele epoci trecute ale marilor maeștri. Fiind de fel un colorist prin excelență, el a abordat desenul cu deosebită grijă, pictura
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
a înlocuit rapid jucăria lui John. Mai târziu, el continuă să cânte la muzicuță, iar mama sa îl învață să cânte la banjo, iar mai târziu îi cumpără o chitară acustică. La 16 ani, el începe să cânte la chitara ritmică, în trupa The Quarrymen, iar pe măsură ce cariera îi progresa, el a cântat la o varietate de chitări electrice. Ocazional, el cânta la bas, și de asemenea și la pian, la care a compus multe cântece precum „Imagine”, melodie cunoscută ca
John Lennon () [Corola-website/Science/297909_a_299238]
-
de asemenea, pe punctul de a-și face apariția. Înzestrat cu un auz excepțional, virtuoz curajos care improviza cu plăcere și dirijor celebru (unul dintre primii din istorie), Vivaldi și-a consacrat întregul geniu descoperirii neîncetate a unor noi combinații ritmice și armonice și a unor îmbinări imprevizibile de instrumente, conferind un rol de prim-plan personajelor noi, destinate a-și face un loc în orchestră, precum violoncelul (27 de concerte) sau fagotul (39), fără a uita oboiul și nici flautul
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
Ortodoxă. Toaca este constituită cel mai adesea dintr-o scândura de lemn sau, uneori, dintr-o placă groasă de fier încovoiata, în care se bate cu unul sau două ciocănașe, la orele fixate pentru rugăciune. Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placă de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toaca fixă și o toaca portabila
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
expresia lor originală. Creațiile lui Jora se caracterizează prin conținutul lor de viață bogat și variat. Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor și ironie. Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elementelor melodice și ritmice, specifice cântecului popular. A fost printre primii compozitori care au întrezărit virtuțile artistice ale baletului. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, compozitorului i s-a acordat titlul de Artist al
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
Basilescu (cum apare în inscripția de pe soclu) și Nicolae Bălcescu, cel din urmă dând pentru o vreme și numele parcului. În se găsește și "Clubul Copiilor Sector 1 - Bazilescu", unde școlarii pot merge la diferite cercuri educative: muzică, teatru, gimnastică ritmică, limba engleză, educație civică, rugby.
Parcul Bazilescu () [Corola-website/Science/307304_a_308633]
-
această etapă reunește mai multe rezultate, aparent contradictorii, care în fapt subliniază legătura dintre jazz și muzica populară. Astfel, după modelele aplicate de folcloristica românească, muzica aparține genului lăutăresc (în fapt, muzică populară a romilor din România). Însă puternica asemănare ritmică dintre unele dansuri românești rapide și swing jazz a permis o paralelă cu subgenul jazz țigănesc, venită din partea criticilor occidentali. În plus, acompaniamentul de chitară electrică (sau sintetizator ce sugerează o chitară) amintește îndeaproape de execuția "la pompe" din același
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
gustate în România) sunt introduse în muzica lui Guță este de multe ori novator, deși combinațiilor operate li se reproșează lipsa de gust. Mai târziu, piesele vor avea aranjamente emfatice, cu un surplus pentru frecvențele joase (de bas), o secție ritmică gălăgioasă și sintetizatoare cu timbre neconvingătoare. Cu timpul, aranjamentul și producția muzicală au fost ameliorate, experimentându-se timbre noi (orchestre de coarde, flaute, efecte sonore împrumutate din muzica pop ș.a.) și îmbunătățindu-se dozarea - mixajul, dar și densitatea ritmică, a
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
secție ritmică gălăgioasă și sintetizatoare cu timbre neconvingătoare. Cu timpul, aranjamentul și producția muzicală au fost ameliorate, experimentându-se timbre noi (orchestre de coarde, flaute, efecte sonore împrumutate din muzica pop ș.a.) și îmbunătățindu-se dozarea - mixajul, dar și densitatea ritmică, a - instrumentelor. Din pricina grăbirii producției în interes comercial, se recurge adeseori la folosirea de "loops" pentru negativ (fragmente preînregistrate care se reiau pe parcursul piesei, de pildă pentru mai multe strofe). Melodica lui Guță este aproape neschimbată din momentul lansării în
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
compoziție, deși nu neapărat tipică, este piesa semnătură a trupei, ‘Birdland”, de pe cel mai bine vândut album, Heavy Weather. Stilul lui Zawinul este deseori dominat de improvizații melodice neobișnuite-simultan bebop, etnic și pop- combinate cu acorduri big band rare dar ritmice sau linii de bas. În Weather Report, el a folosit de asemenea un vocoder, dar și sunete preînregistrate, filtrate și transpuse printr-un sintetizator, creând astfel o sinteză foarte distinctivă și frumoasă de armonii jazz și zgomot (“ folosind toate sunetele
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]
-
ulterioare, el a cântat atât la saxofon tenor cât și soprano, uneori în aceeași piesă. Shorter este cunoscut pentru felul său de a cânta intr-o manieră economică și ascultablă în multe înregistrări WR, adăugând uneori complexitate armonică, melodică și ritmică prin răspunsul la improvizațiile celorlalți membri ai trupei. Totusi, în unele situații, el poate fi frenetic, ca John Coltrane sau Michael Brecker.
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]
-
ta frumoasă. Afrodita te-a cinstit în mod deosebit."." Ritmurile în care se exprimă Sappho sunt grațioase și variate. Strofa ei preferată a primit numele de "safică"; în cântecele de nuntă, caracterizate prin refrenuri scurte, săltărețe, apar vădite influențe de ritmică populară sub forma unor strigături. Admirând-o, din diferite puncte diferite de vedere, fiecare din criticii literari ai antichității au relevat laturi diferite ale talentului ei: Dionysos din Halicarnas i-a lăudat melodia versului, eufonia stilului. Autorul anonim al ""Trata
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
este luat de chitaristul de care Scorpions avea nevoie: un puști de 23 de ani din Hanovra, Matthias Jabs. Astfel, Scorpions a ajuns la cea mai bună componență pe care a avut-o vreodată: Klaus Meine - vocalist, Rudolf Schenker - chitară ritmică, Matthias Jabs - Lead Guitar, Francis Buchholz - chitară bass și Herman Rarebell - baterii. În 1979, respectând cererea fanilor, Scorpions au intrat ca openeri in SUA, pentru trupe ca: Aerosmith, Ted Nudgent sau AC/DC. Prima dată când au concertat în SUA
Scorpions () [Corola-website/Science/308035_a_309364]
-
și după ce au reușit să concerteze în Piața Roșie din Moscova, Scorpions au schimbat din nou basistul; în locul lui Ralph Rieckermann a venit polonezul Paweł Mąciwoda. Astfel, Scorpions au ajuns la componența lor actuală: Klaus Meine (vocale), Rudolf Schenker (chitară ritmică), Matthias Jabs (Lead-Guitar), James Kottak (baterii) și Paweł Mąciwoda (chitară bass). Odată cu lansarea albumului Unbreakable din anul 2004, fanii Scorpions au adus trupa din nou pe primul loc în topuri, deoarece Scorpions nu au mai scos un album "pure rock
Scorpions () [Corola-website/Science/308035_a_309364]
-
Stones (după piesa "Rollina"½ Stones Blues", interpretată de Muddy Waters). La 12 iulie 1962 are loc primul concert la Marquee club din Londra. Grupul era format din Mick Jagger (voce), Keith Richards (chitară solo), Ian Stewart (pian), Brian Jones (chitară ritmică), Dick Taylor (bass) și Tony Chapman (tobe). În 1963, casa de discuri Decca și directorul ei artistic Dick Row, celebru pentru refuzul de a-i înregistra pe Beatles, a înregistrat primul lor single. Cu pauze în anii 1970 și 1980
The Rolling Stones () [Corola-website/Science/308238_a_309567]
-
voce poco fa”, din Bărbierul din Sevilla). De fapt, este fapt recunoscut ca descrierea caracterelor nu este punctul forte al talentului lui Rossini. Fie drame lirice, fie opere comice, lucrările sunt antrenate de același elan care se găsește în accelerarea ritmică și în celebrele crescendo-uri, atât de tipice. Totul și toată lumea pare întotdeauna că aleargă în aceste lucrări, compuse în pripă, cam neglijent. Spectatorul nu are timp să se plictisească, ariile sunt vii si pasajele de umplutură respiră veselie si
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
acest punct de vedere, relatarea sa despre uciderea lui Constantin Hangerli este socotită ca "„cea mai importantă din punct de vedere literar”" dintre cele trei povestiri existente în legătură cu acest subiect. În poeziile sale, Fănuță utilizează procedee precum efectul specific paralelismului ritmic și sintactic, larg răspândit în Orientul Antic. Din perspectivă istorică opera lui Zilot Românul acoperă perioada 1796 - 1823, însă referiri sunt făcute până în epoca dacilor. În ceea ce privește problema neamului românesc, Zilot enunță fără echivoc că în vremurile vechi Dacia însemna Transilvania
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
în piesele instrumentale decât în repertoriul vocal. Înregistrările sonore timpurii (de la începutul secolului XX) atestă folosirea abuzivă a efectului (alături de portamento), atât în muzica vocală, cât și în cea instrumentală; este epoca unei mari libertăți de interpretare, derogările de la indicația ritmică din partitură și anumite ornamente fiind executate după gustul fiecărui cântăreț sau instrumentist. Această practică a ieșit din uz în anii 1930-1940. Procedeul poate fi executat în două feluri, în funcție de posibilitățile tehnice ale instrumentului ales: glissando propriu-zis și glissando fals
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
Nu sunt cunoscute motivele pentru care această nouă muzică a fost corelată cu noțiunea de manea, vehiculată anterior; lăutarii o numeau chiar „manea turcească”, probabil pentru a-i sublinia caracterul străin de muzica țigănească. Ea făcea parte dintr-o categorie ritmică distinctă, împrumutată din muzica turcească de petrecere - çiftetelli. În avântul proletcultismului, conducerea socialistă din anii 1950 a dispus organizarea unor mari ansambluri de muzică populară (incorect denumite folclorice), pe model sovietic. După 1960, s-au constituit ansambluri mai mici, în
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Suprapunerea dintre o acordică tonală majoritar diatonică și melodica puternic cromatizată este o trăsătură comună cu muzica lăutărească și poate aduce uneori cu jazz-ul modal (unde, tot astfel, armonii foarte stabile sunt confruntate cu o melodică fantezistă, cromatizată). Sistemul ritmic aplicat este un hibrid între giusto (folosirea unui tempo stabil) și rubato (modificarea perpetuă a tempoului, urmărind conturul melodic și încărcătura afectivă a versurilor), uneori stabilitatea giusto-ului permițând folosirea efectului "behind beat" (decalaj de finețe între secția ritmică și intervenția
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
cromatizată). Sistemul ritmic aplicat este un hibrid între giusto (folosirea unui tempo stabil) și rubato (modificarea perpetuă a tempoului, urmărind conturul melodic și încărcătura afectivă a versurilor), uneori stabilitatea giusto-ului permițând folosirea efectului "behind beat" (decalaj de finețe între secția ritmică și intervenția solistului, care dă un relief ritmic aparte melodiei - termen preluat din limbajul muzicii de jazz). Însă cazul tipic implică încadrarea solisticii în pulsația ritmică; acest specific, căruia i se adaugă stilul puternic sincopat, aduce aminte de stilul "bossa
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
versurilor), uneori stabilitatea giusto-ului permițând folosirea efectului "behind beat" (decalaj de finețe între secția ritmică și intervenția solistului, care dă un relief ritmic aparte melodiei - termen preluat din limbajul muzicii de jazz). Însă cazul tipic implică încadrarea solisticii în pulsația ritmică; acest specific, căruia i se adaugă stilul puternic sincopat, aduce aminte de stilul "bossa nova" din jazz-ul latin. Comparația dintre maneaua veche și cea contemporană dezvăluie trei diferențe în materie de ritm și agogică: apariția sincopelor, inexistente în maneaua
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
mișcării, si nu al reprezentării imagistice statice. Ritmul compozițional se alcătuiește din salturi, vizibile pe două niveluri: macrotextual și microtextual. La nivel macro, textul, montat pe clasica tehnică a manuscrisului găsit, sare dintr-un compartiment în altul, variind prin compoziție ritmică. Prima parte este evocarea la persoana întâi a mai multor secvențe din viața personajului-narator, într-o succesiune cronologică pe o perioadă de timp de aproximativ 20 de ani. Ritmul este unul allegro. Spațiul și timpul se schimbă rapid (salturi microtextuale
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
sugestivă a unei muzici care intonează "Serenada pentru păpușă". Debussy ne propune chiar o "muzică picturală" prin piesa "Nori" din prima nocturnă pentru orchestră. Debussy place deoarece, la audierea unor piese, melomanii descoperă o nouă conduită melodică și noi combinații ritmice și armonice. Pentru mulți auditori, mai puțin pregătiți prin lipsa de cunoaștere a spațiului cultural al timpului, ascultarea "Cvartetului de coarde", a pieselor "Preludiu la după amiaza unui faun" sau a celor "Trei nocturne", modernitatea melosului va șoca cu siguranță
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
forțe naturale și efecte imprevizibile marchează deschiderea spre joc aleatoriu. O modalitate mai recentă este cea a mișcării luminoase, fie că obiectele puse în mișcare sunt înzestrate cu efecte de lumină, fie că impresia mișcării este creată de emanații luminoase ritmice (David Roy), fie că, în sfârșit, operele se nasc din proiecții de lumină, ca la Julio Le Parc, Paul Friedlander sau la membrii Grupului N din Italia (Garcia Rossi, Francisco Sobrino). Aceste preocupări duc în mod firesc la o artă-spectacol
Cinetism () [Corola-website/Science/302715_a_304044]