6,157 matches
-
cuvintele care denumesc un anumit tip de păstor, de păcurar: baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat din limba lor elemente secundare proprii limbajului pastoral, adică unui limbaj care reflecta specificul de civilizație autohton. Există în română și perechi de cuvinte (parțial) sinonime în cadrul cărora termenii latinești au sens general, iar cei presupuși a fi din substrat au sens mai restrâns: arbore (< lat. arborem) -copac, cal (< lat. caballus)-mușcoi „catâr“, casă (< lat. casa)-argea „colibă sub pământ
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
că unele elemente de substrat se ascund adesea sub calificarea generală de cuvinte cu origine incertă. Cel mai ridicat procentaj îl are occitana, cu 1,50% (6,69%, dacă le luăm în calcul și pe cele cu origine incertă), urmând româna, cu 0,96% (respectiv 3,67%). Pentru a da o imagine concretă a situației elementelor de substrat din vocabularul reprezentativ a două importante limbi romanice, menționez exemplele din franceza literară (borne „bornă“, boue „noroi“, caillou „cremene“, crème „smântână“, creux „cavitate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latină, s-au transmis tuturor limbilor romanice ca elemente latinești (angelus, bracchium). Există însă cuvinte vechi grecești care s-au păstrat numai în aria orientală a Romaniei. Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec, cir, ciumă „umflă tură“, frică, jur (din în jur, împrejur), papură, mic, plai, spân, stup, sterp, sturz. Împrumuturi vechi germanice? În latină, au existat o serie de împrumuturi și din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aduse și ele în discuție de unii etimologi, sunt împrumuturi recente din dialectul săsesc. Alte împrumuturi După ce limba română s-a constituit ca idiom distinct de latina din care provenea, împrumuturile au fost mai numeroase datorită variatelor sale contacte lingvistice; româna s-a dezvoltat într un mediu aloglot, separată timp de secole de restul lumii romanice. Unul dintre cele mai bogate straturi etimologice ale sale este și unul dintre cele mai vechi. Este vorba despre superstratul vechi slav. Superstratul vechi slav
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ajuns la separarea aromânilor de românii rămași la nord de Dunăre, unde numărul slavilor s-a redus, ca urmare a migrării masive spre sud. Cei rămași au fost asimilați de români, așa cum au fost asimilați germanicii în Occident. Ce are româna din superstratul vechi slav Nu există un inventar complet al cuvintelor vechi slave, în primul rând pentru că intervin discuții de natură cronologică: sunt toate din primele secole după constituirea limbii române? Sau sunt mai recente? Sunt toate din vechea slavă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
împrumutat ulterior un cuvânt din latină (subliniez că au împrumutat, nu au moștenit cuvântul din latină): nume de plante (podbeal, bujor, pelin) sau de animale (râs, lebădă), ca și termeni abstracți (prilej, pricină, vrajbă), care sunt de origine slavă în română, au, în limbile romanice occidentale, corespondente împrumutate din latină. Până la proba contrară, putem crede că unele tipuri lexicale latine s-au dovedit incapabile să reziste în fața concurenților apăruți în epoca bilingvismului sau, pur și simplu, n-au avut șansa să
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
noi de știucă, din vechea slavă, iar în franceză de creația metaforică brochet, care provine de la broche „instrumente și piese cu formă alungită“. Aportul masiv al elementului slav vechi la lexicul românesc (reprezintă 9,02% din vocabularul reprezentativ al vechii române) nu a afectat structura latinească a acestuia; din cauza acestor cuvinte însă, limba română se deosebește mult de celelalte limbi neolatine. S. Pușcariu a atras atenția asupra faptului că românii au împrumutat din slavă substantive ca plug, sită, brici, în vreme ce verbele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latinești înaintea contactului cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-au avut, înainte de a fi împrumutat din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a iubi“. De altfel, până nu demult româna avea termeni latinești moșteniți pentru unele noțiuni denumite astăzi, în limba literară, prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care a influențat limbile romanice occidentale chiar de la apariția lor. La ea s-a apelat pentru formarea și dezvoltarea terminologiilor specializate, la început cea ecleziastică, cea administrativă și cea juridică. În Orient, atunci când s-a produs extinderea stilistică în urma folosirii românei în biserică și în cancelarii, s-a apelat la slavonă, limba de cultură din această zonă. În consecință, o serie de cuvinte din terminologia ecleziastică (evanghelie, cazanie) sau administrativă (stolnic, vornic) sunt, în română, termeni slavoni. Slavonismele nu sunt rezultatul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
folosiți de români înainte de apariția unor termeni ca evanghelie, călugăr, luați din slavonă? Cum arăta Tatăl nostru înainte de influența slavonă? Când au încetat românii să mai folosească limba latină în Biserică și au adoptat slavona? Distincția dintre elementele slavone, intrate în română pe cale cărturărească, și cuvintele vechi slave, intrate pe cale populară, este destul de greu de făcut. De altfel, până nu demult, dicționarele românești nu făceau totdeauna deosebire clară între cele două categorii de cuvinte (din vechea slavă, populare, și slavone, de origine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cât și în turca osmanlie, au fost admise, în general, ambele surse (cumană și turcă), deși unii cercetători le consideră, totuși, pe unele ca fiind sigur cumane (toi există, cu această formă, în Codex). Cuvinte maghiare Spre deosebire de celelalte limbi romanice, româna a avut un contact mai îndelungat cu maghiara, datorită relațiilor nemijlocite dintre cele două popoare. Primele împrumuturi au început să pătrundă la sfârșitul secolului 12. Din lista foarte lungă dată de L. Tamás în Dicționarul elementelor maghiare din română, doar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice, româna a avut un contact mai îndelungat cu maghiara, datorită relațiilor nemijlocite dintre cele două popoare. Primele împrumuturi au început să pătrundă la sfârșitul secolului 12. Din lista foarte lungă dată de L. Tamás în Dicționarul elementelor maghiare din română, doar o sută cincizeci de termeni maghiari sunt mai răspândiți în română. Analiza câmpurilor semantice cărora le aparțin aceste cuvinte este mai interesantă dacă este comparată cu analiza cuvintelor românești pătrunse în maghiară. Excelenta lucrare a lui F. Bakos consacrată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după epoca românei comune, după secolul 12. De aici se poate trage o concluzie importantă pentru etimologie: un cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene nu poate avea etimologie maghiară. În această situație este afină, considerat greșit de Cihac ca fiind din maghiară
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
o serie de particularități de care trebuie să se țină seama. În epoca în care s-au făcut primele împrumuturi, consoana v se pronunța în maghiară bilabial și, de aceea, unui astfel de v urmat de a îi corespunde în română un u care, prin contopire cu vocala următoare, poate să devină o (magh. város > rom. oraș), în timp ce consoana v din elementele mai recente s-a păstrat (magh. vályog > rom. dial. văiugă „cărămidă de argilă nearsă, chirpici“). Pornind de la această distincție
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vechi, atestat încă de la începutul secolului 14 în documente slavoromâne, este explicat de E. Petrovici ca împrumut din slavonă, nu din maghiară, tocmai pentru că v n-a devenit o (ca în cazul lui oraș). În stabilirea listei de împrumuturi ale românei din maghiară, trebuie să se procedeze atent, pentru că, altfel, lista împrumuturilor reale poate fi mărită artificial de împrumuturile aparente, idee subliniată de mai multe ori de Fr. Király. Greșelile pot fi de diferite tipuri. Unele sunt cuvinte pentru care se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de „pătură“, ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta renta feudală, darea în natură a iobagilor români. Cercetătorii care s-au ocupat de influența românei asupra maghiarei (F. Bakos, G. Blédy) consideră cuvântul maghiar împrumutat din română. La fel, catrință „șorț sau fustă făcută din stofă adesea împodobită cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
1416), având la bază formele românești catrânță, respectiv catrință. Fr. Bakos arată că, în maghiară, cuvântul apare mai ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și șase de cuvinte din câmpul semantic al îmbrăcăminții trecute din română în maghiară. Alte cuvinte românești au fost explicate prin maghiară, dar și prin alte limbi, mai ales slave; lista lor este destul de lungă. Cuvinte grecești Am spus deja că elementele de origine greacă din română pot proveni din epoci diferite
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Am arătat, de asemenea, că elementul vechi grecesc cuprinde și el două straturi: cuvinte care au pătruns în latină și s-au transmis apoi tuturor limbilor romanice, și altele, care au pătruns numai în latina balcanică și, de acolo, în română (broatec, plai, stup). Ca etimologie directă, toate aceste cuvinte sunt de origine latină. A doua categorie cuprinde cuvinte din greaca bizantină, deci termeni relativ vechi, cunoscuți pe tot teritoriul dacoromân și, uneori, la aromâni: folos (atestat în cele mai vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mirosi. Etimologia poate fi însă corectată și în sens invers: franzelă, despre care se spune că vine din neogreacă (DEX), se pare că a trecut și printr-o limbă slavă. Cuvinte de origine turcică Și în cazul elementelor turcice din română, există mai multe straturi cronologice: se face distincția dintre împrumuturile vechi, constituite din presupusele cuvinte de origine cumană (și tătară) intrate în română până la sfârșitul secolului 14, numite împrumuturi preosmanlii, și cuvintele mai recente, din turca osmanlie. Acestea din urmă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sau a „rudelor înșelătoare“: oportunitate „șansă, posibilitate, ocazie“, a realiza „a-și da seama“ (ultimul exemplu, de fapt un calc semantic, există și în alte limbi romanice: fr. réaliser, sp. realizar). Unele dintre cele (cel puțin) 101 cuvinte englezești din română au rude vechi, nu totdeauna transparente; un volum cu subtitlul „De la market la mersi“ ar putea reuni aceste rude îndepărtate. Al. Graur, în volumul Cuvinte înrudite, prezintă mai multe serii de acest fel: market (marketing) este înrudit, mai de aproape
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceste „noutăți“ provin direct din limbile menționate; poate unii termeni din domeniul artelor marțiale să fi pătruns direct din japoneză, odată cu predarea acestora la noi, în ultimii ani, de instructori japonezi. Cel mai adesea, cuvintele acestea exotice au ajuns în română prin franceză, care a fost o adevărată rampă de lansare sau un depozit de aprovizionare. Observația este valabilă atât pentru cuvintele din Extremul Orient, cât și pentru cele africane sau amerindiene. Nici franceza nu le-a luat întotdeauna direct din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tamil, thé, gong din malaeză, ketchup, pidgin din chineză). Este interesant cazul fr. curry, cu grafia engleză, alături de varianta cari, care păstrează grafia portugheză. În diverse volume ale colecției „Viața cuvintelor“, vor fi prezentate detalii despre acest tip de împrumuturi. Româna - creator de cuvinte Am afirmat de mai multe ori că româna continuă limba latină. În cazul vocabularului, aceasta înseamnă nu numai faptul că româna a moștenit cuvinte din latină, ci și că a moștenit sistemul de formare a cuvintelor, adică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cazul fr. curry, cu grafia engleză, alături de varianta cari, care păstrează grafia portugheză. În diverse volume ale colecției „Viața cuvintelor“, vor fi prezentate detalii despre acest tip de împrumuturi. Româna - creator de cuvinte Am afirmat de mai multe ori că româna continuă limba latină. În cazul vocabularului, aceasta înseamnă nu numai faptul că româna a moștenit cuvinte din latină, ci și că a moștenit sistemul de formare a cuvintelor, adică sufixe și prefixe cu ajutorul cărora s-au format, în decursul timpului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În diverse volume ale colecției „Viața cuvintelor“, vor fi prezentate detalii despre acest tip de împrumuturi. Româna - creator de cuvinte Am afirmat de mai multe ori că româna continuă limba latină. În cazul vocabularului, aceasta înseamnă nu numai faptul că româna a moștenit cuvinte din latină, ci și că a moștenit sistemul de formare a cuvintelor, adică sufixe și prefixe cu ajutorul cărora s-au format, în decursul timpului, cuvinte noi de la cuvinte moștenite din latină sau de la cuvinte împrumutate din alte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În această situație sunt, de exemplu, sufixul diminutival lat. -ellus (din rom. degețel, it. asinello, fr. ruelle, sp. asnillo) și sufixul colectiv lat. -etum (din rom. afinet, it. pineto, fr. cerisaie, sp. avallanedo, port. arvoredo). Derivat moștenit? Sau format în română? Datorită faptului că sistemul de formare a cuvintelor transmis din latină a funcționat permanent, derivate de tip arătură sau cepar pot fi moștenite din latină (lat. aratura, respectiv lat. ceparius) sau pot fi formate ulterior în română, de la cuvinte moștenite
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]