3,927 matches
-
de așa-ziși istorici, dar și de oameni politici cetățeni ai statului dintre Prut și Nistru și nu numai. Ne referim aici, cu deosebită neplăcere, la afirmarea existenței unui popor moldovenesc de sine stătător, a unei limbi moldovenești, limbă est - romanică distinctă de limba română, la individualitatea statului moldovenesc de-a lungul întregii sale istorii. Întemeierea Țării Moldovei în urmă cu 650 de ani este înfățișată cu o oarecare nostalgie, în accepțiunea respectivilor istorici, statul lui Bogdan, Alexandru cel Bun și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unei limbi moldovenești independente de limba română și a unei „națiuni moldovenești”. Rusificatorii și panslaviștii au creat un argument istoricoetnic pentru a justifica națiunea moldovenească. Potrivit acestora, moldovenii erau un popor slav care a adoptat, pe parcursul Evului Mediu, o limbă romanică. O opinie mai moderată considera că populația dintre Prut și Nistru a format o națiune separată în 7 secolul al XIX-lea, când a fost ruptă de națiunea română și nu a mai fost părtașă la experiențele istorice și culturale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
naționale a burghezo-moșierimii moldovene reprezentate în Sfatul Țării, care a proclamat Unirea din 1918, a ocupației românești, ca și teoria aberantă a existenței a încă unui popor neolatin în răsăritul Europei (ceea ce ar fi implicat existența a încă unei limbi romanice, limba moldovenească), născut prin romanizarea separată a dacilor și a geților, au fost ridicate la rang de politică oficială în RSS Moldovenească. În 1989, versiunea din acel moment a alfabetului român a fost proclamată alfabet oficial în RSS Moldovenească, unde
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
est, iar valahii n-au cunoscut o asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la acea vreme, în limbajul popular. Serghievski nu nega, așadar, caracterul romanic al limbii moldovenești. În 1940 însă, academicianul N. S. Derjavin declara că moldovenii sunt descendenți direcți ai populației locale slave vechi, iar limba moldovenească este de proveniență slavă. De cea mai mare receptivitate s-a bucurat însă teza lui A. D
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbă națională, adică corespunzătoare identității etnice și tradițiilor poporului moldovenesc, dar în același timp deosebită de limba română, căreia îi corespunde un popor cu tradiții și conștiință etnică identică poporului moldovenesc; aspirația la o limbă lipsită de neologismele latinești și romanice occidentale, dar și introducerea unor neologisme rusești sau inventate, pe care poporul nu le înțelegea; încercarea creării unei limbi literare având la bază strict graiurile de la est de Prut, atât timp cât nu există o unitate a acestora pe teritoriul dintre Prut
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1988, un grup de 66 de intelectuali români din Basarabia publicau în „Învățământul public” o scrisoare deschisă adresată Comisiei interparlamentare pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești. În scrisoare se cerea să se pună capăt teoriei celor două limbi romanice din nordul Dunării și să se revină la alfabetul latin, fapt care „ar ridica substanțial nivelul de cultură generală al vorbitorilor moldoveni, ar înlesni enorm învățarea limbii republicii de către nemoldoveni”. Se mai cerea, de asemenea, acordarea statului de limbă de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în lupta pentru alfabetul latin, Conducerea Uniunii Scriitorilor din RSSM a adresat, la 25 octombrie 1988, un Apel către Biroul CC al PCM, Prezidiului Suprem al RSS Moldovenești și Consiliului de Miniștri, cerând revenirea limbii moldovenești, care este o limbă romanică, la grafia latină. La 28 decembrie Comisia interparlamentară hotăra să ia în considerare recomandarea savanților de a face demersurile pentru proclamarea limbii moldovenești ca limbă de stat. În ce privește identitatea sa cu limba română, s-a ținut cont de raportul întocmit
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a dacilor liberi, „mărgineni”, nesupuși colonizatorilor romani”. Așadar, moldovenii ar fi urmașii dacilor (geților?) liberi, mai nobili și mai viteji, de care se temeau legionarii romani, dar autorul săvârșește o inconsecvență atunci când spune că dacii liberi au dezvoltat o limbă romanică la sud și est de Carpați, așadar și pe locul unde mai târziu ar fi apărut națiunea muntenească, tot urmași ai geților (dacilor) liberi. Ambiguu sună și continuarea discursului domnului Chifiac: teritoriul respectiv s-a împărțit mai apoi în „Moldova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
agitatori care, la întrebarea moldovanului de ce e poreclit „român”, răspund încrezuți: „Deatâta, că ne tragem de la romani”. Iertați-i, oameni buni, că ei nu știu ce spun”. Din nou recunoaștem că nu am stabilit cu certitudine dacă domnul Chifian neagă însuși caracterul romanic al poporului român (și moldovean, dacă doriți...). Că dumnealui nu înțelege mecanismele elementare ale procesului romanizării, anume că o populație romanizată din Spania avea același efect ca și cea provenită din Italia, aceasta este sigur. Însă, încă de la corifeii Școlii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
puterea educatorilor de a modela afinitățile politice ale viitorilor alegători ai Moldovei. Copiii învață acum despre moștenirile românești, merg la studii cu burse în România, explorând punctele comune între ei și semenii lor români, astfel încât prăpastia dintre „cele două popoare romanice de est” este de așteptat să se micșoreze. Bineînțeles, rămâne și posibilitatea ca o apropiere mai mare de România să atragă disprețul acestora: moldovenii au devenit personaje în unele glume românești, iar atitudinea guvernului român în ceea ce îi privește a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
trebuie să îmi exprim dezamăgirea: mă așteptam la argumente solide, studii bine argumentate și susținute de surse istorice, care să creeze măcar o aparență de seriozitate și de corectitudine științifică. În realitate, teoriile despre existența celui de-al doilea popor romanic din estul Europei se construiește doar pe falsuri, pe lozinci patriotarde lipsite de o argumentație, de atacuri murdare la adresa unor personalități. Cele mai decente creații ale curentului sunt câteva sinteze consistente ale istoriei Moldovei, care merg, întotdeauna, de la întemeierea statului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ca și comunicarea ca atare tot mai lărgită în chiar societatea în care visa și scria filosoful. Pentru sensul restrîns al cuminecării, Noica apela, etimologic, la latinescul communicare și, prin latina ecleziastică, la înțelesul comun al noțiunii în orice limbă romanică: "de a se împărtăși de la, a se împărtăși întru ceva"71. Numai că astăzi, preciza el, limba este ea însăși o formă de cuminecare și nu mai este obligatoriu înțelesul originar al termenului. Noica nu explica însă mai limpede ce
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
săi - misiunea istorică a Romei și a geniului latin constă În asimilarea lumii și transformarea ei În valori spirituale de circulație universală”. Observa totodată: „națiunile latine au moștenit acele splendide tradiții creatoare, care justifică existența și misiunea unui popor. Popoarele romanice au moștenit de la Roma instrumentele gândirii și ale creației spirituale - limba, credința, cultura, demnitatea omenească”. De aici punctul de vedere de la Criterion, privind misiunea „tinerei generații” din anii `30: „În sfârșit pentru unii, această generație mai are o misiune universală
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
ACADEMICA 264 Seria Știin]ele Limbajului Monica BORȘ este lector dr. la Departamentul de Studii Romanice al Facultății de Litere și Arte, din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Predă cursuri de fonetică, morfosintaxă, lexicologie, semantică și limba română pentru străini. A mai publicat: Limba română contemporană (2010), Probleme de morfosintaxă a limbii române (2001; în colaborare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fiind o știință deschisă, cu caracter interdiciplinar, stilistica nu riscă să devină o rețetă facilă de analiză a textului literar. Problemele dezbătute în Semiostilistica sunt în continuarea celor din alte cărți ale autoarei: Istoria stilisticii românești (1998), extinse la domeniul romanic în Romanitate și istorie, Epistemă clasică și literaritate (1993). Ca metodă de analiză a textului, semiostilistica se situează în prelungirea cercetării stilistice. Este o "stilistica rediviva", singura modalitate prin care stilistica poate rămâne o disciplină modernă, fiind, în opinia autoarei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Echinox, Cluj, 1998. Stănciulescu, Traian D., Miturile creației. Lecturi semiotice, Editura "Performantica", Iași, 1995. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Șăineanu, Lazăr, Basmele române în comparație cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Editura Minerva, București, 1978. Șerbănescu, Andra, "Antroponimele în discursul lingvistic", în Studii și cercetări lingvistice, nr. 4, 1992. Ștefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane 1941-2000, Editura Mașina de scris, București, 2005. Teiuș, Sabina, "Despre conceptul de nume propriu și sfera
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
piață (cf. it. piazza) etc. Foarte rari sunt termenii economici de origine slavă. Dosoftei desemna în secolul al XVIII-lea unul dintre cele patru concepte fundamentale ce definesc domeniul managementului, prin slavonescul "promișlenie", înlocuit în limbajul economic actual cu neologismul romanic "prevedere" (cf. lat. cl. praevidere; en. provision; fr. clause, disposition; es. clausula, prevision). Așa cum s-a menționat deja, bazele terminologiei științifice românești au fost puse în epoca modernă (1780-1860) a cărei trăsătură este diversificarea tipăriturilor și a domeniilor de cunoaștere
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
internă este de natură diacronică (lat. indurare avea formă interna- in+durare - formă pe care nu o mai găsim astăzi în limba română. La fel și verbele: accidere, concidere, decidere, incidere, intercidere sunt astăzi neutre sub aspect motivațional, în limbile romanice. Dispariția cuvintelor de bază a dus la dispariția motivării interne); motivarea prin modelatori semantici (de tipul: pro-, retro-, super-etc.) a rămas o constantă a lexicului panromanic. Aceluiași tip de motivare internă aparțin compusele (târăie-brâu), compusele savante (morfologie, pediatrie). Motivarea sincronică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ansamblul redundant de trăsături conceptuale care contribuie la eliminarea ambiguității. Procedeul asigură terminologiei un grad înalt de coerență și uniformizare terminologică, atât la nivel contextul cât și la nivel acontextual. De aici și coeziunea conceptuală a metaforei specializate în limbile romanice și în limba engleză, bazată pe criteriul izotopiei logice/ raționale. III.9.4. Metafore polilexicale de identificare Paradigma metaforelor polilexicale de identificare se realizează la determinant, printr-un nume/ sintagmă nominală. Numele desemnează un "obiect" prin similitudine/ substituție, iar procedeul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
maternă), Mutterstok (matcă, roi) (cf. Ciobanu, F. Hassan, 1970). Fiecare afix, fiecare morfem al termenilor complecși accesibilizează o trăsătură de natură conceptual-semantică. În limbajul medical românesc, mecanismele de creare a termenilor se înscriu în matricile lexicale general valabile ale limbilor romanice: derivarea (progresivă/ regresivă/ afixală), compunerea (tematică, termeni compuși aglutinați sau juxtapuși, derivarea frazeologică), calcul (lexical, semantic), împrumutul, abrevierea, sigla, terminologizarea. Dacă în limba franceză audio, video precum și derivatele acestora sunt termeni familiari, în limba română compusele savante cu audio și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
engleză - ca limbă-sursă, relația dintre trunchiul comun dat de limba-sursă și baza semantică de echivalare - din limbile-țintă formează baza argumentației noastre. Limbile utilizate în cercetare sunt diferite sub aspect genealogic și tipologic. Trei sunt ramurile lingvistice: ramura germanică, ramura limbilor romanice și ramura fino-ugrică. Limbile corpusului selectat pentru cercetarea ocurențelor termenilor de Internet sunt: limba engleză (limbă-sursă) și limbile franceză, italiană, spaniolă (cu variantele utilizate în Mexic și Argentina), portugheză, română, maghiară, catalană, galiciană (limbi-țintă). Metoda de analiză este contrastivă, integrată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
compunerii, derivării verbale și nominale. Dacă în limba latină, circumferenția era analizabil prin radicalul ferentia (formă nepersonală a verbului fero, fere, tuli, latum) și prefixul circum-, în limba română, forma internă, primară a împrumutului savant interesează doar lingvistica istorică. Limbile romanice au dezvoltat formele neanalizabile, neutre din punct de vedere al motivației interne, în structuri de tipul: es. decidir (a decide) - fr. décide (a decide). Termenii savanți circumscizie, circumferință - cuvinte de bază - sunt creații motivate prin caracterul semasiologic, la nivelul sistemului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din subdomeniul tranzacțiilor economice: transparență financiară (cf. fr. transports aériens; en. air transport). Este greu de admis că unitățile lexicale (peste 100) formate cu prefixul epi- în limba latină (cf. epimetrum, epitoxis) sunt reprezentative tiparului lexical al derivatelor, în limbile romanice. Pentru utilizatorul limbajelor specializate, termeni ca: ro. epicondilită (cf. lat. epicondylitis), ro. epidemic, ro. epiderm (cf. lat. epidermis), ro. epididim (cf. lat. epididymais) nu pot fi acceptați ca formații derivate de la o bază românească (poate doar epicriză!). Rațiunea pentru care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dintre "nucleul dur" și termenii migratori, de regulă metafore terminologice. Sfera centrală însumează termeni și sintagme specializate omogene, prin care se desemnează un fond coneptual comun, cvasi-universal al domeniului. "Nucleul dur" al filozofiei este alcătuit din termeni de sursă greco-latină, romanică, germanică, sanscrită etc. Se definește prin cel mai înalt grad de specialzare/abstractizare: apriori (a priori expresie latină "ceea ce precedă"), aposteriori (lat. a posteriori "din ceea ce urmează"), ataraxie (gr. a "fără" + "tulburare"), axiologie (gr. axio- "valoare"+ logos "cuvânt, teorie"), chiliasm
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
en or et argent; es. moneda de oro y plata etc.). În procesul denominativ, revigorarea vocabularului specializat se realizează și prin sensuri nespecifice, rare sau figurate ale rădăcinilor clasice. Profit - intrat în limba română prin filieră engleză - este un derivat romanic al verbului proficio, ere, feci, fectum - utilizat în limba latină - cu sensurile de bază (a merge înainte, a înainta) și mai rar, cu sensul de a crește, a spori... utilizat de Plinius (cf. "non proficiente pretio"). Limbajul economic european actualizează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]