4,056 matches
-
de morfologie culturală ale lui Edgar Papu: Barocul ca tip de existență, București, Editura Minerva, 1977, Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, București, Editura Minerva, 1980 și Apolo sau ontologia clasicismului, București, Editura Eminescu, 1985. 24 L. Blaga consideră că romantismul, naturalismul, impresionismul și "noul stil", adică expresionismul, sunt "perioadele spirituale ale veacului XIX" (Fețele unui veac, p. 140). 25 Vorbind despre structura unei Weltanschauung, Dilthey arată că aceasta "conține întotdeauna o relație lăuntrică a experienței de viață cu imaginea lumii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
merg "aproape paralel": "un filon al formelor închise" în care include clasicismul, iluminismul și realismul și altul al "formelor deschise", ce "se anunță numai ca o nouă perspectivă în Renaștere, se realizează efectiv în baroc, câștigă noi terenuri ontice în romantism [...] și ajunge la stadiul de exces care-i amenință existența în manierismul ultimului secol" (Existența romantică, p. 7). Firește, nu e locul aici să comentăm aceste succesiuni tipologice a căror desfășurare este ciclică în viziunea lui Papu -, dar reținem termenii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului printr-o interesantă disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale de către cel de-al doilea. Această antiteză este funcțională în datele ei generale; în rest, i se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ale catolicismului s-ar putea aduce ca un contraexemplu faptul că și apologeții protestantismului sunt într-un anumit sens universaliști, din moment ce împărtășesc morala imperativului categoric. Totuși această paralelă ne ajută nu numai să punem în evidență aportul protestantismului la geneza romantismului, ci și să înțelegem principiul în virtutea căruia protestantismul ripostează la adresa catolicismului și, nu în ultimul rând, importanța celor două confesiuni creștine în conturarea unor modele mentale. Spranger socotește că protestantismul ridică "principiul conștiinței personale" la rangul de "ultimă instanță practică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
chiar și în practica socială (Emil Hammacher, Hauptfragen der modernen Kultur, Berlin/Leipzig, Teubner, 1914, p. 14). Deși nici Hammacher, nici Spranger nu recurg la acești termeni, credem că este aproape inutil să mai accentuăm faptul că "opțiunile" protestante prefigurează romantismul prin "afirmarea tranșantă" a "libertății subiective" și a "unilateralității", a voinței personale și "a deciziei actuale" luate în mod responsabil, în acord cu valorile individuale pe care le promovează cu fermitate și vehemență autorul opțiunii -, precum și prin natura conflictuală a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dezvoltare ce promite rezultate interesante; de exemplu, dacă am analiza concepțiile diverșilor filozofi prin prisma confesiunii lor religioase. Deocamdată, ea ne conduce însă spre ideea unei coordonate clasice în cazul catolicismului și a uneia romantice în ceea ce privește protestantismului. 39 Subliniind că "romantismul nu este o irupere ideologică fără antecedente" și că acesta atinge doar "apogeul, punctul de maturitate" după Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, M. Florian consideră că originea acestui curent este "mult mai veche" și se plasează în perioada "emancipării fondului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
poate părea surprinzătoare. Însă lectura unei cărți de Eugenio Batttisti (Antirenașterea. Cu un apendice de manuscrise inedite, vol. I-II, București, Editura Meridiane, 1982, traducere de George Lăzărescu), unde se găsesc o mulțime de argumente în favoarea anticlasicismului și, implicit, a romantismului diverselor manifestări din epocă, ne convinge cu ușurință că o Renaștere exclusiv clasică este totuși o simplă prejudecată devenită, din păcate, clișeu. 40 Cf. E. Spranger, Der Sinn... 41 Acest lucru îl face pe Edgar Papu să vorbească despre un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
obscur pentru intelectul care reține pentru sine existența și non-existența, subiectivul și obiectivul, realul și idealul" (s.n. G.W.F. Hegel, Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, vol. I, p. 432). 111 De altminteri, teza privitoare la clasicismul eleaților versus romantismul heraclitienilor ar merita, cu siguranță, o tratare amplă și aprofundată, dar în păcate nu este locul s-o facem aici. 112 A. Dumitriu, Istoria logicii, p. 80. 113 Comentând opiniile lui Bergson despre eleați, Blaga notează vădit ironic următoarele: "Inteligența
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
53. 147 Theobald Ziegler, Die geistigen und sozialen Strömungen des XIX. Jahrhunderts, Berlin, Georg Bondi, 1911, p. 356. 148 Cu romanticii ne situăm întotdeauna pe un teren nesigur. De aceea atragem atenția că aici avem în vedere trăsăturile generale ale romantismului, atât cât rezultă ele ca regularități în iregularitatea lor, pentru că, altminteri, romanticii sunt totuși prea prolicși și inconsecvenți ca să nu se contrazică deseori până și în cadrul propriilor opere. Nu numai trăsăturile comportamentale contradictorii, care sunt specific romantice, explică astfel de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
astfel de incongruențe manifestate uneori chiar la nivel programatic -, ci și adoptarea unor forme fragmentare de expunere, care nu pot avea niciodată coerența proprie gândirii sistematice (ca în cazul unor filozofi precum Kierkegaard, Nietzsche ori Cioran, ale căror deschideri spre romantism sunt mai presus de orice îndoială vezi și supra nota 32). Ca atare, contraargumente la cutare sau cutare afirmație romantică sau despre romantici se pot aduce oricând. O dovadă în acest sens ne-o oferă chiar raportările diferite la problema
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ajungă la imaginea sferică a lumii pe care Aristotel o înfățișase "printr-un simplu concept" (Fr. Schlegel în ***, Athenäum. Auswahl, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1978, p. 90, vol. coordonat de Gerda Heinrich). În schimb, un alt mare teoretician al romantismului, Novalis, avansează un alt punct de vedere în legătură cu acest proces de "absolutizare" și "universalizare". Observația este pentru el un prilej de a supradimensiona particularul la proporții cosmice. Egocentrismul romantic își regăsește aici vocația demiurgică despre care am mai vorbit: Conferind
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
particularul la proporții cosmice. Egocentrismul romantic își regăsește aici vocația demiurgică despre care am mai vorbit: Conferind faptului comun un sens înalt, celui obișnuit o înfățișare misterioasă, celui notoriu demnitatea necunoscutului, celui finit aparența infinitului, romantizez" (Novalis în ***, Arte poetice. Romantismul, București, Editura Univers, 1982, vol. coordonat de Angela Ion, traducerea Sevilla Răducanu, p. 24). Holismul poetului german integrează aspectul particular în Marele Tot al romanticilor: Tot ceea ce este național, temporal, local, individual se poate universaliza și, astfel, canoniza și generaliza
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
5. 179 Argumente în acest sens se găsesc, printre altele, în lucrările lui C. Antoniade (op. cit., pp. 79-83) și L. Blaga ( Fețele unui veac, pp. 151-157, unde Comte este socotit pe bună dreptate un "pozitivist romantic", care face trecerea "de la romantism la pozitivism"): "Pe Comte îl poți surprinde aproape la fiecare pas în flagrant delict de romantism, de un romantism stăpânit și orientat spre realitate în prima perioadă a vieții, de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pp. 79-83) și L. Blaga ( Fețele unui veac, pp. 151-157, unde Comte este socotit pe bună dreptate un "pozitivist romantic", care face trecerea "de la romantism la pozitivism"): "Pe Comte îl poți surprinde aproape la fiecare pas în flagrant delict de romantism, de un romantism stăpânit și orientat spre realitate în prima perioadă a vieții, de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
L. Blaga ( Fețele unui veac, pp. 151-157, unde Comte este socotit pe bună dreptate un "pozitivist romantic", care face trecerea "de la romantism la pozitivism"): "Pe Comte îl poți surprinde aproape la fiecare pas în flagrant delict de romantism, de un romantism stăpânit și orientat spre realitate în prima perioadă a vieții, de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia lui Comte se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dreptate un "pozitivist romantic", care face trecerea "de la romantism la pozitivism"): "Pe Comte îl poți surprinde aproape la fiecare pas în flagrant delict de romantism, de un romantism stăpânit și orientat spre realitate în prima perioadă a vieții, de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia lui Comte se împletesc armonic istorismul și naturalismul", altfel spus, romantismul și pozitivismul (Recesivitatea..., II, p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
perioadă a vieții, de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia lui Comte se împletesc armonic istorismul și naturalismul", altfel spus, romantismul și pozitivismul (Recesivitatea..., II, p. 357). Același autor vorbește despre "coloritul utopic" al concepției lui Comte în legătură cu raportul dintre "viața speculativă" și cea "activă", subliniind că viziunea filozofului francez este "modelată după organizarea medievală a catolicismului" (ibid., II, p. 117
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
precizat mai sus (2Bc) că o bună parte a paradigmei pozitivist-realiste este de sorginte istorist-romantică, iar în capitolul următor (II, 1Bb) vom relua această problemă. Deocamdată ne mulțumim să mai notăm doar faptul că Mircea Florian remarca "puternicele infiltrații" ale romantismului până în pozitivismul și în neopozitivismul zilelor noastre. El definea romantismul drept "o renaștere a antropocentrismului în climatul științific modern" (Recesivitatea..., II, p. 342). Deși nu putem trece cu vederea relația pozitiviștilor cu tradiția empiristă afirmată programatic în pozitivismul secolului XX
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pozitivist-realiste este de sorginte istorist-romantică, iar în capitolul următor (II, 1Bb) vom relua această problemă. Deocamdată ne mulțumim să mai notăm doar faptul că Mircea Florian remarca "puternicele infiltrații" ale romantismului până în pozitivismul și în neopozitivismul zilelor noastre. El definea romantismul drept "o renaștere a antropocentrismului în climatul științific modern" (Recesivitatea..., II, p. 342). Deși nu putem trece cu vederea relația pozitiviștilor cu tradiția empiristă afirmată programatic în pozitivismul secolului XX, afirmațiile lui M. Florian ne întăresc totuși convingerile atât în legătură cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
raționale, în esență invariabile, iar aceasta mai ales într-un sens normativ"3. Dacă privim lucrurile într-un plan larg cultural, așa cum am făcut în capitolul introductiv, putem interpreta această dispută ca o replică vehementă pe care preromantismul, iar ulterior romantismul au dat-o clasicismului. În primul capitol (nota 21) am văzut totuși că încă din perioada iluminismului apar premise istoriste și se creează o breșă în carapacea universalismului dogmatic prin teoria dreptului natural și promovarea ideilor despre libertatea individuală, nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cele clasice și clasicizante, mult prea statice și imuabile. Dar mai presus de toate, așa devine posibilă apariția conștiinței istorice factorul determinant în uriașa răsturnare de idei care avea să conducă la hegelianism și apoi la relativism în filozofie, la romantism și mai târziu la realism în arte. Credem că dacă astăzi putem vorbi despre istorism și despre rolul lui major în configurația spirituală a ultimelor două secole, acest lucru se datorează în primul rând redeșteptării conștiinței istorice atât individuale, cât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nicidecum izolată. Dimpotrivă, Dilthey are în vedere "contextul structurii sufletești" (seelischer Strukturzusammenhang), ceea ce dovedește mobilitatea și adaptabilitatea acestei categorii, a cărei configurație deschisă și variabilă ne trimite din nou cu gândul la faptul că istorismul se plasează într-un (post)romantism capabil să relativizeze apriorismul tradițional, fără a renunța la o abordare transcendentală. De altfel, pentru Dilthey, individul însuși, "ca esență izolată", reprezintă "o pură abstracție" (pentru întregul context vezi III, 3). Această idee constituie un argument în plus pentru relativizarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey, îl constituie "experiența de viață", conjugată cu datele oferite de științe și cu "sistemele existenței istorice"219. Observăm că relativismul lui este dublat de un realism subiacent, ceea ce ne trimite iarăși cu gândul la încercarea lui de a concilia romantismul cu pozitivismul (vezi, de exemplu, I, 3F). Construind 220 în acest spirit oarecum avântat și încrezător o teorie a sistemelor, Dilthey încearcă să depășescă scepticismul istori(ci)st. Am văzut că Dilthey se referă și la o continuitate a "forței
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
XXV). 3 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 52. 4 Theobald Ziegler vede în cultivarea individualității încă din perioada iluministă "trăsătura comună" care unește "cele trei mari Weltanschauungen" care domină primele decenii ale secolului al XIX-lea: iluminismul, neoumanismul și romantismul (Die geistigen und sozialen Strömungen..., pp. 52-54). Dintre numeroasele luări de poziție ce confirmă ideea pe care o susținem cităm doar câteva. De pildă, Edgar Papu surprinde foarte bine tranziția de la iluminism la romantism o dată cu "emanciparea funcțiunilor psihice": "Având ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al XIX-lea: iluminismul, neoumanismul și romantismul (Die geistigen und sozialen Strömungen..., pp. 52-54). Dintre numeroasele luări de poziție ce confirmă ideea pe care o susținem cităm doar câteva. De pildă, Edgar Papu surprinde foarte bine tranziția de la iluminism la romantism o dată cu "emanciparea funcțiunilor psihice": "Având ca precedent încurajator emanciparea rațiunii de către luminism, mișcarea romantică a adăugat promovarea liberă a tuturor celorlalte funcțiuni psihice, fantezia, sensibilitatea (supusă în luminism unei suverane rațiuni etice), precum și acea gigantizată intuiție până la proporții de viziune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]