8,167 matches
-
de impulsuri a cărui frecvență indică viteza de rotație. Un encoder cu două canale - A, B numit encoder în cuadratură, generează două trenuri de impulsuri defazate cu 90 grade. Acest tip de encoder indică atât poziția cât și direcția de rotație. Poate exista și un al treilea canal numit referință sau zero - Z, care la fiecare rotație generează un impuls. Encoderele incrementale întâlnite frecvent în practica proceselor industriale la măsurarea deplasărilor mari, presupun prezența unor elemente sensibile liniare de tip riglă
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
numit encoder în cuadratură, generează două trenuri de impulsuri defazate cu 90 grade. Acest tip de encoder indică atât poziția cât și direcția de rotație. Poate exista și un al treilea canal numit referință sau zero - Z, care la fiecare rotație generează un impuls. Encoderele incrementale întâlnite frecvent în practica proceselor industriale la măsurarea deplasărilor mari, presupun prezența unor elemente sensibile liniare de tip riglă (incrementală, inductosyn) sau unghiulare de tip ciclic. Acestea se asociază de obicei cu elemente mecanice adecvate
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
0). Seria completă a encoderului este 8.5802.2143.5000. Cifrele 5802 reprezintă seria din care face parte encoderul. Din cifrele 2143 rezultă că este compatibil cu semnalele TTL (RS 422), iar ultimele patru cifre, 5000, reprezintă numărul de impulsuri/rotație generate de encoder. În vederea interpretării semnalelor de ieșire generate de către encoderul Kubler 5802 s-a utilizat counterul cartelei de achiziție NI USB 6251. Cartela prezintă 16 intrări analogice cu o rezoluție 16 biți și o frecvență de eșantionare de 1
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Controlerul Decoding Type permite selectarea modului de utilizare de tip X1, X2 sau X4, după cum s-a prezentat anterior. Modurile X4 și X2 sunt mult mai sensibile decât modul X1 la modificări mici ale poziției. Numărul de impulsuri pentru o rotație completă este stabilit prin intermediul controlerului Pulses per revolution. Pentru encoderul utilizat, Kubler 5802, valoarea este de 5000 impulsuri pe o rotație și se referă la numărul de impulsuri de pe un singur canal. Tot pe panoul frontal se regăsește un controler
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
și X2 sunt mult mai sensibile decât modul X1 la modificări mici ale poziției. Numărul de impulsuri pentru o rotație completă este stabilit prin intermediul controlerului Pulses per revolution. Pentru encoderul utilizat, Kubler 5802, valoarea este de 5000 impulsuri pe o rotație și se referă la numărul de impulsuri de pe un singur canal. Tot pe panoul frontal se regăsește un controler prin intermediul căruia utilizatorul selectează unitatea de măsură în care se dorește afișarea rezultatului. Aceasta poate fi grad, radian sau impuls. Afișarea
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
în sec. IV-VII e.n. o literatură matematică și astronomică extrem de bogată, cu capitole despre măsurarea timpului, echinocții și solstiții, mișcările planetelor, Lunii și Soarelui. Acum este contrazisă teza ptolemeică a imobilității Pământului, acesta rotindu-se în jurul axei proprii și că rotația sa explică calea aparentă a Soarelui pe cer și-n general rotația diurnă a bolții. Sistemul predominant a rămas în India cel geocentric, fiind considerat ca adus de la «barbarii yavannasă (yavannas în indiană înseamnă ionieni, așa cum erau numiți grecii în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
capitole despre măsurarea timpului, echinocții și solstiții, mișcările planetelor, Lunii și Soarelui. Acum este contrazisă teza ptolemeică a imobilității Pământului, acesta rotindu-se în jurul axei proprii și că rotația sa explică calea aparentă a Soarelui pe cer și-n general rotația diurnă a bolții. Sistemul predominant a rămas în India cel geocentric, fiind considerat ca adus de la «barbarii yavannasă (yavannas în indiană înseamnă ionieni, așa cum erau numiți grecii în India). Principalii păstrători și cei care au dus mai departe, în perioada
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Cu ajutorul lunetelor și telescoapelor, dar și a altor instrumente adecvate studierii corpurilor cerești, s-au făcut progrese importante : identificându-se și cercetându se formațiunile suprafeței solare, s-au descoperit straturile atmosferei solare; dogma imobilității Soarelui a fost abolită prin descoperirea rotației sale; s-au descoperit formațiuni bine definite pe suprafețe planetare, care în cazul lui Marte a permis să se întocmească hărți precise; identificarea a numeroși sateliți ai planetelor, Jupiter fiind planeta cea mai bogată din acest punct de vedere, iar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Constelațiile - o hartă a cerului Hărțile reprezintă sfera cerească, în emisfera nordică (în această pagină) și cea sudică (in pagina următoare). Datorită rotirea planetei noastre în jurul axei proprii, se explică mișcare în ansamblu a sferei cerești pe parcursul nopților. După o rotație completă a globului pământesc, stelele și constelațiile nu se vor găsi în aceeași poziție, deoarece în 24 de ore, planeta noastră parcurge o porțiune din orbita ei în jurul Soarelui. Răsăritul și apusul stelelor întârzie în fiecare zi cu 4 minute
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
înclinată cu 17° față de acest plan. Aceste planete au aceeași direcție de mișcare în jurul astrului zilei și toate, mai puțin Venus, se rotesc în jurul axei lor, verticale aproape, în același sens (dar Uranus are axa complet răsturnată). Constanța aceasta explică rotația norului primordial și a embrionilor planetelor ce se roteau în jurul Soarelui ce urma să se nască. Astrul zilei s-a format dintr-un imens nor de gaz și pulberi. Din motive foarte puțin cunoscute, se presupune că în urmă cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
aminte se numea teoria geocentrică, di evul mediu, dezvoltată de Ptolemeu din Alexandria (sec. al II-lea î.Hr.). Mai târziu, alt filozof a susținut că Pământul se rotește în jurul unei axe și Aristarh din Sanos (310-230 î.Hr.) a lansat ideea rotației Pământului în jurul Soarelui, punându se astfel bazele teoriei heliocentrice. După sec. al XVIII-lea, Nicolaus Copernic (1473-1543, astronom polonez) a fundamentat științific teoria heliocentrică, studii continuate și dezvoltate de Tycho Brachè (1546 1601, astronomul danez), în cea mai mare parte
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
În timpul acestei perioade numărul petelor solare înregistrează un minimum și un maximum. Următorul număr maxim este prevăzut în jurul anului 2011. Activitatea solară a rămas suficient de învăluită în mister, dar se știe că aceasta este legată de magnetism și de rotația Soarelui. Energia Soarelui Soarele este una doar dintre miliarde de stele, dar este sursa de energie a tuturor ființelor vii de pe Pământ. Lumina astrului este principala sursă de energie pe suprafața Pământului și energia emanată de acesta, a crescut de la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
indică ce oră este și ne influențează activitățile noastre zilnice. În trecut cadranele solare erau folosite ca ceasuri și principiul este foarte simplu: Pământul se rotește, deci Soarele se mișcă și pare a se roti în jurul axei terestre, efectuând o rotație de 360 de grade la 24 de ore; Dacă înclinăm un braț sau un braț cu un unghi egal cu unghiul de înclinație al axei Pământului, umbra lui se va roti astfel încât timp de o oră va parcurge 15 grade
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
numai pentru că reflectă lumina de la Soare? Astfel, Luna se observă pe bolta cerească întrucât ea reflectă lumina astrului zilei. „petele solare” au fost descoperite de Galileo Galilei și J. Fabricius în anul 1611? Acestea a permis punerea în evidență a rotației Soarelui, timp de 25 de zile la ecuator și 30 de zile la poli; specialiștii afirmă că în momentul în care Soarele își va schimba tot hidrogenul pe care-l conține în heliu, va deveni o stea gigantică roșie și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
circumplanetari inelari, niște curenți din protoni și electroni ce poartă numele de centuri Van Allen. Nu toate planetele au magnetosfere, dintre planetele telurice numai Mercur și Terra au câmpuri magnetice, Venus (cu toate că are dimensiunile Pământului) și Marte - cu viteză de rotație egală cu a planetei noastre, sunt lipsite de câmpuri magnetice proprii. Cât despre celelalte planete, numai despre Jupiter și Saturn se știe că au câmpuri proprii, din mărturia magnetometrelor . Cu toate că există o deosebire atât de mare între o planetă telurică
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nichel și fier (Ni, Fe) îndeplinește cele două condiții, de fluiditate și conductivitate electrică. Din ce cauză nu se observă la toate corpurile planetelor telurice prezența acestor câmpuri magnetice ? De vină, într-unul din cazurile de absență a magnetismului, este rotația lentă în jurul axei proprii (Venus). Dar și Mercur are o rotație lentă și are magnetism, în timp ce Marte are o rotație tot atât de rapidă ca Terra și este lipsită de câmp magnetic. Soluția s-ar putea afla în posibilitatea utilizării unei surse
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și conductivitate electrică. Din ce cauză nu se observă la toate corpurile planetelor telurice prezența acestor câmpuri magnetice ? De vină, într-unul din cazurile de absență a magnetismului, este rotația lentă în jurul axei proprii (Venus). Dar și Mercur are o rotație lentă și are magnetism, în timp ce Marte are o rotație tot atât de rapidă ca Terra și este lipsită de câmp magnetic. Soluția s-ar putea afla în posibilitatea utilizării unei surse interne de energie. E vorba de căldură, rezultată din dezintegrări radioactive
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la toate corpurile planetelor telurice prezența acestor câmpuri magnetice ? De vină, într-unul din cazurile de absență a magnetismului, este rotația lentă în jurul axei proprii (Venus). Dar și Mercur are o rotație lentă și are magnetism, în timp ce Marte are o rotație tot atât de rapidă ca Terra și este lipsită de câmp magnetic. Soluția s-ar putea afla în posibilitatea utilizării unei surse interne de energie. E vorba de căldură, rezultată din dezintegrări radioactive, care alimentează o frământare internă a miezului lichid, proces
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei și a frumuseții. Simbolul său astrologic este * Date importante la 108 milioane km de Soare; diametru de 12.100 km (0,97 din diametrul terestru); își parcurge orbita în 225 de zile (durata anului); rotația în jurul propriei sale axe este foarte lentă , durează 243 de zile și are loc de la est la vest , în sens invers față de rotația celorlalte planete; spunem că efectuează o mișcare retrogradă, un "observator" de pe aceasta planeta ar constata ca mișcarea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
12.100 km (0,97 din diametrul terestru); își parcurge orbita în 225 de zile (durata anului); rotația în jurul propriei sale axe este foarte lentă , durează 243 de zile și are loc de la est la vest , în sens invers față de rotația celorlalte planete; spunem că efectuează o mișcare retrogradă, un "observator" de pe aceasta planeta ar constata ca mișcarea aparentă a bolții cerești are loc de la vest spre est, exact invers decât o vede observatorul terestru, iată de ce se spune ca pe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
576 Km, cea mai voluminoasă dintre cele patru planete telurice; rotire cu o viteză de aproximativ 110.000 Km/h; la distanța de 149.700.000 Km față de Soare; mișcarea de revoluție în aproape 365.25 zile, iar cea de rotație în jurul propriei sale axe în 23h 56min 4sec; singura planetă cu vaste oceane cu apă (2/3 fiind apă sărată), favorizând apariția vieții, apă ce erodează treptat rocile, contribuind la modificarea reliefului de pe suprafața terestră; în jurul Pământului se află aer
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
anotimpuri se simt mai mult în zona temperată și mai puțin în zona caldă. Cauza formării anotimpurilor este mișcarea de revoluție a Pământului, combinată cu înclinarea axei sale; alternanța noapte-zi, dar și de-a lungul zilei. Cauza este mișcarea de rotație a Pământului. Cea mai mare temperatură se înregistrează la amiază, iar cea mai scăzută, înainte de răsăritul Soarelui; distanța față de mare ca urmare a faptului că uscatul se încălzește și se răcește de cca. două ori mai repede decât apa. Regiunile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai caldă și însorită în luna aprilie sau chiar o vară caniculară, dacă rândunelele își construiesc cuiburile pe pereții dinspre nord ai caselor. * Mișcările Pământului Mișcările sunt numeroase și complexe, în număr de 14 identificate până acum, cum ar fi : rotația în jurul axei proprii ; revoluția în jurul Soarelui ; precesia ; nutația ; mișcările efectuate cu Sistemul Solar în cadrul Galaxiei (vezi paragraful consacrat Soarelui). În raport cu stelele considerate fixe, Pământul efectuează o rotație completă în jurul propriei axe (dreapta ce unește polii) în 23 ore, 56 minute
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
numeroase și complexe, în număr de 14 identificate până acum, cum ar fi : rotația în jurul axei proprii ; revoluția în jurul Soarelui ; precesia ; nutația ; mișcările efectuate cu Sistemul Solar în cadrul Galaxiei (vezi paragraful consacrat Soarelui). În raport cu stelele considerate fixe, Pământul efectuează o rotație completă în jurul propriei axe (dreapta ce unește polii) în 23 ore, 56 minute și 4,0905s, de la vest la est. Viteza sa la ecuator este de 465 s m . Acest interval de timp este considerat ziua siderală, spre deosebire de intervalul obișnuit
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în jurul propriei axe (dreapta ce unește polii) în 23 ore, 56 minute și 4,0905s, de la vest la est. Viteza sa la ecuator este de 465 s m . Acest interval de timp este considerat ziua siderală, spre deosebire de intervalul obișnuit de rotație (24 ore) ce se raportează la Soare. Mișcarea de revoluție se efectuează în 365,2564 zile (anul sideral), viteza pe orbita Pământului fiind în medie 29,76 s Km , conform legilor lui Kepler. În punctul cel mai depărtat de Soare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]