3,312 matches
-
colaborare cu Charles M. Carlton și Thomas Amherst Perry). Traduceri: John Ormsbee Simonds, Arhitectura peisajului, București, 1967 (în colaborare cu Anton Moisescu); Wallace Stevens, Lumea că meditație, pref. trad., București, 1970 (în colaborare cu Constantin Abăluță); Dylan Thomas, Viziune și ruga - Vision and Prayer, ed. bilingva, pref. trad., București, 1970 (în colaborare cu Constantin Abăluță); Eric Protter, Pictori despre pictură, pref. Andrei Pleșu, București, 1972; Edward Lear, Rime fără noima, pref. trad., postfața Constantin Abăluță, București, 1973 (în colaborare cu Constantin
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
lui Ipatie, însă e greu de stabilit dacă ele provin dintr-un comentariu, sau din omilii (așa cum au propus unii), ori din Chestiunile diverse: așa ar putea sta lucrurile cu fragmentul 4, care încearcă să explice că e posibil ca ruga lui Isus pentru iertarea ucigașilor săi (Luca 23,24) să se fi împlinit și, în același timp, iudeii să fi fost pedepsiți prin distrugerea Ierusalimului și împrăștierea poporului lor. Bibliografie. Toate textele sînt editate, cu introducere, de F. Diekamp, Analecta
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Nu mai pot ascunde multul nisipos al dezmățului lumesc, se întrevede abisul ce-mi înfioară vlaga. Rămâne așteptarea astâmpărării setei de mângâiere. Privesc în înșelătoarea-mi oglindă, ieri îmi vorbise de iubire, îmi veghease zbaterile tinereții, îmi ascultase dorurile, sudălmile, rugile, și, poate, iertăciunile. Acum o cuprindere între cer și pământ, o negociere... ce nu se știe încotro mă va duce. DE-AȘ PUTEA A MĂ ÎNTOARCE În noaptea asta de-nceput de an, rece, ninsă, nărăvașă, ca gura iubitului în
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
că te vei schimba e ca și cum ai vedea în depărtare o lumină și ai vrea să o prinzi cu mâna speranța crește ca o flacără luminând în interior dar nu poți face nimic între tine și Dumnezeu e doar o rugă un dangăt de clopot ce urcă și coboară spre un cer fără margini întunericul își resfiră umbrele fără să țină cont de nimic în universul tău cu nume de om se construiesc biserici dintre mâinile întinse se înalță o altă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
un dangăt de clopot ce urcă și coboară spre un cer fără margini întunericul își resfiră umbrele fără să țină cont de nimic în universul tău cu nume de om se construiesc biserici dintre mâinile întinse se înalță o altă rugă doamne, zici sunt eu cel făcut după chipul și asemănarea ta ... Citește mai mult vine pe scara 7 Richterdin interiorul tăusingura datăcândai tăria să-l privești pe Dumnezeufix în ochi și-i promiți căte vei schimbae ca și cum ai vedea în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
2240 din 17 februarie 2017. nu-i nevoie să alerg de unul singur doar așa ca să fac impresie e îndeajuns să deschid fereastra și să mă îndestulez cu privirile primelor raze timid mă așez pe genunchi să împlinesc cuvântul pentru rugă știu că nu mai sunt cel care am fost - oaspetele unei vieți netrăite și că toate plecările din mine n-au putut rosti acel cuvânt doamne azi voi fi iarăși copil voi alerga prin ploaie și voi privi cum cerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
a râsdoar atât...unii ar putea crede că sunt nebunși că uneori îmi închipui lucruricare nici nu existăori că-mi împrumut durereapentru a face impresieoare de ce trebuie să fie mereu o regulădoar pentru cei care rămânumbre printre lucruri...... XXXIII. ÎNTRE RUGĂ ȘI ASFINȚIT, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2067 din 28 august 2016. nu mai am timp să privesc în mine nici spre cartierele de taină ale trecutului stau între rugă și asfințit câtă umilință în respirația clipei îngenunchez
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
pentru cei care rămânumbre printre lucruri...... XXXIII. ÎNTRE RUGĂ ȘI ASFINȚIT, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2067 din 28 august 2016. nu mai am timp să privesc în mine nici spre cartierele de taină ale trecutului stau între rugă și asfințit câtă umilință în respirația clipei îngenunchez pe linia de jos a orizontului și aștept până când cineva îmi va șopti noa hai... așa începe orice așteptare în haine noi barbierit repetând aceeași rugăciune doamne! Citește mai mult nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
orizontului și aștept până când cineva îmi va șopti noa hai... așa începe orice așteptare în haine noi barbierit repetând aceeași rugăciune doamne! Citește mai mult nu mai am timp să privesc în minenici spre cartierele de taină ale trecutuluistau între rugă și asfințitcâtă umilință în respirația clipei îngenunchez pe linia de jos a orizontuluiși aștept până când cinevaîmi va șoptinoa hai...așa începe orice așteptareîn haine noibarbieritrepetând aceeași rugăciunedoamne!... Abonare la articolele scrise de teodor dume
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
totuși deloc lină, dimpotrivă, furtunoasă, dramatică, înregistrând momente de oboseală, de dezolare, dar și de speranță, de cădere și înălțare, de răzvrătire și supunere. K. e un fericit chinuit sau un chinuit fericit. Nu o dată textul său se transformă în rugă: „Cât timp voi rămâne fără să plâng pe săturate? Părăsesc viața puțin câte puțin ca toată lumea, dar nu mor ca toată lumea. Învăț să plâng, lacrimile mele sunt stângace ca pașii unui prunc. Membrele mele au nevoie de lapte. Dă-mi
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
el a suferit o moarte îngrozitoare: „El a fost lovit de biciul lui Dumnezeu, atât de tare, încât nu‑și mai putea suferi propria duhoare. În viață fiind, din ochii nelegiuitului ieșeau viermi foșgăitori. În zadar a înălțat spre Dumnezeu rugi și mărturisiri, n‑a dobândit vindecarea” (III, 4, 5). Cu toate acestea, în fața morții, monstruosul personaj își vine în fire și recunoaște atotputernicia lui Dumnezeu: „Deznădăjduit din pricina stării sale și revenit, de altfel, la o dreaptă vedere a lucrurilor omenești
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de viteazul Dumitru Iacșici și muri. Pre carele trimisese Dumnezeu ca și pre sfântul mucenic Mercurie asupra păgânului Iulian, și ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate furniza o idee nu doar despre ce însemna atunci garderoba unei femei elegante (căci nu lipsesc bijuteriile și obiectele de toaletă)330, ci și despre interferența modelor și a modelelor ce veneau din Răsărit și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
78. La fel în alte - foarte multe - cazuri. Spicuiesc: (trad. din sl.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, răposatului înainte de dânsa Io Eustratie Dabija Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Bârnova, în anul 7174 [1665], luna lui septembrie, 11 zile, 2 ceasuri”79; „Și s-au pus această piiatră de dumneaei jupâneasa Stanca Cantacuzini [la Mănăstirea Brâncoveni], care au fost jupâneasă Papei postélnicul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adică în cinci ani să se pocăiască, însă în doi sau și în trei să se dăstoinicească de să asculte dumnezăieștile scripturi cu ceia ce ascultă stând la dverile beséricii și alți doi credincioșii să se împreune cu dânșii la rugi. De-acia să se pue la locul celor ce se pricestuiesc dumnezăieștii sfințiri”217. Despre o „a patra nuntă” nici vorbă... Dreptul de a alege primul sau nevastă pentru doi frați Tradiția spune că Neagoe Basarab ar fi făgăduit mâna fiicei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împlinindu-și obligația, văduva a avut grijă de mormântul soțului : (trad.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, răposatului înainte de dânsa Io[an] Eustratie Dabija Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se cheamă Bârnova, în anul 7174[1665], luna lui septemvrie, 11 zile, 2 ceasuri”260. Note 1. Maria Magdalena Székely, Femei-ctitor în Moldova medievală, în „Magazin istoric”, nr. 3, martie 1999, p. 70. 2. Vasile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a lucrat: „[...] iar dascălul, iar într-aceste case șezându vine în orânduita vreme dă-m dă învățătură pre carele îl cheamă Antonie Delaefa [Antonio Dall Acqua, Profesor de drept, academicul la care cu ajutorul preasfântului și preaputernicului Dumnezeu, și cu neîncetata rugă a prefericitei lui Hs. Domnului Născătoare am înțeput a învăța cu toată a mea mică putérea omenească...”; „Iar iulie 28/18, iar joi, am început loghica a învăța la luminatul și mult știutul [Albanio Albanese], care este începătura fireștii filosofii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căutări de filieră poststănescienă, aspirând la descoperirea cuvântului pur, nerostit, la „trecerea din liniște”. În Semantice umbre (1998) Cezar Ivănescu îi găsește lui Ș. și un model - Rainer Maria Rilke, fie și pentru înțelegerea poeziei ca asceză și destin. Printre rugi, demitizări, fragmente delirante, scrisori de dragoste sau impresii „metafizice”, poemele devin ciudate, „buclate”, „telefonate” etc. Ș. sugerează compatibilitatea sacrului cu eroticul pe un ton când grav, când libertin, ca în Cobilița cu furnici și alte proceduri (1999). Filtrând un vag
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
continuare fundalul social-politic al ultimelor decenii de regim totalitar. SCRIERI: Geometria zăpezii, Timișoara, 1993; Baricada cu îngeri, Timișoara, 1994; Dragoste și alte păsări de pradă, Timișoara, 1996; Ziua tip vagon, Timișoara, 1996; Cavalerul după-amiezii, Timișoara, 1998; Noaptea orgoliilor, Timișoara, 1999; Rugă însângerată, Timișoara, 1999; Biblioteca de zgomote, Iași, 2000; Pădurile celeste, Deva, 2003. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Radu Ciobanu, Ucenic la pasărea cerului, T, 1995, 9; Alexandru Spânu, „Baricada cu îngeri”, LCF, 1995, 16; Lucian
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
se reproduc însemnările Cum am debutat eu?, un număr e consacrat lui Octavian Goga, altul lui Onisifor Ghibu, un al treilea lui Ion Moldoveanu. Prilejuite de moartea acestuia din urmă, se publică articole de evocare, se reiau unele poezii (Ideal, Rugă) sau sunt tipărite versuri ce îi sunt închinate (George Popa, Secvență de baladă, George Todoran, Poetul, Dimitrie Danciu, Noi nu ne-am cunoscut). În „Partea literară” sunt incluse texte pentru copii din scrieri de I. A. Bassarabescu, Mihail Sadoveanu (Domnul
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
care fără stricăciune pe Dumnezeu‐Cuvântul ai născut, pe Tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Mai sunt foarte multe rugăciuni dar acestea trebuie să fie nelipsite din viața fiecărui creștin. Este foarte important cum ne rugăm. Pentru ca rugă‐ ciunile noastre să ajungă la Dumnezeu este foarte important să ne pregătim sufletește adică să avem sufletul curat. Mântuitorul ne învață: „Iar când vă rugați, nu fiți ca fățarnicii cărora le place, prin sinagogi și prin colțurile ulițelor, stând în
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
care îi permite autorului să se dedubleze, să intre în pielea „personajelor” inventate de el sau de alții: Din elegiile lui Simplicissimus (Majorat, Plecarea), Din viziunile Profetului (Sara pe deal), Din „Antologia poeziei de dragoste”, Din tânguirile lui Abélard, Ultima rugă a Cavalerului de la Mancha Don Quijote cel Bun (Sete), Scrisoarea lui Harap Alb către fata Împăratului Roș (Nu cerca). Deși procedeul pare ludic, se exprimă, grav și trist, o stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
divinității, „pe afunzimea lumii trecând în lung oftat”. Mai mult, compune, după canonul ortodox, Acatistul preacuviosului părintelui nostru Sf. Dimitrie cel Nou, boarul din Basarabov (1942), o hagiografie unde cursul baladesc-narativ e întrerupt ciclic de condace și icoase, pline de rugi dramatice, febrile, de invocări ale Creatorului, comentarii teologice și meditații filosofice, încheiate invariabil cu ideea că fără Dumnezeu viața e vană: „Tremur ca salcia, Doamne, când sunt departe de tine/ Îndoiala îmi umple ființa”. Mai târziu va scrie un Imn-acatist
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Colaborează cu poezie Ion Barbu (Dezrobire, În ceață, Toiagul), Tudor Arghezi (Prințul, localizată și datată Văcărești, 1919), Al. A. Philippide (Desen murdar), Ion Vinea (Nocturnă, Iarnă, subintitulată Sat rusesc în Basarabia și datată 1917), F. Aderca (Remușcări, Mea culpa..., Stegarii, Ruga de seară a unui revoluționar), Tudor Vianu (Închinare, Lemn, Pe stânci), Enric Furtună, A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihail Celarianu, G. Spina, Virgiliu Moscovici (Virgiliu Monda). Se reproduc sonete din placheta Frontul roșu de A. Steuerman-Rodion, de la a cărui moarte se
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
de înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și, dimpotrivă, să alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul, ruga, meditația și satira formulează metaforic filosofia practică a lui V., este poema Adevărul. Aici ideea unității, laitmotiv al viziunii sale lirice, este reprezentată de idealul „inelului de inele”, simbol al tăriei neamului, realizată prin coeziunea lui, dincolo de deosebirile de rang
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
o atitudine de viață, ci se născuse din dorința poetului de a se simți viu. „Sufăr, deci exist” este codul în care pot fi citiți „psalmii” săi: „Doamne, nu-mi da niciodată pace / Bate-mă de vrei să te iubesc” (Rugă). Cartea modifică radical portretul de tinerețe, marcând renunțarea la atitudinea de răzvrătit de odinioară („Am privit îndărăt / De unde am pornit / Să calc peste dureri / Pe care le-am scornit”). E redescoperit, cu uimire și bucurie, miracolul iubirii, al existenței. Seninătatea
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]