4,629 matches
-
din urmă, Gumbert a avut parte de o groapă de doi coți, și deasupra am ridicat o moviliță de pietre ca să nu fie tras afară de animale. Aproape că nu mai eram în stare să ne mișcăm degetele, și, din cauza unghiilor rupte și însângerate, seara n-am mai putut să prindem nicio orătanie, cât de mică. Ne-am temut și pentru viața Gailei, căzută într-un leșin agitat din care n-am reușit s-o smulgem nici recurgând la forță. Descurajați, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
luăm viața întrucât nu mai vedeam vreo scăpare. Rodoald era cel mai disperat. Se considera vinovat de pierderea surorilor și de moartea vărului. Rotari l-a oprit exact în clipa în care voia să-și înfigă în piept vârful suliței rupte. S-a luptat cu el rostogolindu-se la pământ și a reușit să i-o smulgă din mână. Moment în care, după atâta vreme, l-am implorat pe Cel de Sus, care ne-a întins din nou o mână. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
au acuzat pe cei din Ravenna că i-au strecurat în mâncare vreo poțiune otrăvită care-i luase mințile. L-am chemat pe Amos, medicul meu evreu. După ce l-a consultat, m-a făcut să observ o puzderie de vinișoare rupte și sângerânde în albul ochilor tânărului, precum și faptul că nu reușea să-și miște brațul și mâna de pe partea stângă a trupului. - După părerea mea, a avut o revărsare bruscă de sânge în cap, sânge care-i apasă pe creier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
douăzeci de ani s-o considere mototoală. De fapt, era moartă de frică. Căci deși nu-și fracturase niciodată nimic, nici nu se rănise prea grav, știa ce Înseamnă durerea. O Însoțise pe mama la spital când avusese două coaste rupte și mâna scrântită. Avea zece ani. La sala de gardă, la Spitalul de Urgență, Înainte ca mama să fie examinată, stătuseră cinci ore pe scaune, În sala de așteptare, În timp ce erau aduse persoane cu targa - oameni care avuseseră accidente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
soție foarte fericită. Și eu, Îi răspunse Rosa, dar eu nu cad pe scări. Dumneavoastră sunteți a doua oară venită la Urgențe Într-un singur an. Eram de serviciu și În ianuarie. Aveați o fractură la Încheietura mâinii, două coaste rupte și o vertebră zdrobită. Vă era atât de rău Încât cereați morfină. Dac-aș fi putut, v-aș fi dat-o, chiar dacă dumneavoastră nu aveți nevoie de morfină, ci de un avocat. Emma nu mai mersese la policlinică pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
obiceiul să-l ia peste picior și pe bărbatul cu mustăcioară tip Che Guevara, care tocmai Îi spărsese buza. Plăti ceaiul, sandvișul și capucino, lăsă bacșiș o mie de lire și luă de pe jos geanta Emmei. Observă că avea mânerul rupt și, când ea Întinse mâna să Își ia geanta, eșarfa de pene rămase agățată În scaun, iar Sasha văzu că bluza Îi era pătată de sânge. Întoarse privirea, o luă de braț și o conduse printre măsuțe spre ieșire. Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
soacra ei. Poate că Antonio Îi ducea la Santa Caterina, voia să se refugieze În orașul copilăriei sale, al vacanțelor, unde Îl considerau un om important, unde Încă se simțea ca un rege. Sasha privea Împietrit geanta ei cu mânerul rupt. Își dădu seama că avea și un genunchi lovit. În locul acela ciorapul rupt lăsa să se vadă pielea. Un fir de nailon atârna pe picior. Firul acela Îi părea semnul intolerabil la dezordinii universale. Dintr-o dată, simți o milă inexplicabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
refugieze În orașul copilăriei sale, al vacanțelor, unde Îl considerau un om important, unde Încă se simțea ca un rege. Sasha privea Împietrit geanta ei cu mânerul rupt. Își dădu seama că avea și un genunchi lovit. În locul acela ciorapul rupt lăsa să se vadă pielea. Un fir de nailon atârna pe picior. Firul acela Îi părea semnul intolerabil la dezordinii universale. Dintr-o dată, simți o milă inexplicabilă pentru femeia aceea atât de plină de viață și atât de lipsită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ți-a dat seama cine este. Era Iscru, slab, emoționat și pregătit să plângă. Îi crescuse părul încât îi acoperea umerii, iar peste frunte, sub căciula de miel, era legat cu o eșarfă de in, roșie, ca și haina, largă, ruptă, aruncată peste cojocel și strânsă la brâu de o centură aproape nouă, în care spânzura un iatagan. - Doamne Iisuse Hristoase, pupa-Ți-aș tălpile Tale, începuse Iscru, iar poticneala din gât i se transmisese instantaneu și lui Zogru. Se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
era plecat Andrei. Îi trecuse prin minte chiar să se plimbe și el până la Paris, să ia avionul și apoi să se târască repede într-un cartier unde locuiesc mulți români. Era riscant totuși și n-ar fi vrut în ruptul capului să dispară pentru două decenii, în care Giulia să îmbătrânească ori chiar să moară. Gândul morții îi dădea fiori, îl îmbrâncea pe scări și-l făcea să se simtă inutil. De câte ori se gândea la moarte, își aducea aminte seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
privit într-o oglindă și s-a cutremurat: erau două mușcături mici, ca ale pacientei dinainte. Era speriat și intrigat, locul ăsta e un focar în care colcăie toate bolile, n-ar fi trebuit să se angajeze aici nici în ruptul capului. - Elena, dragă, urc până la laborator că mi-a ieșit ceva pe gât, nu durează mult, ia tu în primire pe cine vine, iar dacă e grav, sun-o pe Gabi și spune-i c-am rugat-o eu... - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
o începe, să-și cumpere prezervativ ori diafragmă, că dacă se întâmplă ceva rău, să le spună lor. Și chiar se întâmplase ceva rău, dar Giulia nu avea puterea să le spună. Era ceva ce nu putea să spună în ruptul capului. D-apoi să scrie! Ce să scrie? Dragii mei, sunt o liceană fără ciclu! Alarmați, pe la sfârșitul lui august, părinții s-au întors în țară și au petrecut aproape o lună de zile în căsuța lor din Gelu Căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
este mai insistent, cu atât respingerea lui este mai violentă. Această nouă înfrângere l-a epuizat și i-a smuls speranțele. Aproape că s-a târât până la Ancuța, speriat și stors. Femeia stătea în scaunul de la birou ca o nuia ruptă și acoperită de morgoni, pe care Zogru a-nceput să-i adune reflex, unul câte unul, cu mâinile Ancuței. Andrei o privea uluit din pragul biroului. Se gândea că își face pase magnetice ori că, pur și simplu, face pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
sănătos. Am urcat pe munții Pițamus și Suncoși și am mâncat, în vârf, din munte câte o lazania. În alta zi am ieșit la plimbare și am văzut că cineva se ascundea în tufiș. Era un iepuraș cu un picior rupt. Era slab și pufos. I-am dat o felie de lazania. Se simțea mult mai bine. I-am bandajat piciorul. El a spus: Mulțumesc, că m-ai ajutat! Cu plăcere! Cum te cheamă? a întrebat Garfield. Urechilă! Dar pe voi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dragele mele, de ce vă certați? Noi trebuie să ne înțelegem ca surorile. Trebuie să fim unite și să stăm la dispoziția micului nostru stăpân. Pe mine nu mă deranjează că nu m-a mai folosit în ultima vreme. Nici în ruptul capului nu vreau sa accept ca e alta mai bună decât mine. Haideți, să ne întrecem și să vedem cine câștigă competiția. Deși celelalte două nu prea aveau chef de întrecere, n-au avut încotro, atât de mult le-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
se pare că n-are destulă minte ca să-și dea seama cine-i vrea binele, se pare că și-o caută cu lumânarea. Bine și-așa, fie cum vrea ea. Atunci ofițerul pe nume Gyurka a aruncat pe jos sertarul rupt, acolo, lângă tacâmurile împrăștiate, spunând așa să fie, tovarășe maior, să facem cum vreți dumneavoastră, să mergem. Atunci ofițerul pe nume Gyurka s-a uitat la mama, a dat din cap și, întorcându-se către mine, mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cum maiorul îi spune la revedere, mama s-a întors și sprijinindu-se cu spatele de ușa închisă, a rămas stând acolo, cu laleaua roșie în mână, uitându-se la cioburile cănii, la tacâmurile risipite pe jos și la sertarul rupt, gura îi tremura, apoi și-a strâns buzele, s-a uitat la mine și mi-a spus în șoaptă să aduc mătura și fărașul, ca să strângem cioburile, și atunci eu am privit lalelele din borcanul de pe masă și am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
săptămână, eu i-am spus că o fractură e prea periculoasă, putem s-o pățim rău de tot, la care Szabi a început să râdă batjocoritor, spunând că sunt un laș, el a avut de două ori până acum piciorul rupt, ba și capul spart o dată, și nu-i chiar așa de rău, nasol e doar atunci când se-ntărește ghipsul, pentru că e fierbinte și te arde, însă dup-aia poți să chiulești pe rupte și e haios să te scarpini cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
avut de două ori până acum piciorul rupt, ba și capul spart o dată, și nu-i chiar așa de rău, nasol e doar atunci când se-ntărește ghipsul, pentru că e fierbinte și te arde, însă dup-aia poți să chiulești pe rupte și e haios să te scarpini cu o andrea pe sub ghips și, dacă plouă, nu trebuie să mergi la școală, iar de alergări la ora de sport scapi o juma’ de an, pe motiv că n-ai voie să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Prodan a dat din mână, ce mă-sa, Dzsátá, am spus că poți să stai jos, și a lovit cu palma-n bancă, așa că m-am așezat, dar nu m-am uitat la Prodan, m-am uitat la tenișii mei rupți, gândindu-mă la ce urmează, un timp, Prodan n-a deschis gura, apoi a început să vorbească, e adevărat, Dzsátá, că ai făcut pian doi ani de zile, m-a întrebat. Am crezut că n-aud bine, dar nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se-ntâmplă, să-i răspundă odată, ori nu mai recunosc vocea propriei nurori, vorbea tot mai tare, am auzit măsuța telefonului trosnind când mama a lovit-o cu genunchiul, și știam că-și face griji pentru tata altfel, nici în ruptul capului nu i-ar fi sunat pe bunici, ei nu stăteau cu ea de vorbă, mai ales de când l-au luat pe tata, pentru c-o făceau pe mama vinovată de toate, spuneau că din proprie inițiativă tata niciodată n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
au mai multe role, dar pe asta nu scria nimic, așa că atunci am scos-o pe următoarea, dar nici pe aia nu scria nimic, apoi ne-am mai uitat la vreo trei, pe una s-a văzut restul unei etichete rupte, pe care era scris optzeci și patru, dar Feri a zis că asta nu se poate, nici un film nu poate fi atât de lung încât să aibă optzeci și patru de role, și atunci din nou i-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pene cenușii, de vrabie, porumbel și corb, din loc în loc se mai vedea câte una colorată, de pasăre cântătoare, eram atât de surprins încât, pentru o clipă, mi s-a oprit mâna în aer în timp ce mi-o scoteam din mâneca ruptă, după ce m-am dezbrăcat de haină, Csákány, fără o vorbă, mi-a luat-o, iar mărunțișul din buzunare a început să zornăie. Csákány a examinat ruptura, și-a vârât mâna în ea, întorcând-o pe dos, a pipăit căptușeala, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sută de ori că trebuia să stea serios de vorbă cu el și tot amînase discuția asta de la o zi la alta. De ce nu se pricepuse niciodată să-i vorbească fiului său? Acum, legătura dintre ei risca să fie definitiv ruptă. Nu suporta ideea asta, cu atît mai mult cu cît se știa pe deplin răspunzător. MÎnia lăsă atunci loc neliniștii. Se așeză pe patul fiului său și privi atent obiectele familiare, ca Într-o conversație cu un interlocutor absent. * * * Ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să-i arate un amănunt lui Lucas. - Are dreptate, toate paginile sînt Îngălbenite, dar la Îndoitură, uite-aici, se poate vedea că au fost smulse două file, e ceva recent, hîrtia e mai deschisă la culoare acolo unde a fost ruptă... Lucas răsfoi registrul. - Ceea ce lipsește ajunge Înapoi În 1960 și se referă la Yvonne Le Bihan. Nu ne costă nici cît o bucățică de pîine dacă ne ducem s-o Întrebăm... - Mai ales că era altădată brutăreasă! zise Stéphane, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]