KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...153 >

3,819 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904

să mă apuc să recalific echipa României, dar nu mai ajung niciodată la goluri, mă împotmolesc în amănunte, pentru că mă interesează doar povestea cum ajung eu, hodorog de peste 40 de ani, să joc în echipa națională. Și în vise, chiar dacă sânt numai ale mele, pot să fac ce vreau eu, dar nu am voie să îmi schimb vârsta. Totul trebuie rezolvat în condiții reale de vârstă, dar de obicei adorm până găsesc o soluție plauzibilă pentru intrarea mea pe teren în

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
despre mine, decât, poate, că sânt nebun. Știu, poate crezi că fac treaba asta intenționat, ca, din contră, să nu renunți și să o citești până la capăt. Ce crezi că o să găsești în paginile următoare? Cât de bun crezi că sânt ca să te fac să nu o lași din mînă? Crime nu sânt spion nu am fost și cele câteva femei care au trecut prin viața mea și au lăsat urme tot nu vei afla vreodată cum se numesc și cine

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
treaba asta intenționat, ca, din contră, să nu renunți și să o citești până la capăt. Ce crezi că o să găsești în paginile următoare? Cât de bun crezi că sânt ca să te fac să nu o lași din mînă? Crime nu sânt spion nu am fost și cele câteva femei care au trecut prin viața mea și au lăsat urme tot nu vei afla vreodată cum se numesc și cine sânt Hai că te-am convins: pentru tine, cartea mea s-a

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
o analiză amănunțită a tavanului, încercînd sa regăsesc crăpătura aia nouă sau veche, ce mai contează, pe lînga care ai stat și tu când ți-am propus să fii cineva care stă ascuns în colțul tavanului, să mă vadă cât sânt de caraghios, când, după ce am stat nemișcat două ore pe canapea, m-am ridicat brusc si m-am dezbrăcat decis să fac duș, dar m-am reîmbrăcat la fel de brusc, pentru că uitasem să dau de mâncare la căței. Parcă ai acceptat

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
numele celor cu care m-am întîlnit cu douăzeci de ani în urmă la Vamă, pierduți în spațiu, și pe care i-am ajutat să se cazeze. Am și schimbat scrisori câțiva ani după plecarea lor. Ce mai fac, unde sânt acum și câte și mai câte întrebări i-am pus nu-ți mai spun. Am încercat să-i povestesc, dar a negat imediat, "nu se poate, nu cred", turuia, "c'est ne pas possible". "Hai să-i sunăm", mi-a

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
decât poza în care apar eu", îmi răspunde ea, "dar parcă ei au mai multe și parcă mat era una în care apare încă un personaj." începem să răscolim prin fotografii. Memoria mi se împrospătează cu fiecare minut care trece. Sânt aproape sigur că e ea, cea pe care am cunoscut-o frică de pe vremea când sugea sigur, mult și bine. Mă gândeam și la ce plănuiam să fac cu ea în seara aceea dacă nu am fi găsit fotografia. Stătea

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
idee genială sau pentru că te concentrezi la extracția mucului cel mic, viitoare biluță ce va ateriza nu se știe unde? Asta fac eu acum. încerc să umplu cu puțin sens această seară. Așa mi se întîmplă de fiecare dată când sânt singur. Dacă aș fi avut o iubită sau o soție, oare ar fi fost altfel? O seară armonioasă, petrecută în sânul familiei, ea ar fi gătit, am fi mâncat fără să ne spunem o vorbă sau poate nu, am fi

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
bașca prețul camerei pe vremea aceea, pe care nu mi-l permiteam sub nici o formă. Așa că mi-am propus un tren Brașov-Brăila a doua zi dimineață, neștiind ce mă aștepta la Poiană. Trai pe vătrai, lux umplut cu carne, paradis sânt cuvinte sărace să descrie atmosfera, pe care am găsit-o acolo. Încă din prima seară, foști colegi de ghidărie și ceva prieteni, mai puțini, ce-i drept, m-au făcut să-mi pară rău de promisiunea făcută apropo de plecarea

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
pierdut primul tren direct, m-am trezit brusc noroc că nu-i spusesem maică-mii că vin, dorind, bineînțeles să-i fac o surpriză, că altminteri nu știu pe unde aș fi scos cămașa dacă ar fi aflat că eu sânt de câteva zile în țară și încă n-am trecuț pe acasă. Îmi arunc ceva pe mine, îi fac cu degetul, care parcă aș răsuci o ață imaginară în ureche, fetei în a cărei cameră sânt sau care-i la

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
fi aflat că eu sânt de câteva zile în țară și încă n-am trecuț pe acasă. Îmi arunc ceva pe mine, îi fac cu degetul, care parcă aș răsuci o ață imaginară în ureche, fetei în a cărei cameră sânt sau care-i la mine în cameră, habar n-am, semn că vorbim mai târziu la telefon, și plec în trombă către camera mea dacă am fost la ea sau direct către gară, dacă am fost la mine în cameră

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
că vorbim mai târziu la telefon, și plec în trombă către camera mea dacă am fost la ea sau direct către gară, dacă am fost la mine în cameră și de abia pe drum îmi dau seama în ce căcat sânt pentru că ajung la Brăila noaptea, schimbând cel puțin două trenuri, dar asta contează cel mai puțin, ia stai... la ce oră trebuie să plec eu din Brăila ca să fiu| la aeroport la ora 9, ca să prind avionul de 10, deci

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
car cu tot bagajul după mine, pentru că, din câte ți-ai dat seama din calculele mele de adineauri, nu mai aveam timp să ajung la aeroport, darămite încă o dată la Poiana Brașov, să-mi iau bocceluța. Te-ai prins dt sânt de prost? Privesc drumul înzăpezit din taxiul care mă duce la gară și nu pot să articulez două vorbe, să-i spun șoferului să întoarcă la hotel să-mi iau și eu bagajul. Sau poate-mi fac socoteala cum ies

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
mama dracului, care venea de undeva din Moldova și care, cu puțin noroc, ar fi putut să fie pe la 8.30-9 în Capitală. E ora 1.50 și am ajuns de o oră mă uit la ai mei și parcă sânt mai bătrâni așa, treziți din somn, și nici nu îndrăznesc să le spun că voi pleca în două ore. Îi las cu lacrimi în ochi și nedumeriți de trecerea mea meteorică de spion prin viața lor, și așa amărâtă de

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
în amănunt în primul rând, vreau să știu dacă ai luat vreodată vreun tren de noapte. Dacă da, vreau să-mi spui dacă era accelerat sau personal. Acum că știu, pot să-ți confirm că trenurile de noapte în România sânt un coșmar. N-aveți destulă imaginație, voi, cei care nu le-ața folosit niciodată, ca să vă faceți o idee, cât de murdare, friguroase, neconfortabile, stricate, borâte, cu uși care nu se închid, nemăturate de la darea în folosință, zgomotoase și populate

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
care tocmai îl ratasem. Muie, băi, că n-ați vrut să mă luați și pe mine. Intru în compartiment, mă aștept să se uite toți la mine ca la un extraterestru, dar, spre surprinderea mea, nimănui nu-i păsa că sânt plin de noroi până la genunchi și, cu cât mă uit mai atent, cu atât mă prind mai repede că toți sânt cel puțin la fel de mizerabili ca mine, dar nu de la vreo incursiune în câmp. Mi-aprind o țigară pe care

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
reușit să ne ținem de cuvtnt și uite cum se încheie povestea și stau în trenul de București în dimineața aia de pomină când am încercat să depășesc recordul mondial de obstacole, noroi și zăpadă, și-ți povestesc despre cum sânt în trenul de Sinaia în drum spre aventura ce putea să ne coste viața, de care mi-am adus aminte doar când m-am afundat în mormanele alea de zăpada, aceeași zăpadă, apă înghețată căzuta din cer, în care o să

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
dispară dând mărunt din gură. Era caraghios așa micuț și cu chelie, compensând lipsa de păr cu o barbă netunsă de o viață și cu niște funduri de sifon în loc de ochelari, vorbind singur sau cu papagalul. Mă iau după el, sânt curios ce sau mai degrabă cât vrea să scrie, dacă cere cu disperare atâta cerneală. Unde ești, mă urmărești, sau ai rămas în trenul de București sau poate la sânii Valeriei?... Să nu-mi spui că ai prins-o și

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
primii, mă arunc în Orlybus, îmi potrivesc ceasul cu ora Franței și admir câmpurile înverzite bine de soarele cald, care a făcut să nu vezi nici un loc liber pe terasele ce împînzesc toate trotuarele. Cobor în Place de la Concorde pentru că sânt atât de convins că put groaznic a transpirație și nu vreau să am pe conștiință pe nici unul din colegii mei de autobuz, nu uita că n-am făcut duș de două zile și mi-ar prinde bine o stație pe

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
pantofii tăi să se împrietenească cu pantofii ei, și să poată să-i tragă de limbă, unde au poposit azi-noapte? Ar putea să tragă de limbă alți pantofi, care ar putea să-ți spună vrute și nevrute despre stăpânii lor. Cred că sânt și foarte ușor de mituit. Puțină cremă, un lustru săptămânal și gata. Mă obsedează pantofii, forma, modelul, genul bărbătesc sau de damă, dar motivația acestei obsesii o să o înțelegi mai târziu, în Africa. Uneori au soarta câinilor, clacă stau să

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
și-ar dori să și-i mai înșele vara cu câte o pereche de sandale, sau iarna cu niște bocanci. Asta e, băieți, îi alint. Îmi pare rău că v-am chinuit prin noroaiele, zăpezile și cocenii de porumb. încă sânt plini de mizerie și încerc o curățare haiducească, lovindu-i unul de altul să mai cadă ceva de pe ei. Și cum dădeam eu așa din picioare, zăresc ceva gălbui, care iese de sub pantof și care mă intrigă și-mi ațâță

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
să mergi la poștă și să mă suni și dacă-ți răspund eu înseamnă că eu sânt la mine acasă la Paris", cum poți, mă, să fii atât de prost, și să dai astfel de explicații, normal că dacă răspund sânt acasă, fac și eu ca aia care mă sună pe fix și mă întreabă: "Ești acasă?" Ce să zică și fata, "da, te cred", .. .cred că i se rupea de fapt, cine s-ar fi dus la poștă pe vremea

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
te întorci săptămâna viitoare faci naveta, ca ăia din trenul de Brăila. Ei, asta e, zic, și-mi simt i urechile fierbinți și roșii, atât am vrut, să mă scuz, și am închis telefonul, nu-mi vine să cred că sânt atât de imbecil, am avut șansa să treacă prin recepție, când nu mai aveam nici o posibilitate să mai găsesc și, în loc să mă port normal, să o rog să-mi dea numărul ri de telefon, am încercat cu orice preț să

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
în loc să mă port normal, să o rog să-mi dea numărul ri de telefon, am încercat cu orice preț să fiu interesant, și când văd că-i incertă, în loc să atac, închid telefonul, singura legătură cu ea , îți vine să crezi? Sânt tare de tot. Am spart-o. Nu știu de ce, mi-am adus aminte de prietenul meu Ene, care pusese ochii pe o balerină din Poiană, una Vali Năstase, și a început să-i ducă flori în fiecare seară. Când ne-

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
am ajuns în România să-mi depun actele cu Monica, Ai puținică răbdare și, apropo de răbdare, totdeauna eu am fost pripit, răbdarea nu m-a caracterizat niciodată. Probabil că întîmplări din copilărie te fac nerăbdător, sau poate toți copiii sânt nerăbdători. Adu-ți aminte de vremea când așteptai Crăciunul sau ziua ta. De obicei răscoleam casa cu o săptămână înainte și, de cele mai multe ori, găseam cadourile pe care le și desfăceam, nerăbdător, dar le si împachetam la loc ca să nu

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
urca nici mort, și clancul ăla de cabină care pornește în sus, plus bonus, lumina palidă de lift, care se aprinde în fața ochilor mei și dispare în sus sau în jos, nu mai contează acum, când m-am prins că sânt chiar în fața liftului de serviciu, salvarea mea, să evadez o dată din locul ăla bântuit de oameni cu sute de lei în mână. Ghicesc butonul și încep să îl apăs cu frecvența unui transmisionist fruntaș, disperat că nu mai apare odată

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]